58 matches
-
români din secolul XX. Închisorile comuniste din România. Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, p. 497) Vasile Hanu (1905-2007), profesor. Pruncul Vasile vine al treilea în mănunchiul frumos al celor 9 copii (șapte băieți și două fete) ai Palaghiei și Iacob din Cucova (Livezile) județului Alba, la 29 August. Vasile Hanu face școala primară ungurească la Aiud și Liceul Sf. Vasile din Blaj. Dovedindu-se un elev strălucit, credincios și moral urmează cu brio Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj. După licență
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Bărăganului. Existențele omenești se consumă într-un cadru maiestuos, cu lanuri de grâu mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
părintească cu cea de a doua soție. PAROH ÎN STRUNGA. Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă cu cobilița la casa parohială. În ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
părintească cu cea de a doua soție. PAROH ÎN STRUNGA. Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă cu cobilița la casa parohială. în ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Furnică 25,2 Târgu Trotuș Tuta 15,0 Viișoara 14,0 Ungureni Ungureni 8,8 Bibirești 7,5 Boțești 11,0 Gârla Anei 5,0 Viforeni 7,7 Bărtășești 15,0 Zlătari 5,5 Valea Seaca Valea Seaca 8,7 Cucova 7,1 Vultureni Lichitișeni 1,3 Dădești 1,0 Ghilăvești 5,0 Zemeș Zemeș 10,5 �� Bolătău 8,0 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL BACĂU 59 comune 214 sate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BIHOR Dobrești Dobrești 2,7 Topa de Sus 2,0 Corbești 2,1 Pomezeu Pomezeu
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Veche Cociu Scurtă Lupești Siretu-Saucesti Colonesti Scutaru M.Casin Sohodol-Magura Coman Secuieni Magiresti Ștefan Cel Mare Contești Șesuri Marginea Târgu Trotusi Corbasca Soci Negoiesti Traian Cornatelu-Motoseni Somusca Nicoresti Trebes Cornii De Sus Stanesti Oituz Urechesti Crăiești Strugari Orasa Valea Budului Cucova Sulta Padureni-Margineni Valea Mare-Faraoani Cucuieti-Solont Teiusi Panulesti Valea Seaca-N. Bălcescu Dadesti Temelia Parau Boghi Zăpodia �� Dealu Morii Tescani Pargaresti Zemes Dealu Perjului Tisa Silveștri Peste Vale Deleni Ungureni Poiana Sărată Dienet Valea Arinilor Poiana-Livezi Dragesti-Damienesti Valea Mica-Cleja Poiana-Margineni Dragesti-Tatarasti
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Voinești Runcu Ciortești Satu Nou-Sirețel Ciurbești Sălăgeni Coarnele Caprei Sângeri Coasta Măgurii Săveni Cogeasca Scopoșeni Comarna Slobozia-Șirețel Cornești Stejari Coropceni Stornești Cositeni Trestiana Costuleni Tungujei Cotnari Ursita Cotu lui Ivan Valea Racului Covasna Vama Cozia Vlădnicuț Crivești Zbereni Crucea Zberoaia Cucova �� Zmeu Cucuteni-Cucuteni Cucuteni-Lețcani Curagău Curături Cuza Vodă-Popricani Dagâța Dancaș Deleni-Cionești �� Dobrovăț Domnită Drăgănești Drăgușeni �� Dumbrava-Lespezi Dumbrăvița Dumești Dumitreștii Galații Epureni Erbiceni Fântănele-Andrieșeni Fărcășeni Fedeleșeni Feredeni Forăști Frăsuleni Frenciugi Gărbești Glăvănești Glodenii GănduIGi Goești �� Golăiești Gorban Grădinari Griești Gropnița Gură Bidiliței
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Sascut Sate: Sascut, Berești, Contești, Pâncești Sascut-Sat, Schineni, Valea Nacului Comuna Tătărăști Sate: Tătărăști, Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Ungureni Comuna Urechești Sate: Urechești, Cornățel, Lunca Dochiei, Satu Nou, Slobozia Comuna Valea Seacă Sate: Valea Seacă, Cucova B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Colegiul uninominal pentru
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Boldești, Hărmăneștii Noi Comuna Heleșteni Sate: Heleșteni, Hărmăneasa, Movileni, Oboroceni Comuna Ion Neculce Sate: Buznea, Dădești, Gonești, Ion Neculce, Prigoreni, Războieni Comuna Ruginoasa Sate: Ruginoasa, Dumbrăvița, Rediu, Vascani Comuna Stolniceni-Prăjescu Sate: Stolniceni-Prăjescu, Brătești, Cozmești Comuna Strunga Sate: Strunga, Brătulești, Crivești, Cucova, Fedeleșeni, Fărcășeni, Gura Văii, Hăbășești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Municipiul PAȘCANI Localități componente: Pașcani, Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca, Sodomeni Comuna Ciohorăni Sat: Ciohorăni Comuna Cristești Sate: Cristești, Homița Comuna Lespezi Sate: Lespezi, Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Cogălniceanu, având în total 790 de locuitori ce trăiau în 210 case. În comuna funcționa o școală primară mixtă cu 18 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Scheia, cu satele Cucova, Fărcășani și Scheia, cu o populație totală de 1432 de locuitori. În această comună existau o școală mixtă, două biserici catolice și una ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Scheia și trecerea satelor ei la comună Cuza Vodă
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Român din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași) și și-a schimbat în timp numele în "Alexandru I. Cuza". În 1968, comuna a trecut la județul Iași, satele Cucova și Fărcășeni trecând la comună Strunga. Noua obiective din comuna Alexandru I. Cuza sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Strunga (în maghiară "Sztrunga") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Hăbășești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat. Cele mai apropiate
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
și călduroase. Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Cucova este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Cucova este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar Despre toponimul Cucova circulă o legendă , conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia - Sascu a fost dat satului
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui - Mândru - satului Mândrișca, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționa în plasa Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
în unicul ei sat 711 locuitori, În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe. Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative, care - în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian, au culminat
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
cultivate cu vii ale localnicilor Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, pe șoseaua națională DN2. Rețeaua hidrografică este formată de pârâul Valea Seacă. Satul, care se învecinează la nord cu satul Cucova și la sud cu satul Pâncești din Comuna Sascut, este localitatea de reședință a comunei Valea Seacă și este la rândul lui format prin unirea altor 3 cătune (foste sate): Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida. El este așezat de-o
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
pentru Dreptul la Locuire</strong></li> Organiza</strong><strong>ții/ persoane fizice susținătoare ale demersului: </strong> Grupul de inițiativă Giurgiu</li> Grupul de inițiativă al femeilor rome din cartier Mizil</li> Grupurile de inițiativă ale femeilor rome din Pălămida și Cucova (comună Valea Seaca)</li> Asociația Femeilor Rome "Pentru Copiii Noștri", Timișoara</li> CPE: Centrul Parteneriat pentru Egalitate, București - prin Irina Sorescu</li> Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, București</li> Asociația FRONT, București</li> Asociația Nevo Parudimos, Reșița - prin Jurj
APEL PENTRU O POLITICĂ JUSTĂ ȘI ANTIRASISTĂ DE LOCUIRE () [Corola-website/Science/296182_a_297511]