40 matches
-
și-au lepădat mantia albă de nea; zumzetele gâdilitoare ale albinelor; concertul păsărilor; soarele revarsă săgeți scânteietoare; serbarea păsărilor din crâng; verdele iese încet din rădăcină; lacul cel verde și lin; luciul plumburiu al apei. Despre păsări: șiruri negre de cucoare; foșnetul de mătase al aripilor obosite; pescăruși albi; cântecul lor te îmbată cu dulceață; triluri încântătoare; privighetoarea cea fără de pereche; țara rândunelelor. Despre ploaie: ploi calde și umede; murmur lung de streșini; cad din cer mărgăritare; lacrimi de ploaie; trăsnet
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mari, cu sufletul cuminte, Ca un simbol antic al poeziei. [...] Trec norii, trec, spre asfințit de soare, Înveștmîntînd senina lui tăcere Într-un mister de umbre călătoare. El pleacă trist, să cate mîngâiere, Urmînd pe jos un lung șir de cucoare, Ce cîntă-n zbor o notă de durere“, Majoritatea comentatorilor au afirmat că Italia i-ar fi modificat poetului complet viziunea; la o examinare atentă, ne miră cît de puțin a oferit această țară, poetic vorbind, autorului român. Numeroasele lecturi din
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
Cantemir. Aici au avut ocazia, pe lângă întâlnirile cu băștinașii, să viziteze Cimitirul de Onoare al Ostașilor români din localitatea Țiganca, căzuți în luptele din iunie-iulie 1941 din al doilea război mondial. Primul tur s-a sfârșit în raionul Cahul (localitățile: Cucoara, Brânza, Colibași, Slobozia Mare, Giurgiulești). În localitatea Colibași tinerii au înfrumusețat localitatea cu tricolor. În majoritatea satelor au stat de vorbă prima oară cu autoritățile locale care i-au și găzduit, după care au povestit oamenilor despre integrarea Basarabiei în
CARAVANA UNIONISTĂ PRIN BASARABIA de MARIANA SOLONARI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349212_a_350541]
-
nr. 647 din 08 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ce frumos... Ce frumos se face noapte, Ce frumos se face toamnă, Ce frumos visele mele În trecuturi mă întoarnă. Ce frumos mai sună frunza, Ce frumos mai bate vântul, Trec cucoarele pe zare, Iar prin inimă, cuvântul. De când mie îmi sunt eu, Umbra mea trece prin tine, Tu ești propriul meu zeu În metope bizantine. Cântă toamna dulce vaer În nuanțe de culori, Trece un miros prin aer, Brume ce ucid
CE FRUMOS... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364909_a_366238]
-
sqq.), cât și extrase din opera celor amintiți, interviuri (Aneta Grosu în dialog cu Ion Macovei, pp. 59 - 61; Tatiana Cortun - Mihai Prepeliță, pp. 62 - 67; Sandor Kalloș - M. Prepeliță, pp. 78 - 98; august, 2010: Mihai Prepeliță și mătușa Mărioara Cucoară din Parcova, la 106 ani, pp. 189 - 197), pagini de jurnal (puse sub un grăitor motto: „Să tot scriu și să tot mor în fiecare zi...“: Jurnal „moscovit“... sau 33 de zile din viața mea fără de sens, pp. 99 - 121
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
îngropat Rovindoi phuviate garade-le' Și s-au pornit în altă parte. Thai ande avria rigiate găline. Numai o șatra în cîmpie Ferdi'k katuna ande umaleste Rămase singură, pustie. Ashili korkori, nangi. Așa când toamnă dimineață 'Hai kana sharadé tehariné Cucoarele se înarmează Le kronchá shiurean len Și se pornesc cu strigat mare Thai bare muiesa telearen La locuri calde pan' la vară, Taté thanende ji milaié, Iar una ce putere n-are, Tale yekhia șo zor na sila, Fiind rănită
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
au fost arătate în cadrul emisiunii așa ca: expoziția meșteriței Diana Rusu și meșterului Andrei Cușnir, care are confecționate nenumărate monumente de artă, inclusiv istorice...și care este decorat cu Diplomă de mențiune chiar de Mitropolia Basarabiei pentru înălțarea monumentul din Cucoara, Cahul. Dar, știți câți oameni de cultură și artă are numai Vadul-Leca? Mulți pentru așa localitate: actrița Nina Mocreac-Vodă, Scriitorul Gheorghe Bârcă, artista Tamara Ababii-Chițaniuc, actorii Boris și Pavel Bechet ș.a. Pe toți i-am numit în film, dar... De ce
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
pietre și scânduri, Lumina se stinge și visele mor, Iar umbra valsează scriind printre rânduri Sonata uitării pe-aripi de condor. Te-oprește o clipă, privește spre soare, Cu palmele pline de lutul flămând, Așează-mă-n cântec, chemări de cucoare Și strigătul meu va fi un descânt!... Referință Bibliografică: Descânt / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DESCÂNT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362281_a_363610]
-
încă să te mai duci Pân ce-i cădea rob la Turci; Și încă să te mai duci, Unde-i toaca de tămîe Și clopotul de - alămîe; Și încă să te mai duci Pân ce-i da de plug de cuci, Și cucoarele mâind Și cocostârcii grăpând, Ciocârlanii semănând, Păsărele secerând. Dumnezeu te - nvrednicească Cu căruță calicească, Să vii și la casa mea Să te miluesc și eu: 204 {EminescuOpVI 205} C-o mânuță de tărâță, De-asupra un cărbunaș - Să știi a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
2); incolor (2); nonculoare (2); palid (2); pix (2); roșu (2); rochie de mireasă (2); strălucitor (2); vas (2); verde (2); adevăr; alb; totul alb; n-am; argint; armonie; bine; blanc; bluză; bună; bunica; candid; cărunt; cearceaf; cearșaf; cocaină; crin; cucoare; culori; dalb; deschis; divin; doctor; Dumnezeu; el; elegant; fad; la față; făină; fericire; foarte; fulg; fulgul; gingaș; hîrtii; iarna; iepure; imaculare; impecabil; infinit; inocent; inocentă; intens; îmbătrînit; început; îngeri; ca laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult, dacă-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult, dacă-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea chite* de cînepă ai să faci. Cînd vezi cocoare întîi, să le numeri cîte sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi se dau de-a berbeleacu’ - și astfel le opresc și le fac de-și pierd drumul. Dacă se numără cucoarele cînd vin primăvara sau se duc toamna în alte țări, apoi ele nu mai află drumul lor și rămîn locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cucoarele cînd vin primăvara sau se duc toamna în alte țări, apoi ele nu mai află drumul lor și rămîn locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai află drumul lor și rămîn locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
locului. Primăvara, cine va vedea cocori întîi să-i înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel ce-l va tăia și pune pe foc pe lumea cealaltă îl va duce în spinare. Dacă cineva visează că arde undeva e semn că a doua zi va fi zi cu soare. Nu împușca rîndunica, nici cocostîrcul, nici cucoara, că ai să ai pagubă de foc. Să nu asculți la fereastra altuia, că e rău de foc. Să nu lucrezi în nouă joi și nouă marți după Paști, că te izbește cu foc. Sara, cînd stai la lumînare, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anul viitor vor fi sănătoși; dacă însă în acea zi va fi afară moale și pîclă, apoi că vor urma boale. Se zice că cel ce se scaldă în Vinerea Mare sau Paști este sănătos peste tot anul. Cucul, cocostîrcii și cucoarele se salută cu multă dragoste și sinceritate, asemenea și rîndunelele, zicîndu-se: „Sănătate, viață nouă și la mulți ani!“, făcîndu-se în același timp semnul sfintei cruci. Fluturele roșu e salutat cu mare bucurie, zicîndu-se: „Ca tine roș și să nătos!“ Femeile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va urma o vreme vîntoasă. Semne de brumă Se crede că dacă n-a fi brumă pînă la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrnați", Ghioltosu, Gotești, Chircani sat în lungul șoselei, aer familiar, l-au tras la linie între Cuza și Independență, cînd era în țară, biserica nouă model autohton, crenelul de cetate cvasiornamental și mai ales crucea dreaptă, ține de Mitropolia Basarabiei, Cucoara s-a pălit livada de caiși, blonda te duci acasă spre luncă, picioarele în Prut, Zîrnești, Baurci-Moldoveni 5, Tretești, Andrușul de Jos/de Sus 7 albia secată, Roșu pe umărul soldatului mîna ei face pantă, grupul statuar în rostogolirea comunismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400 - 500 m formând un aliniament de măguri alcătuit de la vest la est din: Măgura (1176 m), Runcul (1129 m), Bodea(1073 m) și Cucoara (944 m). La nivelul albiei râului Moldova se Înscriu altitudinile cele mai coborâte de 675 m În Cheile Pojorâtei și cu 100 m mai puțin la ieșire din depresiune. Raportând această diferență de altitudine la distanța dintre cele două puncte
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
În sobă arde focul, tovarăș mângâios,/ Și cadrele-aurite ce de pereți sunt prinse/ Sub palida lumină apar misterios.// ...O lacrimă...dar iată plutind pe-a mării spume/ O sprintenă corvetă, un repede-alcyon;/ Și iată colo-n ceruri pribegile din lume,/ Cucoarele în șiruri zburând spre orizon.// ... Atunci inima-mi zboară la raiul vieții mele,/ La timpul mult ferice în care-am suferit,/ Și-atunci păduri și lacuri, și mări, și flori, și stele/ Intona pentru mine un imn nemărginit." (Serile la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]