156 matches
-
pornind din glezne, pulpele. Bagă, bagă, îi zic, lui, trupului. Lui, hoitului. Și hoitul bagă. Și porumbul sună, sună prelung, ca mirajul în capul unui nebun. Poate chiar în capul meu. Sună, sună, păpușoiule, îi zic. În Ardeal este alintat cucuruz. Cu vorba aia lungă, cîntată, a ardelenilor. Dup-dup, se aud pașii ei. Dupăie. Alintă pămîntul cu picioarele ei. Îl face să crape de întărîtare. Olga și-a despletit părul, și are un păr șaten-închis, așa, spre negru. Este lung
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
cur pe Tanța? That is the question! O simțise prin stofă. Trupeșă, în ciuda subțirimii iluzorii de femeie-naltă. Șoldul făcea, orișicît, un pliu deasupra strungăreței bucilor, ardente numai în teorie. Dar care nu simțeau, se vede treaba, chiar foame de cucuruz. Chestia era că nu prea știa de ce mîner s-o apuce. Erau din lumi diferite, omul nostru nu știa ce-i spuneau futălătii de rînd cu care era învățată. Îi recitau din Păunescu? Îi cîntau muzică bizantină? Era evident că
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
adune oasele, ulcioarele ce gem sparte-n pământ. Uite cum am ancorat plopii de zare, copile, cu bandaje și cârpe, să nu sângereze, să nu lăcrimeze floarea salcâmilor în ciuturi, surato. S-au ascuns copiii-n armuri. S-au stricat cucuruzii sub voaluri de mireasă. Limbile ceasului nu mai clipesc. Și mama ne leagă de curcubee cu funii de cânepi, să nu ne prăpădească potopul. Ne leagă de nori cu visele ei. metamorfoza Ea era aproape de mine m-atingea cu o
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
Să fie cumva site-ul sămănătoriștilor? - o altă dilemă. O trecere în revistă a evenimentelor culturale din 2004 - Serbările cartofului la slovaci, Editarea revistei culturale "Dropia", Personalizarea orașului Călărași, " La o cană cu vin" în Giurgiu, Concursul național de umor "Cucuruz, mălai de toamnă", Cartea pentru copii Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare etc. - m-a băgat și mai mult în ceață. Am renunțat la evenimente și am intrat pe forum. în afară de administratorul de sistem, mai era înscris un singur utilizator. în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
vremii acum... 100 ani „Illadia. În ziua de Sânziene, la 6 ore d.a. s-a descărcat asupra comunei noastre o furtună împreunată cu fulgere și trăsnete. Pe la noi timpul e neplăcut, plouă în continu. Altcum grânele sunt frumoase, asemenea și cucuruzele“. (Controla din 12 iulie 1903). „Consiliul inginerilor din oraș l-a desemnat pe dl. arhitect Székely László pentru proiectarea noii clădiri a liceului catolic din Timișoara“. (Temesvarer Zeitung din 12 iulie 1903). „Laborator de zoologie la Timișoara. Cunoscutul ornitolog și
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
drepturi bănești), rata șomajului fiind de 7,1%. ( N. I.) l „Putem înțelege pictura modernă? “ este întrebarea căreia va încerca să-i dea un posibil răspuns marți, 28 octombrie, de la ora 16, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, prof. dr. ing. Roland Cucuruz, printr-o conferință susținută în limba română în cadrul Universității Populare. ( S. P.) l De-a lungul anului școlar 2003-2004, Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu“ din Lugoj va sărbători împlinirea a 100 de ani de existență. ( N. I.) l Pensionarii arădeni care doresc
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
aburoasă. Se taie cu o sfoară, felii-felii, care se dau apoi la prăjit „zidite” cu cât mai multe feluri de brânză și puțin unt, într-un ceaun de fontă. Ați înțeles, desigur, că „iarba zeilor” nu-i altceva decât porumbul, cucuruzul sau păpușoiul, cum i se spune pe la noi, care se macină pentru... mălai. În jurul porumbului, pe care vechii mayași, ca de altfel toți locuitorii Americii Centrale, îl apreciau ca un dar ceresc („iarba zeilor“), s-au țesut numeroase legende, al căror
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
păduri”. În Muntenia, după opinia majorității autorilor, pe timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1679- 1688), în „rețeta” de pregătire a mămăligii tot mai mulți „din poporul de jos” foloseau făina de porumb, în locul celei de mei. Se pare că, în Transilvania, cucuruzul a pătruns mai repede prin „filieră” italiană, pe vremea principelui George Rákóczi (1631-1648), ogoarele de porumb extinzându-se mult în anii următori. Motivul: porumbul avea un randament remarcabil, „în anii bine roditori, dintr-un singur bob sămănat se pot culege
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
cali- tate Forumul Democrat al Germanilor din România 1. Benjamin Neurohr, manager 2. Harald Zimmermann, întreprinzător particular 3. Andreea Kremm, întreprinzător 4. Ildico Zamfirescu, actriță 5. Helene Wolf, profesor 6. Barbara Rennich, director 7. Karla Sinitean-Singer, profesor 8. Laurențiu Roland Cucuruz, profesor 9. Ida Reghina Gaza, actor 10. Alfred Pommersheim, profesor universitar 11. Helen Alba, jurnalist 12. Alfred Schwalie, arhitect 13. Lorette Brădiceanu-Persem, cadru didactic 14. Magdalena Balogh-Szabo, profesor 15. Simona-Maria Lobonț, profesor 16. Harald Singer, informatician 17. Alexandrina Paul, pensionar
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
încinge atmosfera cu bucate (plăcinte și lapte cald) și tot felul de glume și povești legate de Crăciun și Anul Nou. Tot în Ardeal se păstrează obiceiul ca în Ajun, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând „Rod în cucuruzi! ” Gospodarii pun jar într-o tavă, iar pe jar așază crenguțe de brad cu care afumă toate cotloanele: cămară, șură, beci, pod etc. În Moldova, în ajunul Crăciunului se pune într-o strachină câte puțin din toate felurile de mâncare
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
complete. ( N. I.) l Întreprinzătorii pot beneficia de consultanță on-line pe site-ul Agenției Naționale pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, la adresa de web www. mimmc. ro. ( D. B.) l „Din istoria prelucrării materialelor“ se intitulează conferința pe care prof. dr. ing. Roland Cucuruz o va susține în limba română miercuri, 19 ianuarie, de la ora 15, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Situațiile financiare pentru închiderea exercițiului financiar al anului 2004 și Normele de întocmire ale acestora se găsesc
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
format PDF, 1,2 Mb). ( D. B.) l Sub egida Universității Populare a Forumului Democrat al Germanilor marți, 14 ianuarie, de la ora 16, la Casa A.M. Guttenbrunn are loc conferința în limba română „Pablo Picasso“, susținută de prof. dr. ing. Roland Cucuruz. ( S. P.) l Autobuzele și autocarele înmatriculate pentru prima dată între 1 ianuarie 1986 - 31 decembrie 1987 pot fi utilizate pentru efectuarea curselor ocazionale internaționale de persoane numai până la data de 31 decembrie 2003. ( C. V.) l Cu un program muzical
Agenda2003-2-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280567_a_281896]
-
autoturismele la spălătoriile de prin Timișoara neprimind vreun bon sau chitanță pentru serviciul făcut. Iată și o scrisoare în aparență comică. Un cetățean din zona Făgetului scria, printre altele: „De două săptămâni încoace, au început să cadă prunele din pom, cucuruzul se îngălbenește, iar puii de găină și ciurcă mor. Cauza acestui prăpăd era fumul de la o bocșă de mangal, iar săteanul solicita un control fiscal pentru verificarea legalității acestei afaceri. Frecvente sunt petițiile în care administratorii și președinții unor asociații
Agenda2003-5-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280653_a_281982]
-
-a - 218 var. a 178,60 lei. Reporturi: cat. I - 77 872,80 lei, cat. a II-a - 38 936,40 lei. pe scurt l Luni, 23 ianuarie, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, prof. dr. ing. Roland Cucuruz va susține în limba germană, pentru Universitatea Populară, prelegerea „Orașul Graz, fostă capitală culturală a Europei în 2003, este și astăzi o atracție turistică“. ( S. P.) l Anul acesta, casieriile S.C. „Meridian 22“ S.A. Lugoj sunt deschise pentru clienții persoane
Agenda2006-03-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284654_a_285983]
-
tăriile cerului. Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile, Se strecoară În fibra ființei mele tulbură, trezește un dor de necuprins de neînțeles, un dor de risipire, un dor de Înălțare, și un dor de moarte. Cântec vechi Cucuruz de pe ierugă Mă pusei la mândra slugă Pe opinci și pe obiele și pe buze subțirele. Am slujit un an și-o vară Doar pe o țâră de căpară. Când să-mi capăt toată plata S-a măritat fata. Scara
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
se poate găsi decât pe la noi. Din fruntea făinei de grâu poftesc paisprezece saci, pentru placinte rumene și pentru falnici cozonaci, zahăr, mirodenii, ulei, unt și sare, cât oi putea încărca în două care. Să nu uităm pentru mămăliga din cucuruz și din mei, făină ca aurul pusă în cinsprezece saci rotofei. Rachiu de perje zece butelci dolofane și vin lăudat douăzeci de budane, să le ajungă pentru sindrofii la boieri și la cucoane. Iară dacă s-or mai ivi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sprijinit cu o mână de pământ. Bulgărele de sub ea s-a umezit de sânge. "De ce, de unde?", se întreba fără să-și poată răspunde. A rupt două frunze de hrean, și-a șters piciorul și le-a îngropat la rădăcina unui cucuruz. A luat sacul cu buruieni și a pornit spre casă fără nicio tragere de inimă. "De ce, de unde?", stăruiau în mintea ei întrebări de care nu putea scăpa. În afara unei ușoare amețeli, nu simțea să-i fie rău. Nu se lovise
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Ce vrei: Coniac. Vodcă. Vermut. Cinzano. Bere. Cabernet. Coniac. Cuba Libri. - înșirau care mai de care dintre suporteri, bunătățile. Titi inspiră cu emoție totuși, înghite a poftă și povestește: Într-o vară, așa dovleci ni s-o fo’ făcut în cucuruz, colo, la delnița primită de bunicu’ de la ceape, de toată minunea! Acolo, micuțule, ți aduci aminte? Acolo, unde aveați voi locul până la colectivizare, în ’62. Știi, nu? Pământ buuun! Negru. Dacă-l lucri, ai roade bogate. Șî-l lucrăm noi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de toată minunea! Acolo, micuțule, ți aduci aminte? Acolo, unde aveați voi locul până la colectivizare, în ’62. Știi, nu? Pământ buuun! Negru. Dacă-l lucri, ai roade bogate. Șî-l lucrăm noi, băiete, șî-l lucrăm, șî se face un cucuruz, să fiu al dracu’, de trei metri de mare și cucuruzu’ ca cucuruzu’, dar să fi văst bostanii. Hă, hă, hă! Nește dragi de bostani galbini, dolofani și frumoși! Minune nu altăceva. Șî, cum aveam scroafă cu purcei, că așa
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu purcei, că așa își mai scotea tata pârleala, vânzând de Crăciun câte un porc, doi grași sau măcar câte un burling. Vreo 11 purcei o fo’ fătat atunci scroafa, da’ ce să vezi? Scapă purceii într-o zî prin cucuruz și adio, frate. Ia purceii de unde nu-s. Cotăm cu tata purceii șî prin fundu’ pământului, pe unde o fi ajuns nebunu’ ăla de Prâslea din basm, șî... nimic. Noroc bun purcei! Noroc o fo’ că scroafei io mai fo
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
brînză, dom’Roja, la început și-au descărcat în neștire pistoalele mitralieră, tunurile cu spumă, după care pedeștrii s-au dat la o parte și au lăsat blindatele să o facă una cu pămîntul. Au intrat în Baricadă ca mistrețu-n cucuruz, dom’ Roja, n-am putut să rezistăm tentației de a trage cu ochiul, așa că am asistat la toată acțiunea. Asta a fost decizia cea mai înțeleaptă pe care am luat-o. Dacă am fi plecat de acolo mai repede sau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care timpul ne presează. Nici n-am vrut s-aud de vreo altă variantă. Ar fi fost doar o pierdere de vreme. I-am zis lui Sena ține-te bine de ce poți, pune ți centura, c-o să intrăm ca mistrețu-n cucuruz prin borfăraia asta. Între rabla aia ruginită și container am simțit că e punctul slab al edificiului, și s-a dovedit imediat că am avut dreptate. Ne mai despărțeau doar cîteva sute de metri de Bulevardul Ghencea, așa că era o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ca să-ncapă liniile de tramvai și de troleu, asta înseamnă că mai bine aș fi crescut într-o casă de copii decât într-o familie așa de degenerată? - Voievoade, nu știu... Oamenilor le lasă gura apă după ceva ocultism, simbolul cucuruzului și implicațiile lui... chestii ascunse pe care să le interpreteze, să le sucească, dracu’ să-i pieptene. Dacă scrii: „Am luat sticla de bere din frigider și-am golit-o...” - Știu, știu... sticla e simbol al claustrării sau al voinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mere. Îl ștergeam de apă cu prosopul, să nu răcească. Porc de export, domnule! L-am ținut În coteț cu chirie, la barăci: cinci dolari pe lună. Vara avea umbră de la un prun. Prin gardul de sârmă vedea cum crește cucuruzul, cum se coc holdele, cum se Împerechează câinii. Vedea cu ochii lui de porc În care ardeau două lămpașe mici de carbid, maci și albăstrele, salvii și ciulini, stoluri de grauri și de ciori. Auzea cum behăie oile, cum mug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un copac gros. Dacé mergi cu mine pîné la pîni, am sé-ți arét unde se culcé porcii mistreți, dar eu nu i-am vézut niciodaté. Pe-acolo trec și céprioarele, si veverițele rod nucușoarele de la pîni. Ai vézut vreodaté un cucuruz de la pîni? - Am vézut desenat. - Dacé vrei, putem sé strîngem un sac Întreg de cucuruji de pîn. Acolo vin și veverițele și ménîncé. Dacé avem un sac la noi, o prindem În sac, cînd sare. Eu am vézut mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]