14 matches
-
și noi cum am putut: cu mobila în mijlocul casei și cu măsuțe improvizate. Ele mi-au dăruit atunci un ceas cu cuc, pe care mi-l doream, fiindcă mi se părea tare nostim cum pasărea ieșea, din oră-n oră, cucăind vremea. L-am păstrat zeci de ani până s-a stricat, fiindcă este un dar cu valoare sentimentală. Multe astfel de momente am petrecut împreună. Dacă aș sta să le înșirui, ar fi preț de o carte considerabilă. Și nici
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Olguta_si_bratara_de_aur_a_cezarina_adamescu_1379320744.html [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
țineau Închisă; dar ea tot s a amorezat de un argat. Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata Întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere: cuc. În universul culturii populare, cucul se bucură de un prestigiu deosebit. Este considerat o pasăre sfântă, a bucuriei, plăcută lui Dumnezeu, haiducă; În consecință, e păcat să-l omori
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ai mîncat, te-ai întărit acuma! nu se ține de țigan tovarășul din Pașcani, cheamă pe românește, îl scutur din somn să-i vorbesc, păcăniturile în difuzor acceleratul Brașov Suceava, teama ancestrală țigancă bătrînă, de ce face așa! lasă mielul să cucăie în geantă, fetița nețesălată cu capul pe jos în broboadă, ia-ți căciula, eu mă duc la filmul cu vampiri, la bar! ți-o pune pe cap, ai scăpat-o pe sub bancă, nu mă poți trezi, mă duc iar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cînd te spurcă pupăza, îți miros dinții toată vara. De aceea e bine să iei măcar o firimitură pe limbă. Dacă te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i fi mîncat, te spurcă și cucăi* toată vara. Ca să scapi, în fiecare dimineață să iei ceva în gură, cel puțin sare. Cînd cineva aude cucul pe nemîncate, este rău de pagubă. Cînd auzi cucul întîi, să-l auzi pe mîncate, că altfel te spurcă și-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le ascultă. Sprijinind pe flăcău în picioare, stărui să-i răspundă el. Flăcăul se forță să-i facă pe plac și, plecându-se la urechea jandarmului, ridică tare din sprâncene, ca să poată ține ochii deschiși. Cu glas mai clar repetă cucăind : - î...î...n Sâ...isti... - Și unde te duceai acuma, măi băiete ! sări nevasta ascuțit. Ai apucat-o către Schit ! Ca să nu se agraveze lucrurile, femeia se întoarse la jandarm: - A băut la restioran cu tat-su. între timp, cumpănindu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ne Întâlnim o dată pe săptămână și bem. O fi bine, o fi rău? Sandu Șpriț - eu nu beau sec nici mort, asta e damblaua mea, alta n-am! - Îi trage un ghiont lui Gicu, care moțăie bătând darabana cu degetele. Cucăi, cucăi, Gicule, nu mai ții la băutură... Mă, și-altădată ne duceai pe toți pe brațe, la neveste, și ziceai doamnelor, acesta este soțul dumneavostră, Îmi face o deosebită plăcere să vi l Înmânez În condiții un pic afumate. Al
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Întâlnim o dată pe săptămână și bem. O fi bine, o fi rău? Sandu Șpriț - eu nu beau sec nici mort, asta e damblaua mea, alta n-am! - Îi trage un ghiont lui Gicu, care moțăie bătând darabana cu degetele. Cucăi, cucăi, Gicule, nu mai ții la băutură... Mă, și-altădată ne duceai pe toți pe brațe, la neveste, și ziceai doamnelor, acesta este soțul dumneavostră, Îmi face o deosebită plăcere să vi l Înmânez În condiții un pic afumate. Al dracu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
plângă o zi, două, că e greu la început prin străini, dar o să-i treacă.. Lina nu-i mai ascultă. Se rezemase de pervazul ferestrei și privea curtea goală. Vântul scutura florile pomilor pe lemnul murdar al meselor. Pe scaune cucăiau lăutarii și cumătră Aglaia se îmbătase la urmă și de-abia o sculă Stere, să meargă înainte, la ei, în groapă, să-i facă patul, că venea cu femeia. Guristul, negru de oboseală, spunea la urechea nașului: Unde naiba o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de poliție și de om mort, dacă se pricepea să taie un buzunar fără să-l simtă nici Dumnezeu cu îngerii lui din cer, dacă a văzut sânge și dacă e mut ca mormîntul? Vorbea mai mult Sandu, că ceilalți cucăiau de somn. La urmă, șutul a început să se laude că o să-l învețe meserie, să țină minte, că el, Mînă-mică, i-a dibăcit ce-i aia furat și câte altele, de nu se mai oprea. 54 Dar cine să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sa, că mi s-a făcut foame. Mâna lui puternică a ridicat paharul și -la izbit de podele: - Lăutarii! Să vie lăutarii! Țiganii erau doborâți de oboseală. De trei ori îi îmbătase până acum starostele și nu-i mai slăbea. Cucăiau și caramangiii, cu capetele pe masă, numai lui Bozoncea îi era bine. - Ia zi-mi, Mitică, p-ăla: Aolică, Gică, Gică! a poruncit. 300 Guristul a chemat pe ăilalți aproape și-a început să cînte: Aolică, Gică, Gică, De te-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
steagul american. La fel de lin și senin ca la Apariție, Vestitorul Luminos dispăru lăsând în urmă miros de ambră și de ceapă coaptă din ceapa pusă sub compresa pusă pe ochiul corespondent vână tăii corespondentului parlamentar. Cucul ieși din pendulă și cucăi de 3 ori după care întinse aripile metalice și, făcând praf fereastra, se tot duse. Noroc că era primăvară și că prietenul nostru avea cu ce să acopere cheltuielile. Câștigase la poker. În pauza dezbaterii Legii pentru Democratizarea și Liberalizarea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
țineau închisă; dar ea tot s-a amorezat de un argat. Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere: cuc." În universul culturii populare, cucul se bucură de un prestigiu deosebit. Este considerat o pasăre "sfântă", "a bucuriei", "plăcută lui Dumnezeu", "haiducă"; în consecință, "e păcat să-l omori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rod și spor ” ; ,, noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]