110 matches
-
înșeuieze în chingă de fier și luând într-o mână barosul și în alta tesla, coborî dealul grădinii, ca să ajungă mai repede în drumul mare. Și se întâmplă ce nu ar fi ieșit să se întâmple din gândul dintâi al cuconului Nicu. Curtea boierească află mai târziu, spre amurg, de cele ce se făcuseră între brazdele răscolite. Fusese un tărăboi întreg, o groaznică hăcuială de-o parte și de alta, între tată și fiu. Ajuns între rapițe, Năsturel a prins să
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
-l știi; e satul nostru, și eu de-acolo vin. - Nu așa, măi prostule; eu te întreb, acel sat pe a cui moșie este și cum îi botezat? - Doamne! da’ nu știi că moșiile sînt boierești, și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satul îl botează popa, într-o căldărușă cu apă, cum îi scrie lui în cărți. Atuncea negustoriul, privindu-l îndelung, își spuse: «Ara, aista-i chiar Pîcală!» - Da’ cum te cheamă pe tine? - Ce
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
circula însă o altă sintagmă, care a ieșit între timp din uz, foarte apropiată de om de treabă, dar cu un sens divergent: om al trebii. O găsim la Heliade Rădulescu, în portretele sarcastice Bată-te Dumnezeu (Cuconița Drăgana) și Cuconul Drăgan: „Boierul dumneaei, nu știu cum îl cheamă, dar e om al trebii, scoate lapte din piatră"; „era un neiculiță de minune, om al trebii, scotea lapte din piatră, pupa pe român în bot și-i lua din pungă tot". Și mai
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
și alte cîteva). Ferească Dumnezeu însă ca femeia să fie urîtă, pentru că atunci, de sub pana lui Hogaș se ivesc făpturi teratologice (Anica, fata gușată); o suită de portrete șarjate vor fi și cele cîteva încercări de nuvelă produse de Hogaș (Cuconul Ioniță Hrisanti, Duduia Marieta). Cu o asemenea percepție asupra umanului, nu e de mirare că scriitorul și-a făcut din singurătatea absolută un țel suprem. Revelația din capitolul Singur pare a fi fost, concomitent, fizică și spirituală. În fața naturii calme
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
la Brătescu- Voinești, mai sigur decât la oricare alt prozator român. Descoperirea scrisorilor lui Mateiu către Boicescu, așa de lipsite de reținere, adevărate modele de șarjă anti-moralistică, nu se poate să nu dea de gândit celui care a citit Canonul cuconului Dinu Matraca, proza cea mai licențioasă iscălită de vreun scriitor până la Brătescu- Voinești, revelează și umorul la acest scriitor mai complex decât se crede; bonomia și acel haz câteodată chiar trist îl caracterizaseră încă de la începuturile sale literare. Avantajul de
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
apropia, solemnitatea cuprinde treptat scrisul heliadesc; Revoluția și mai ales exilul au însemnat, pentru proza lui Heliade, renaștere a stilistică. Stilul său suferă o alterare spectaculoasă, în sens neologic, oracular și retoric, evocînd cu totul altă lume decît aceea a Cuconului Drăgan. Însuși mediul lingvistic nou, cu deosebire francez, în care Heliade s-a mișcat după 1848, a avut probabil partea lui de contribuție; e vorba însă mai degrabă de o evoluție naturală, de o decantare stilistică treptată. Latențele de solemnitate
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul vornicului Iancu, vornicul Alecu și spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel ce n-are ce mînca." Dicteu automat cu rubedenii. Fiindcă pomeneam de Neculce, de cronicari, priviți motivul nemeritatelor zădărnicii: "Urechi
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai] dumnealui. Pentru acesta ca să-i fie dumisale dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și cuconilor dumisale și să aibă a-și face și diresi domnești pre acest moșie. Ilie Vraciu (n. 1935) Viorica Vraciu, decedată în 1995 La cei 74 de ani, Ilie Vraciu rămâne același entuziast, îndrăgostit de locurile natale, de Dobreana lui cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se poate face agricultură și fără să cultivi porumb. Ar putea fi o crescătorie de cai, care necesită furaje „de rasă”, o livadă, o vie, orice altceva. Nu trebuie să ne întoarcem la agricultura de pe vremea cucoanei Sofița și a cuconului Vasilică. S sperăm că „ferma” lui Mitruț va fi un bun exemplu și pentru alți investitori, ca s nu rămână pământul în paragină. Anexe Mărturii despre întâmplări de demult Moș Vasile Vasilaș (Costănoiu), născut în 1903 în cătunul Filipeni spune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar obosit. Ea a îndrăznit să-l întrebe: - Ce ziceți..., e bine cum am făcut? - E foarte bine, de ce te temi? Uite ce luminoasă e camera și cum strălucește parchetul! Hai, mergi și te spală. Te aștept la bucătărie. - Da, cuconule, dar... parcă nu aș mai mânca... Mă duc acasă, știți... - Lasă, băi fată, că acasă la tine sunt destui la masă... Stai să mănânci cu mine. Nu vezi că soarele nu a apus? Nu-ți place mâncarea mea? - Ba da
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
peste tot, când oi termina ... - Bine, fetițo. E cam târziu. Pun muzică la calculator să auzi din sufragerie... dar, când vrei să pleci acasă? - Păi, aș pleca ... până vine noaptea, că... - Adică până la lăsarea întunericului, să ajungi acasă, nu? - Da, cuconule! Să fiu acasă... - Bine! Eu aranjez să mâncăm peste o jumătate de oră. Îți convine așa? a întrebat-o el, urmărindu-i foarte atent reacția. - E bine, că acușica sunt gata aci, a răspuns ea încrezătoare și s-a și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Urechia se dovedește a fi un bun povestitor care surprinde personajele în momentele lor dinamice, în ipostaze neașteptate, și le caracterizează în chip magistral. Unele relatări sunt amuzante, altele sunt hazoase de-a binelea. Emoția cu care îl evocă pe cuconul Mihalache Kogălniceanu nu este transmisă spontan și cititorului, ceea ce dă o notă de autenticitate scrierii: „Am avut de la 1849-50 multe alte izbânde, dar nici una n-a zguduit ca aceasta sufletul meu. Și iată cum lui M. Kogălniceanu am datorit primul
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
ar denunța și i-ar ridiculiza din nou, fie ei bărbați ori femei, fie pe cei din Opoziție sau pe cei care lingușesc Puterea, i-ar infiera pentru că, sub cortina demnităților, posturilor ce le ocupă, păcălesc și umilesc Poporul Suveran. Cuconi și cuconițe de prin Parlament și guvern, niște șantajiști ce acționează ca Agamiță Dandanache, Zoițici ce n-au altă treabă decât să „facă politică”, Tipătești sclifosiți și imorali, ce-i numesc cu scârbă pe nemulțumiții din Piața Universității, „țărani”, „viermi
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
să capeți parale... Ascultă numai. LEIZER (încet și tremurînd) Vas zagt er vas... Cine strigă - eu strig, strigi că eu strig. Eu ascult. (întinde mîna) INTENT [ATIONEM] Trebuie să știi că d[om]nialui (arată la Vult[ureanu] ) este vechilul cuconului Kostaki Subpapuc. LEIZER Si traiaske! INTENT[ATIONEM] Cu boieru bătrân nu poți vorbi astăzi și pace. îi tare bolnav. VULTUR[EANU] Da, da! LEIZER (strigînd) Cum! nu poți? INTENT[ATIONEM] Dar până ce s-a mai liniști boieru pentru ca să-i poată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a doua jumătate a secolului al XVIII- lea. Vezi diverse cutiuțe de tutun pentru prizat din secolele XIX-XX, meșterite din argint, baga, scoică etc., în colecțiile unor muzee din România (256, pp. 23-25). Și într-o nuvelă a lui Eminescu (Cuconul Vasile Creangă, 1875) apare o tabacheră, mai modestă („de tinichea”), dar totuși cu capacul emailat, în posesia unui boiernaș bucovinean din prima jumătate a secolului al XIX-lea : „își scosese din sânii antiriului [...] tabacherea de tinichea zugrăvită c-o turcoaică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epuizat, LCF, 2000, 13; Cornelia Ștefănescu, Vocația comunicării, JL, 2000, 7-8; Z. Ornea, Secretarul perpetuu al Junimii, RL, 2000, 13; Al. Săndulescu, Un alt Iacob Negruzzi, ALA, 2000, 516; Alexandru Ruja, Între dragoste și senectute, O, 2000, 11; Florin Faifer, „Cuconul Jacques”, CRC, 2001, 7; Teodor Vârgolici, „Bietul Ioanide” în ediție critică, ALA, 2002, 616; Cornelia Ștefănescu, Spectacolul anilor, RL, 2002, 47. C.H.
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
vodă cu caftan, dându-i domniea la Moldova” - Anonimul Brâncovenesc) sau descendenți ai unor înalți și influenți funcționari de la Poarta turcească („Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă a face a fiicăi Mării sale, doamnei Ilinca cu Scarlatache, cuconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc, cinstit-au întâi cu dregătorie pre acest cocon, făcându-l păharnic mare [...] Că nici coconul acesta nu cu proastă gătire de la tată-său venise, om mare la înpărăție fiind, știut și învățat foarte” - Radu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
De aici, regretul pentru surparea așezărilor patriarhale, pentru stingerea vechii boierimi și a răzeșimii. Ca scrieri tipice în acest sens sunt de amintit, în primul rând, majoritatea povestirilor din Bătrânii de Emil Gârleanu, în special nuvela Nucul lui Odobac, ori Cuconul Stolniceanul de N. N. Beldiceanu. Nostalgia trecutului e punctată uneori de accente xenofobe. Acțiunea romanului Două neamuri al lui C. Sandu-Aldea e construită pe un conflict atavic, generat de o pretinsă dușmănie fatală între români și greci. Atitudini șovine apar și
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
L. Viardot, rămân simple notații de diletant, deși autorul lor pare să fie un bun observator al realităților sociale și omenești. El literaturizează stângaci, cu toate că are darul de a se exprima bine în scris, dovadă publicistica sa politică ori nuvela Cuconul Petrachi Sgangură (pentru al cărui personaj titular i-a servit de model chiar tatăl său), cu o anume precizie și individualitate a stilului. A mai tradus, făcând apel la versiunile franceze care circulau în epocă, din Lermontov, Tolstoi și Dostoievski
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
ce au stat frecvent în atenția criticii junimiste: politicianismul (Tachi Zâmbilă, om politic), demagogia (Ștefan și Mihai), mania latinistă (Vespasian și Papinian), veleitarismul literar (Poeticale). Scrutând atent moravurile contemporane, N. realizează câteva portrete remarcabile: Părintele Gavril, Cucoana Nastasiica, Ioniță Cocovei, Cuconul Pantazachi. O contribuție deosebită la campania începută de Junimea pentru cultivarea limbii populare și pentru îndepărtarea neologismelor o au cele cinci Scrisori, susținute de o argumentare ce dovedește cunoașterea aprofundată a istoriei naționale și atașament față de limba vie. Tot predispoziția
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
Nazat! (în colaborare cu D. R. Rosetti), București, 1886; Eroul fără voie, Craiova, 1891; Scrieri complecte, I-VI, București, 1893-1897; Făt-Frumos și cele 12 fete de împărat, București, 1905; Amintiri din „Junimea”, București, 1921; Un drum la Cahul, București, [1923]; Cuconul Pantazachi, București, [1924]; Scrieri alese, I-II, pref. Corneliu Simionescu, București, 1970; Scrieri, I-II, îngr. Andrei Nestorescu și Nicolae Mecu, pref. Nicolae Mecu, București, 1980-1983; Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. Dan Mănucă, Cluj-Napoca, 1980. Traduceri: Schiller, Hoții. Fiesco. Cabală
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
care contribuie cu versuri aproape număr de număr. Cu proză colaborează Aurel Lambrino, Adrian Pascu, Enric Furtună (un fragment din romanul Meletie jidovul) și Sandu Teleajen (secvențe din romanul Umbră și vis), acesta din urmă fiind și semnatarul scenetei Buzunarul cuconului Todiriță. Dacă, în afara unor recenzii și note incluse în rubrica intitulată „Cărțile”, critica literară este cvasiabsentă, în schimb P.m. cuprind câteva comentarii eseistice pe teme filosofice sau de ideologie socială. Se publică traduceri din Serghei Esenin (poemul Cățeaua, în versiunea
PAGINI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288621_a_289950]
-
cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu, scrisă împreună cu Antonin Roques), brodând mici peripeții în jurul unor personaje celebre în epocă (Baba Hârca, cuconul Bârzoi). S-au publicat doar Viitorul Româniii (1859) și 11 iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbagiu și un zavragiu (1861). Localizările - după Victorien Sardou, Philippe Dumanoir și Fernand Lafargue, Louis- François Clairville și Ernest Gillet - sunt făcute cu
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi s-a întâmplat și un cutremur foarte mare, la 6 ceasuri din noapte. Și au ținut cutremurul 25 de minute. Și până în
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Boului! Și iată, acuma mi-am adus aminte de el. Am sorbit câte-un păhărel; eu m-am uitat pe fereastră la cai; apoi bătrânul prinse a istorisi, în lumina mâhnită a unei zile cețoase de toamnă. —Să vedeți... începu cuconul Dumitrașcu, moale, odată m-am abătut și eu prin părțile acestea, or fi vreo treizeci de ani de atunci. Am venit pentru o moștenire, într-un târgușor de pe-aici, am uitat cum îi zice. Într-o zi, neavând ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]