560 matches
-
corp social al Răsăritului. Constantinopolul a reprezentat sensul noii și marii culturi ortodoxe. Constantinopolul a reprezentat simbolul marii civilizații creștine. Constantinopolul a purtat în pântecele-i binecuvântat pe cei mai mari Eroi, Martiri, Asceți, Mistici, Dascăli, Preoți, Teologi, Poeți, Artiști, Cucernici, Cuvioși, Mărturisitori și Sfinți ai Pământului și ai cerului nemuritor. În primii 8 ani de pace (314-322) împăratul Constantin a pus bazele bunăstării economice, chibzuinței politice de stat și a moralei creștine. Adeverind pe adevăratul Pricinuitor al izbânzilor sale, împăratul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ai respect față de om!” Astăzi, asemenea precepte au fost anulate de mult. Vorba lui Eugène Ionesco, pe care îmi place să o repet ori de câte ori am ocazia, fiindcă se potrivește perfect cu textura acestor vremuri lipsite în integralitatea lor aproape de un cucernic sentiment religios: „Mare lucru morala, m-am săturat de morală ( ... )!” Asa e. Cui îi mai pasă acum de gânduri nobile și pline de intenții serioase, când alte segmente reprezintă, din păcate, singurele modalități (de tortură spirituală, de fapt) de a
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
bisericești - promovate și susținute de către o strană impecabilă; bogăția faptelor și acțiunilor pastoral - misionare ale Sfințiților Slujitori - în frunte cu Părintele Paroh Daniel Goga - Păstorul cel plin de vocație, harismă, naturalețe, dragoste, disponibiltate, compasiune și milă creștină, propovăduire și mărturisire cucernică, evlavioasă și autentică; apoi mulțimea densă și consistentă a credincioșilor, care participă la sfintele slujbe, mai mulți în curtea bisericii decât în interiorul ei, fiindcă dacă ar fi fost să-i cuprindă pe toți trebuia să aibă dimensiunile unei catedrale, spiritul
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
bucură și, mai ales, se roagă, în comuniune deplină, cu cel care a venit să se roage!... Atmosfera, ambianța ce caracterizează această comunitate bisericească, parohială, vie, activă, dinamică, filantropică, propovăduitoare și mărturisitoare, este una bazată pe armonie frățească și familială, cucernică și evlavioasă, totodată, sănătoasă, neipocrită, nefățarnică și cu totul autentică!... Aici se simt toți ca într-o familie: preoții cu credincioșii, bătrânii cu tinerii, bogații cu săracii și intelectualii cu muncitorii!... Prin urmare aduc laudă și cinste, respect și recunoștință
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
a fost acordată de către conducerea Primăriei Bunești, căci domnul Gheorghe BERARU a participat în Suceava la lansarea antologiei MIRAJELE VIEȚII, împreună cu Elena ANDRIEȘ, Felicia Niculina LĂMĂȘANU, dar și pe fratele poetului Mihai LEONTE, domnul inginer Gheorghe LEONTE din Suceava. Prea Cucernicul preot paroh al Bisericii Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril din Petia, preotul Constantin TUDOSĂ a prezentat într-o alocuțiune foarte concentrată o sinteză a volumul PETIA SATUL DE LA HOTARUL BUCOVINEI, care a cuprins multe aspecte istorice inedite cunoscute și mai
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă, Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ca boala să dispară.Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane,Ești salcie aplecată spre mine plângătoare.Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet,Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec.Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putereîn trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă,Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de oameni simpli cărora li se spunea că: „religia este opiu pentru popor”; că preoții și episcopii sunt „rămășițe burgheze” sau chiar „agenți ai imperialismului”.( ) Prigoana împotriva preoților franciscani din Moldova este înfățișată pe un panou aparte și îi mulțumim cucernicului părinte Petru Albert pentru că a depus efortul documentar de a ne oferi fotografiile câtorva zeci de frați alături de care slujise la altar și pe care i-a reîntâlnit apoi în celulele pușcăriilor. Cu ani în urmă, Părintele, care împlinește în
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
ei pendula între dormitor și curtea Penitenciarului... Tânăra îl privi, timorată. - Căldărar Lăcrămioara, noile elemente apărute în dosarul dumitale te absolvă de orice vină începând din această clipă, ești un om liber. Mama Porcului, contabilul bandiților, își alege un drum cucernic: Lucinda “Vipera” îi arătase testamentul: toată fabuloasa avere, la care contribuise și el, era lăsată Bisericii Ortodoxe Române, pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Ajunsă la o vârstă de răscruce, Deaconu Lucinda “Vipera” se punea bine cu nemurirea. În timp ce fiul ei
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi, Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călăi! Fii viclean, corupt, sperjur, pune-ți mască, fă-te blând, Pleacă-ți fruntea ta cucernic, bate-ți pieptul tău strigând: Scumpa, draga Românie, idolul vieții mele! Și când vei fi Leu, pisică, scoate-ți ghearele din piele! Iată norma după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
adjectiv mă trezesc apoteotic rătăcind pe-o stea, hipnotic prea bine știi să mă conjugi îmi cauți nod în papură și câte alea mi le-n drugi mă bagi la post cu nafură le faci pe toate cu dichis ești cucernică femeie mi-i gândul azi un cer deschis ești un foc eu o scânteie uneori eu fug de tine când vreau să știu cum mai arăt prea te-ai cuibărit în mine și-alerg cu fața îndărăt Referință Bibliografică: uneori
UNEORI EU FUG DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Uneori_eu_fug_de_tine_george_safir_1344378612.html [Corola-blog/BlogPost/365564_a_366893]
-
Personajul-cheie de cinstire cu devoțiune și închinare ritualică este Ștefan cel Mare care: „La Putna în pridvor, spre împăcare/ Lucrare sfântă-n fiecare clipă ctitorește”. Poetul ieșean construiește și o coloană sonoră, în care slovele sunt curate, luminate de gând cucernic și de „sfântă armonie” clasicistă.” (Academician Mihai CIMPOI) „Emilian Marcu este unul dintre poeții și marii prozatori ieșeni. Emilian Marcu posedă un mare secret, un secret al creației literare autentice în care metafora, metonimia, oximoronul țâșnesc spre înalturi, ca niște
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
într-o regiune neștiută, Plaiul lui iubit să fie pe hartă -aria necunoscută? Pentru mega-armatele dictate de Țmarea semilună, Planificată ca întreagă creștinătate să supună, S-au izbit.. ca Baiazid de un ciot micuț-'lamental', Ca de un zid dur-patriot, cucernic țării și fatal! Acestor netrebnici le devenii ‘dragul’ coșmar, Aevea fără a ști ce va urma și neavând habar, Că “gheaurii” doar și-au început micul lor joc, Neavând odihnă a ce răsăritul neauzind.. deloc. Cum să vrei să iei
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
Unirea Principatelor este singurul mod în stare a consolida naționalitatea românilor, de a le da demnitate, putere și mijloace pentru a îndeplini misiunea lor pe pământ.” (ziarul <>, Ianuarie 1859) Trenul acela istoric, purtător de biruință, cu români frumoși, inimoși, curați, cucernici, hotărâți, neînduplecați pe care ungurii voiau să-l arunce în aer, tentativă eșuată grație acelui Străbunic luptător pentru Cruce și Steag, așezat de-a curmezișul în calea viiturilor dușmane, prezent oficial, cu bucurie serafică la Marea Sărbătoare, impresionând prin statura
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
afla acolo, de a avea șansa să o vizitezi. Apoi rugăciunea vine normal și firesc. Toți cei care au avut și pot în continuare să facă ceva aici „enoriași, slujitori și binefăcători ai acestui sfânt locaș”, în frunte cu Prea Cucernicul Pr. Paroh Dr. Remus Grama au depus de-a lungul timpului o mică parte din sufletul lor la realizarea acestei minunății. Dumnezeu i-a ales și a lucrat prin ei, iar acest lucru se vede de departe. Fondată în 1904
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
așa de bine că le-am preluat și pe acestea. Prefața sau cuvântul înainte, a fost scris de preotul Doctor în Teologie Florin GRIGORESCU, care a venit cu un eseu deosebit de cuprinzător despre creația autorului Mihai LEONTE. Vă mulțumesc Prea cucernice Părinte pentru efortul de a prezenta atât de elocvent conținutul volumului MEANDRE ALTRUISTE. Prin conținutul acestui nou volum al meu, care cuprinde versuri și proză deopotrivă, am dorit ca cititorul să nu aibă timp a se plictisi în lectura sa
2015 MIHAI LEONTE, NOUL VOLUM MEANDRE ALTRUISTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423759167.html [Corola-blog/BlogPost/362909_a_364238]
-
Tu ești o frumoasă dulce, eu doar un urât, Când arătoasă nu te vedeam, eram și slut, Nu mă așteptam să simt vreo împlinire, Vedeam, așteptam, eram tot o neîmplinire... Deși eram ‘vânjos’, puternic și cumva brav, Curajos, altoidnic și cucernic vreunui ‘brad, Eram cât e mică poveste, precum o scânteie, Căci tu ești marea poveste, ești marea cheie! Referință Bibliografică: Atras..cât un ocean! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1210, Anul IV, 24 aprilie 2014. Drepturi de
ATRAS..CÂT UN OCEAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1398350867.html [Corola-blog/BlogPost/347930_a_349259]
-
Cu tine.../ Blonda mea/ Mie nu-mi trebuie/ Mai mult/ Când te am pe tine/ Steaua mea polară!” ( Luan Maloku - Ce frumos). Nu neapărat drept replică fiind, dar având întreaga substanță extrasă din bine definită matrice existențială, iată cum „Săgeți cucernice de Cupidon,/ Scrutându-mi pașii,/ Evadează din ochii tăi.// Ce adevăr e să simt prin constelații/ Eposul lor, al ochilor/,/ Preschimbat în vecie.// Mă ademenesc himerele, furișate/ În gheața spiritului, inocent,/ Și prea departe de spațiul-pereche,/ În care-mi vei
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1442352121.html [Corola-blog/BlogPost/381887_a_383216]
-
Acolo”, așa cum și noi îl vedem, cu smerenie și cu recunoștință, în Biserică și în lucrarea noastră, pe „ctitorul” de oameni - Mitropolitul Antonie Plămădeală. Între cei îl simt și îl iubesc permanent, viu în lucrarea bisericească, sunt arhierei, cuvioși și cucernici părinți, tineri și nenumărați credincioși” (IPS Dr. Casian Crăciun - pag. 7). Așadar, prezenta carte apare ca o mărturie vie a dăinuirii Mitropolitului de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, Crișanei și Maramureșului, dascăl și misionar prin chiar scrisul său
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
eternului soare al Neamului, așa cum corola își poartă cu gingășie floarea sa cea mai nobilă. Pe țarina soartei sale s-au afundat împovărații ani, pregătindu-i jertfa curată pe Golgota românească. Sufletul i s-a îmbrăcat în dor de prea cucernic cer, iar zborul de heruvimi i-au scuturat peste vise, lumini. Din albul crezului mărgăritar, și-a nălbit pașii târâți prin celulă și setea și jalea cu care-a stat împreună, au suspinat pe mucedele paie. Dar crezul i s-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
De acolo Pătru o purtă în brațe până la ușa pe care o împinse cu genunchiul, apoi își așeză cu grație podoaba nestemată în așternutul moale din pătucul ce tresări de plăcere. Înfierbântați de licoarea lui Bachus, cu care-i cinstise cucernicul părinte, ajunseră pe neașteptate în lumea fericită a viselor. Trecuse de miezul nopții când dintr-o dată se auzi o bubuitură asurzitoare. - Ce-a fost asta, întrebă Elena în șoaptă cu glasul tremurând. Ascultară cu urechile ciulite la orice zgomot. Ceva
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
cruci. Dintr-o dată din ungherele întunecate țâșnesc șerpi și șopârle, capre și țapi, lupi și păsări răpitoare de noapte. Un balaur aruncă spre credincioși flăcări pe nări și gură, dar acestea se sting de cum se apropie de ei. Cu cât cucernicul părinte citește mai tare sfintele slujbe, cu atât necurații simt o văpaie ce-i pârjolește. Deodată se produce un miracol. De la biserica din deal răsună dangătul clopotelor. Instantaneu, cineva nevăzut bate toaca. Pentru moment, părintele se oprește din rugăciune și
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
deschizând pe lume ochii,/ În cel de azi sunt cel de-atunci...// Ca soarele ce se răsfrânge/ În valul apei înmiit, în milioanele de-un sânge/ Sunt eu pe veci întipărit...// Pământul sfânt până-n hotare/ Prundit e cu strămoșii mei,/ Cucernic ridicând altare/ Pilaștrii bolților sunt ei..../ De mii și mii de ani încoace/ Mă-nvârtoșez în cei ce vin/ Ca singur eu să pun soroace/ Înconvoiatului destin./ Când uneori mă-ncearcă plânsu-mi/ De cât amar am cunoscut,/ Mă-mbrățișez pe
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Hristos. Primul a trăit către al IV-lea secol și este cunoscut mai cu seamă pentru Filocalia sa și scrierile apologetice împotriva lui Nestorius. El a influențat, de asemenea, monahismul occidental. Al doilea, Dionisie Smeritul (470-545), era “un mare erudit, cucernic, smerit și bun ca paginile Evangheliei” , căruia noi îi datorăm calculele astronomice ale începutului erei creștine. El a făcut, de asemenea, o serie de traduceri din greacă în latină, din Sfântul Chiril din Alexandria și Sfântul Grigorie de Nyssa, precum și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]