40 matches
-
au fost arătate în cadrul emisiunii așa ca: expoziția meșteriței Diana Rusu și meșterului Andrei Cușnir, care are confecționate nenumărate monumente de artă, inclusiv istorice...și care este decorat cu Diplomă de mențiune chiar de Mitropolia Basarabiei pentru înălțarea monumentul din Cucoara, Cahul. Dar, știți câți oameni de cultură și artă are numai Vadul-Leca? Mulți pentru așa localitate: actrița Nina Mocreac-Vodă, Scriitorul Gheorghe Bârcă, artista Tamara Ababii-Chițaniuc, actorii Boris și Pavel Bechet ș.a. Pe toți i-am numit în film, dar... De ce
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
pietre și scânduri, Lumina se stinge și visele mor, Iar umbra valsează scriind printre rânduri Sonata uitării pe-aripi de condor. Te-oprește o clipă, privește spre soare, Cu palmele pline de lutul flămând, Așează-mă-n cântec, chemări de cucoare Și strigătul meu va fi un descânt!... Referință Bibliografică: Descânt / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DESCÂNT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1417638372.html [Corola-blog/BlogPost/362281_a_363610]
-
Cantemir. Aici au avut ocazia, pe lângă întâlnirile cu băștinașii, să viziteze Cimitirul de Onoare al Ostașilor români din localitatea Țiganca, căzuți în luptele din iunie-iulie 1941 din al doilea război mondial. Primul tur s-a sfârșit în raionul Cahul (localitățile: Cucoara, Brânza, Colibași, Slobozia Mare, Giurgiulești). În localitatea Colibași tinerii au înfrumusețat localitatea cu tricolor. În majoritatea satelor au stat de vorbă prima oară cu autoritățile locale care i-au și găzduit, după care au povestit oamenilor despre integrarea Basarabiei în
CARAVANA UNIONISTĂ PRIN BASARABIA de MARIANA SOLONARI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_solonari_1405064586.html [Corola-blog/BlogPost/349212_a_350541]
-
sqq.), cât și extrase din opera celor amintiți, interviuri (Aneta Grosu în dialog cu Ion Macovei, pp. 59 - 61; Tatiana Cortun - Mihai Prepeliță, pp. 62 - 67; Sandor Kalloș - M. Prepeliță, pp. 78 - 98; august, 2010: Mihai Prepeliță și mătușa Mărioara Cucoară din Parcova, la 106 ani, pp. 189 - 197), pagini de jurnal (puse sub un grăitor motto: „Să tot scriu și să tot mor în fiecare zi...“: Jurnal „moscovit“... sau 33 de zile din viața mea fără de sens, pp. 99 - 121
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
îngropat Rovindoi phuviate garade-le' Și s-au pornit în altă parte. Thai ande avria rigiate găline. Numai o șatra în cîmpie Ferdi'k katuna ande umaleste Rămase singură, pustie. Ashili korkori, nangi. Așa când toamnă dimineață 'Hai kana sharadé tehariné Cucoarele se înarmează Le kronchá shiurean len Și se pornesc cu strigat mare Thai bare muiesa telearen La locuri calde pan' la vară, Taté thanende ji milaié, Iar una ce putere n-are, Tale yekhia șo zor na sila, Fiind rănită
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
nr. 647 din 08 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ce frumos... Ce frumos se face noapte, Ce frumos se face toamnă, Ce frumos visele mele În trecuturi mă întoarnă. Ce frumos mai sună frunza, Ce frumos mai bate vântul, Trec cucoarele pe zare, Iar prin inimă, cuvântul. De când mie îmi sunt eu, Umbra mea trece prin tine, Tu ești propriul meu zeu În metope bizantine. Cântă toamna dulce vaer În nuanțe de culori, Trece un miros prin aer, Brume ce ucid
CE FRUMOS... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_frumos_ion_ionescu_bucovu_1349676779.html [Corola-blog/BlogPost/364909_a_366238]
-
Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Nicolae Milescu Spătarul nr. 1, bl. 2, ap. 59. (16.427/2003) 34. Chiciuc Rita, fiica lui Cioroi Gheorghe și Maria (născută la 30.10.1931 în localitatea Cucoara), născută la data de 19 aprilie 1972 în localitatea Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Cahul, localitatea Cîșlița-Prut. (11.884/2003) Copii minori: Chiciuc Dumitru, născut la data de 23.09.1991, și Chiciuc Cristina, născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213932_a_215261]
-
Elena (fiica lui Secrieru Gheorghe și Sofia, născută la 20.08.1919 în localitatea Capaclia), născută la data de 5 aprilie 1980 în localitatea Iargara, raionul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Iargara, raionul Leova, Str. Cucoarelor nr. 39. (2.947/2003) 21. Cobzac Vadim, fiul lui Valeriu și Stela (fiica lui Chiril, născut la 8.06.1910 în localitatea Rezina), născut la data de 4 mai 1985 în localitatea Rîbnița, județul Rîbnița, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201119_a_202448]
-
CALANJOV IVAN, fiul lui Ștefan și Ana (fiica lui Boisteanu Ion n. 02.08.1918 în Cucoara-Cahul și Maria ), născut la data de 15 iunie 1975 în localitatea Cahul, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, com. Cucoara, jud. Cahul. 38. CARAJI VICTOR, fiul lui Balaban Andrei și Olga (fiica lui Tițu Nicolae n. la 20.04.1929 în Văsieni și Melania), născut la data de 21 iulie 1973 în localitatea Văsieni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
6 septembrie 1964 în localitatea Găvănoasa, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cahul, str. Pușchin nr. 57. (5.178/2003) 32. Vdovicenco Valeriu, fiul lui Alexandru și Sofia, născut la data de 1 mai 1953 în localitatea Cucoara, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cahul, str. Pușchin nr. 57. (5.348/2003) Copii minori: Vdovicenco Valeriu, născut la 6.04.1996. 33. Vicol Eugeniu, fiul lui Gheorghe și Ana, născut la data de 23 august
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216498_a_217827]
-
de 26 octombrie 1983 în localitatea Andrușul de Jos, județul Cahul, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Andrușul de Jos, jud. Cahul. (1427/2002) 89. RĂILEANU OLEG, fiul lui Burlacu Petru (născut la 28.04.1935 în Cucoara) și Ioana, născut la data de 23 februarie 1976 în localitatea Larga, județul Cahul, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Armenească nr. 40. (2461/2002) 90. ROABEȘ ZINAIDA, fiica lui Bezedica Alexei (născut la 01.04
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171200_a_172529]
-
localitatea Florițoaia Veche, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cetireni, raionul Ungheni. (16.428/2003) 106. Cumatrenco Aliona, fiica lui Bandurschii Constantin și Ioana (fiica lui Boișteanu Simion, născut la 10.05.1908 în localitatea Cucoara, și Varvara), născută la data de 12 ianuarie 1976 în localitatea Cahul, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Cornului nr. 11, bl. 1, ap. 57. (4.240/2003) Copii minori: Cumatrenco Daniel, născut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
(în ; n. 15 iunie 1946, satul Chircani, județul Cahul) este un general din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al securității naționale (1992-1997). s-a născut la data de 15 iunie 1946, în satul Chircani din comuna Cucoara (raionul Cahul). Din anul 1966 a lucrat ca profesor în câteva școli sătești din raioanele Vulcănești și Cahul. În perioada 1967-1969 activează ca instructor și apoi, ca locțiitor al Secției de organizare a Comitetului de Comsomol al raionului Cahul. Din
Vasile Calmoi () [Corola-website/Science/307786_a_309115]
-
vânătorești ale autorului: o vânătoare de sitari întreruptă de ninsoare în pădurea Bârnova sau de ploaie în pădurea Boroșești, o vânătoare de lupi și de vulpi pe ploaie torențială în pădurea Brăești, o vânătoare de lupi pe ninsoare în râpa Cucoara din Poiana cu Schit, vânători de rațe și gâște sălbatice în bălțile de la vărsarea Jijiei în Prut, o vânătoare de gâște sălbatice în stufurile și bălțile de pe ostrovul Dranova, o vânătoare de iepuri pe dealurile de la Zahorna, o vânătoare de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
în partea sud-vestică de niște măguri piramidale care se înalță cu 450-500 metri deasupra ei, dominând-o prin povârnișuri impunătoare. Sunt Munceii Câmpulungului, cele mai nordice subunități ale masivului Rarău: Măgura (1176 metri), Runc (1129 metri), Bodea (1073 metri) și Cucoara (944 metri). În partea opusă, Obcina Feredeului nu se înalță dintr-o dată, ci prelung, în trepte, ceea ce dă depresiunii un caracter asimetric în profil transversal. Culmile Hâga (904 metri), Runcul Corlățeni (875 metri), Butia Deluțului (876 metri), Ginaș (950 metri
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
binecunoscut este "Podurile" (1966, în traducere rusă în 1968) care narează evenimentele petrecute în viața satului moldovenesc în primele luni de după cel de-al doilea război mondial. Acest roman este de un realism dens, pe alocuri aspru , formând împreună cu romanele "Cucoara" (1975) și "Podgorenii" (1982) o trilogie asupra vieții satului codrean pe parcursul ultimelor cinci decenii. Ion C. Ciobanu s-a remarcat și ca nuvelist, publicând schițe și nuvele în culegerea "Întâlnire cu eroul" (1962), în care și-a dovedit măiestria de
Ion C. Ciobanu () [Corola-website/Science/312571_a_313900]
-
În sobă arde focul, tovarăș mângâios,/ Și cadrele-aurite ce de pereți sunt prinse/ Sub palida lumină apar misterios.// ...O lacrimă...dar iată plutind pe-a mării spume/ O sprintenă corvetă, un repede-alcyon;/ Și iată colo-n ceruri pribegile din lume,/ Cucoarele în șiruri zburând spre orizon.// ... Atunci inima-mi zboară la raiul vieții mele,/ La timpul mult ferice în care-am suferit,/ Și-atunci păduri și lacuri, și mări, și flori, și stele/ Intona pentru mine un imn nemărginit." (Serile la
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cernească-să, pălească-să, veștedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască, nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, nencetat să pomenească. Ochiuri de cucoară, voi, limpedzi izvoară, a izvorî vă părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să să facă, în grădini târvelește, în pomăt batelește să să prefacă. Clătească-să ceriul, tremure pământul, aerul trăsnet, nuării
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cîrnați", Ghioltosu, Gotești, Chircani sat în lungul șoselei, aer familiar, l-au tras la linie între Cuza și Independență, cînd era în țară, biserica nouă model autohton, crenelul de cetate cvasiornamental și mai ales crucea dreaptă, ține de Mitropolia Basarabiei, Cucoara s-a pălit livada de caiși, blonda te duci acasă spre luncă, picioarele în Prut, Zîrnești, Baurci-Moldoveni 5, Tretești, Andrușul de Jos/de Sus 7 albia secată, Roșu pe umărul soldatului mîna ei face pantă, grupul statuar în rostogolirea comunismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea chite* de cînepă ai să faci. Cînd vezi cocoare întîi, să le numeri cîte sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi se dau de-a berbeleacu’ - și astfel le opresc și le fac de-și pierd drumul. Dacă se numără cucoarele cînd vin primăvara sau se duc toamna în alte țări, apoi ele nu mai află drumul lor și rămîn locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cucoarele cînd vin primăvara sau se duc toamna în alte țări, apoi ele nu mai află drumul lor și rămîn locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai află drumul lor și rămîn locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel ce-l va tăia și pune pe foc pe lumea cealaltă îl va duce în spinare. Dacă cineva visează că arde undeva e semn că a doua zi va fi zi cu soare. Nu împușca rîndunica, nici cocostîrcul, nici cucoara, că ai să ai pagubă de foc. Să nu asculți la fereastra altuia, că e rău de foc. Să nu lucrezi în nouă joi și nouă marți după Paști, că te izbește cu foc. Sara, cînd stai la lumînare, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]