675 matches
-
după” (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală În spațiul public (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust - radiografia unui genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
communication in the public space (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust. The radiography of a genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Neighborhood institutions in the Apuseni mountains: community dissolutions (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Daily life in the communist regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Pe scurt, lucrarea este valoroasă pentru că se constituie Într-un ghid de interpretare a identității noastre, dar și de refacere a ei În perspectiva (și sub presiunea) altui viitor decât trecutul care-a fost și prezentul ce-l avem. Constantin Cucoș Dumitru Batâr Instituționalizarea modelelor culturale, Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga”, 2004 (235 p.) Lucrarea de față Își propune să abordeze problema culturii, dar mai ales definirea, descrierea și instrumentalizarea conceptului de model cultural În anumite instituții sociale. În această lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall (1959) în lucrarea "Silent Language", unde abordează aspecte legate de importanța comportamentului nonverbal în comunicare, definind comunicarea nonverbală ca pe un schimb care nu implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
respectăm diversitatea. După Koester, comunicarea interculturală aduce față în față două aspecte, pe de o parte păstrarea și conservarea anumitor elemente și pe de altă parte adaptarea, schimbarea la alte culturi ceea ce implică dezvoltarea anumitor competențe culturale și interculturale. (apud. Cucoș, 2000) Competența interculturală este definită de Kim ca o capacitate de a mobiliza cunoștințe, metode de acțiune, trăiri afective în contextul unor interacțiuni interculturale. (apud. Cucoș, 2000). Competența interculturală presupune adaptarea și flexibilitatea persoanei la situația nouă și nu rigiditate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
adaptarea, schimbarea la alte culturi ceea ce implică dezvoltarea anumitor competențe culturale și interculturale. (apud. Cucoș, 2000) Competența interculturală este definită de Kim ca o capacitate de a mobiliza cunoștințe, metode de acțiune, trăiri afective în contextul unor interacțiuni interculturale. (apud. Cucoș, 2000). Competența interculturală presupune adaptarea și flexibilitatea persoanei la situația nouă și nu rigiditate, intoleranță și monotonie. Competența interculturală nu este suficientă pentru a realiza o comunicare eficientă ci trebuie avut în vedere contexul în care se realizează comunicarea. 2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
educational and cultural affairs, ed. Harper & Row, New York Evanston, 1964; Cornelius, H., Faire, S., Știința rezolvării conflictelor, București, Ed. Știință și tehnică, 1996; Cranny-Francis A., Warning W., Stavropoulos P., Kirkby J. (2003), Gender Studies. Terms and Debates, Palgrave Macmillan, New York; Cucoș, Constantin,Educația. Dimesiuni culturale și interculturale., Iași, Ed. Polirom, 2000. Cutlip, M. Scott. Center, Allen H. M. Broom Glen Relatii publice eficiente (editia a 9-a ) Editura Comunicare.ro,2010 Dahl Stephen Intercultural Research: The Current State of Knowledge, disponibil pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Raymond, Jean-Jacques, L'action culturelle exterieure de la France, éditions La Documentation Française, Paris, 2000; Rey, Micheline, De la logica "mono" la logica de tip "inter". Piste pentru o educație interculturală și solidară, în Educația interculturală. Experiențe, politici, strategii, selecția textelor Constantin Cucoș, Ed. Polirom, Iași, 1999; Saee John Managing Organizations în a Global Economy. An Intercultural Perspective, Thomson South-Western, USA, 2005; Samovar, Larry A.; Porter, Richard, Communication between cultures, Toronto, 2004; Samovar, Larry, Porter, Richard, Understanding Intercultural Communication, în Intercultural Communication. A
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
communication, Dubuque, IA. Brown, 1995, p. 4. 27 Ibidem, p. 7. 28 Ibidem, p. 9. 29 Ibidem, p. 19. 30 Toate aceste elemente sunt analizate pe larg în capitolul al II-lea din Dodd, Dynamics of Intercultural Communication. 31 Constantin Cucoș, Educația: dimensiuni culturale și interculturale, Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 160. 32 Doru Munteanu, "Diversitatea culturală" în Interculturalitate versus globalizare conferință internațională, Brașov, 2004. 33 Edward, Hall, Beyond Culture, New York, Doubleday, 1976, p. 23. 34 Constantin, Cucoș, Educația. Dimesiuni culturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Communication. 31 Constantin Cucoș, Educația: dimensiuni culturale și interculturale, Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 160. 32 Doru Munteanu, "Diversitatea culturală" în Interculturalitate versus globalizare conferință internațională, Brașov, 2004. 33 Edward, Hall, Beyond Culture, New York, Doubleday, 1976, p. 23. 34 Constantin, Cucoș, Educația. Dimesiuni culturale și interculturale, Iași, Ed. Polirom, 2000, p. 136. 35 Michael, B, Hinner, The Importance of Intercultural Communication în a Globalized World, May, 1998, p. 53. 36 Larry, Samovar, Richard, Porter, Understanding Intercultural Communication, în Intercultural Communication. A
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în lucrarea de față a urmărit principiul interdisciplinarității - o formă a cooperării între discipline diferite, cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere (C. Cucoș, 1996). Prin activitatea științifică desfășurată s-a urmărit dezvoltarea aptitudinilor: creativitate, responsabilitate, autonomie, sociabilitate, spirit critic, obiectivitate și încredere în sine. În acest mod, activitatea elevilor nu se limitează doar la ascultarea pasivă a lecției. Ei își construiesc propria personalitate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
didactică trebuie să fie în consonanță și cu toate modificările și transformările ce se produc în „interiorul” sistemului educațional. De fapt, calitatea unei metodologii este dată de flexibilitatea și deschiderea ei la exigențele noi ale învățământului contemporan. Așa cum spunea C. Cucoș, „o metodă nu este bună sau rea în sine, ci prin raportarea ei la situația didactică respectivă, criteriul oportunității sau adecvării la o anumită realitate fiind cel care o poate face mai mult sau mai puțin eficientă.” A include eseul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3062]
-
în urma 37 noastră, căci era om ursuz și pâclișit popa Oșlobanu. Și din spaima aceea, am fugit noi cam jumătate de sat înapoi, fără să avem când ii zice popii: Drele pe podele și bureți pe pereți, câte pene pe cucoși, atâția copii burduhoși, cum obișnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc." Cerințe: 1. Explică cuvintele și expresiile date. 2. Formulează patru întrebări referitoare la conținutul fragmentului. 3. Povestește fragmentul dat. 4. Argumentează în două- trei enunțuri că
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
are mediul său; două organizații asemănătoare au medii externe sensibil diferite. 8.2. Planul strategic, politicile și procedurile - instrumente ale strategiei în managementul modern Termenul de strategie a cunoscut o gamă variată de abordări. Aceasta poate fi considerată ca (C. Cucoș) ori ca . În managementul organizațional strategic a fost abordată de numeroși autori români și străini (P. Drucker, A. Chandler, H. Mintzberg, M. Porter, C. Russu, O. Nicolescu, Gh. Căprărescu, E. Burduș, T. Zorlențan, I. Verboncu, ș.a.), ale căror definiri ne-
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
și puși în situația de a colabora în diferite împrejurări cu cei către care își exercită ura și violența. să asigure deschiderea grupului spre exterior și să favorizeze o atitudine cu membri altor grupuri, mai apropiați sau mai îndepărtați (C. Cucoș, 2000, p. 203). În concluzie se poate spune că formarea autonomiei elevului din perspectivă interculturală se face prin educația pentru respectul celuilalt. Autonomia înseamnă a gândi și a acționa prin sine însuși, ținând cont permanent de existența celorlalți. Numai prin
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție cuiva pentru a-l câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
al societății, al poporului, al culturii, al adevărului și exercită o putere pe care o consideră legitimă. Pentru ca fiecare profesor să se poată testa în ce măsură îndoctrinează sau nu și implicit dacă el contribuie sau nu la construirea autonomiei elevului, C. Cucoș propune un set de întrebări: „Oare îndoctrinez când caut să conving pe cineva de propria mea opinie? Nu, atât timp cât nu mă servesc de autoritatea mea de profesor în încercarea de a-i convinge pe alții de ceea ce gândesc eu. Îndoctrinez
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ar fi intenționată nu ar mai avea nici un efect. Care este cadrul cel mai prielnic pentru îndoctrinare? Învățământul. dacă acesta este însoțit și de puțină religie, predată defectuos, sau de alte tipuri de ideologii, șansa este și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să Își Însușească prin capacitățile intelectuale, empatice și creative aceste moduri de a privi, un fenom, un obiect, un fapt cu „ochii vulturului, elefantului, vulpii, șarpelui, albinei, cameleonului, peștelui, cucoșului, cucului, etc”, privirea Însemnând În cazul omului nu numai imaginea directă, senzațiile și percepțiile dar și Înțelesul atribuit de fiecare În 144 parte. Rezultatele și informațiile acumulate astfel, supuse combinatoricii imaginației și rațiunii fac posibile un număr infinit de soluții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
altor discipline, considerăm necesar să prezentăm conținutul unor termeni implementați de reforma învățământului, termeni ce vor fi utilizați pe parcursul cărții. * curriculum este cuvânt cu etimologie grecească (cursă, alergare) are în pedagogie înțelesul de -V. De Landsheere (1992), citat de Constantin Cucoș în anul 2002. El se definește ca perspectivă de învățare, ca program deziderativ care pune pe primul plan obiectivele în baza cărora se stabilesc conținuturile, căile, mijloacele, resursele, condițiile, cu care și în care se derulează procesul de învățământ. Curriculum
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
determină dacă sistemul educațional își îndeplinește funcțiile pe care le are, cu alte cuvinte se verifică dacă obiectivele sistemului sunt realizate. În sistemul educațional, evaluarea este abordată, în marea majoritate a cazurilor, din două perspective majore (I. Cerghit, 2002; C. Cucoș, 2002; I. Nicola, 2003; S. Cristea, 2004): sociologică și pedagogică. Abordarea sociologică a evaluării plasează problematica acesteia la nivelul sistemului social și îi conferă rolul de control social (instituțional), de măsurare a efectelor sociale ale sistemului de învățământ. Acest tip
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
evaluarea cunoștințelor însușite anterior; strategii de evaluare continuă; în timpul procesului didactic; * strategii de evaluare finală; la finalul unei lecții sau al unui sistem de lecții Strategiile de evaluare și notare în sistemul educațional sunt caracterizate de următoarele elemente componente (Constantin Cucoș, 2002): * modele și forme de realizare a evaluărilor: * modele tradiționale, standard sau convenționale; * modele complementare neconvenționale și nestandardizate; * metode și instrumente de evaluare: * metode și instrumente tradiționale; * metode și instrumente complementare; * notarea școlară; * descriptorii de performanțe; * proiectarea evaluării. Legând dimensiunea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]