316 matches
-
agramat", "un escroc al forței?" Sunt citate din cunoscutul pamflet Fratele Hitler (1938), prin care T.M. l-a surclasat pe adversarul penibil pe plan intelectual. O surprinzătoare evoluție! Arăta acest sarcastic eseu un novice în arta încăierării cu cuvintele, un cugetător care în vremea celui dintâi război mondial se profilase ca un campion al conservatorismului (Considerațiile unui apolitic) . În acel text susținuse ideea evadării din tumult, în favoarea seninei indiferențe, erau gândurile unui nostalgic al elitei, ale unui reacționar. Precizez că în
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
clasele primare, preot, pe care o întâmplare făcuse să-l cunosc în țară. Povestindu-i amănunte din propria lui copilărie, de elev chiulangiu, căruia îi făcea lecțiile viitorul preot, premiant, coleg de bancă, o însuflețire subită îl cuprinsese pe paradoxalul cugetător român. Parcă îl aud exclamând voios: ,Cum, Cutare (numele preotului) a ajuns numai popă? Păi, el trebuia să ajungă enciclopedist!"
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
du-te după aia, pune aia, nu pune aia, nu se face aia, zi și tu că aia, în fine - ce bine ne-am aia și anul asta! O ironie bizară a secolului în care trăim face ca acesti liber cugetători care instrumentează cam toată comedia sărbătorilor de iarnă să fie mai agresivi decît predecesorii lor, credincioșii get-beget. Agresivitatea credințelor laice e mai periculoasă astăzi decît fanatismul religios. Pentru că, dacă pentru credinciosul religios ești în orice moment un potențial convertit, pentru
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
această criză. Să mă ierte confratele meu, dar nu m-a convins. Să admitem că pe domnia-sa l-ar durea, de pildă, burta și că ar chema un medic. - D-le doctor, mă doare burta... sînt bolnav! - D-le cugetător, nu ești bolnav, fiindcă te poți văita. Ba dimpotrivă; cu cît te vaieți mai mult, cu atît ești mai sănătos! Ce părere ar avea confratele meu despre acest medic? (...) Al doilea argument al talentatului meu confrate: Nu există criza de
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Constantin Țoiu Cel mai mult unii iubesc ce trădează. Sau ce înșeală. Maximă, căruia nu mai știu cui îi aparține. În orice caz, ea pare vecină gândirii cugetătorului genial al Florenței renascentiste... Analizate strict la rece, propozițiile de mai sus sunt în stare să nu te mai șocheze. E normal, când trădezi ceva, un lucru capital pentru existența ta, să ții la acel act, fără de care viața ta
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte de vedere sunt sau nu îndreptățite. Textul constituției care urmează să legalizeze integrarea europeană trebuie să așeze ca premisă factorii de unitate care au determinat evoluția de la fărâmițarea națională la unificarea continentală
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
chiar dacă avatarurile istorice au condus la apariția mai multor confesiuni, creștinismul, așa cum au subliniat părinții bisericii, este unic și unificator prin definiție. Menționarea creștinismului în actul constituțional nu este un gest îndreptat împotriva persoanelor de alte religii sau împotriva liber cugetătorilor, ci consfințește o tradiție și factorul care a contribuit decisiv la formarea spiritului european. Dacă într-o zi țările Africii de nord se vor uni într-o entitate politică, menționarea religiei islamice în constituție va fi un fapt normal, din moment ce
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
fire, din somnul pământului ridicându-te, Băutura vieții și-a tinereții neostoite, Băutura Onoarei și-a Numelui Locului - }ie LaudaToponomastică ți-a fost acordată, Cu Onoarea divină ești răsplătit de cum ortacii tăi te-au dat morții. Primit-ai Lauda cuvenită Cugetătorilor la sânul Sfintei Sophii alăptat, Sanctificat ai fost cu numele de Eros, Eroul Iubirii: Nume mare de neuitat, Numeroase Nume de Locuri ale Eroilor Cavalerii Kabyri Ghebeleisis Jubilan șBucurosul,ț Păstorul Cu Oi Multe mândre coarne de aur purtând Singure
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
mai multe labirinturi. Cum atingem centrul unui labirint, un altul nou apare. Comentariile lui Roquet sunt extrem de perspicace și opuse interpretărilor tendențioase și chiar puerile și ridicole ale Alexandrei Lavastine-Laignel. Acest interviu a fost începutul prieteniei între acești doi mari cugetători. Urmează pe ecran Emil Cioran ale cărui cuvânte sunt pline de duh. Ne spune Cioran: Eliade avea temperament, “personalitatea și vivacitatea lui Eliade erau contagioase. Și chiar când nu suntem de acord cu el, trebuie să-i admirăm profunzimea, substanța
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
sensuri profunde la fiecare pas? Nici asta, de ce să identificăm realizări străine de intenția artistică fundamentală? în poemele lui Mazilescu se realizează ceva propriu liricii, și anume zborul în libertate și sinceritate al trăirilor. Poetul, în genere, nu este un cugetător ce-și uimește contemporanii cu idei, ci cu sentimente de adâncime, cu idei simțite. Stihurile nu pot fi ,tălmăcite" în fraze de comentariu, fiindcă ele spun, mai întotdeauna, mult mai mult! credeam că între o sabie și cealaltă vor crește
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
Ion Simuț E Lovinescu (31 octombrie 1881-16 iulie 1943) a năzuit continuu spre o autodefinire deplină și cuprinzătoare. A meditat stăruitor la faptul dacă ideologia are o justificare în psihologia cugetătorului. Nimic surprinzător în principiu pentru o asemenea năzuință, dacă nu ar fi vorba de un critic! E. Lovinescu a pus în relație întotdeauna, nu în aceiași termeni de-a lungul timpului, modul său de a gândi literatura cu propria biografie
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
1932, la apariția volumului II de Memorii, E. Lovinescu își dădea seama că această explicație e parțială: "Reacțiunile imediate, actele reflexe, ideile curente sunt, negreșit, determinate de temperament, dar, în afară de această floră instinctuală la îndemâna oricui și esențială primitivului, omul cult, cugetătorul se poate ridica deasupra temperamentului său în elaborații ideologice neizvorâte din solul afectiv, ci contrariidu-l chiar, prin posibilitatea bovarică a individului de a concepe și a se concepe altfel" (în cap. XXXV). Dacă la începuturile sale criticul E. Lovinescu se
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
și eu la el aprinzîndu-mi pipa stinsa. Am zis, repet, ca brutal sînt, dom'le, din cauza fricii... Conducătorul scoate exclamații de entuziasm și iar începe să rîdă foarte înveselit. Băiatul, abia acum îmi dau seama, are în el stofă de cugetător, de filozof, de psiholog, mă rog, oricît neinstruit ar fi. Lui îi place atît de mult observația, sau scuză mea că de ce devii brutal, ... cînd ești fricos, mă rog, încît se apucă să treacă formulă mea în carnețelul lui cu
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
Platon și în filosofia greacă dacă Platon spune, într-adevăr, ceea ce afirmă Nae Ionescu că "zice" Platon". Acuzația de plagiat sau numai de împrumut nemărturisit, rostită de patru autori în care se poate pune temei, planează asupra întregii opere a cugetătorului nostru, de la articolul de gazetă la prelegerea (cursul) universitar(ă). Aceasta e un fapt în afara controversei. Rămîne faptul, tulburător, al metodologiei (maieuticei) utilizată de profesor la cursurile sale, venind cu însemnări pe o fișă format carte de vizită sau fără
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
printre care se prenumăra, și profesorii săi în frunte cu Blaga, pe care-l vizită în cămăruța de la Bibliotecă universitară (unde căpătase o slujbă), denumită de poet și de ceilalți "bîrlogul lui Faust" (Era, desigur, pe vremea cînd poetul și cugetătorul traducea Faustul lui Goethe). Dar, ce-i drept, treptat, cerchjistii se stabilesc în București (Cornel Regman, St. Augustin Doinaș, I.D.Sîrbu, Ion Negoitescu, Dominic Stanca), încît aici părea a se recoagula vechea grupare literară, mai ales cînd poposea, în capitală
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
cu deosebire în interbelic, școala inaugurată de Nae Ionescu și, paralel, cea a lui Blaga. E un fapt incontestabil. La noi, (probabil prin influență franceză) au avut căutare și chiar succes acele lucrări filosofice scrise cu stil, de preferință de cugetători care erau și literați. Într-un amplu studiu din volum, nimerit intitulat Două culturi filosofice, dl. M. Flonta constată existența a două culturi filosofice (literatura și filosofie), determinată de situarea față de materie. Sînt chiar persoane din sfera literaturii, artei, filosofiei
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
fericit în „Jurnalul” semnat Mihail dezarmează. Numai speculația de Apelând la un joc spiritual de Sebastian. De acum, autorul profil îi mai poate face față, chiar cu cuvinte, în care se desfată antiteza, reînviază „cazul Sebastian vs. greu. Acum, sarcastic, cugetătorul Nicolae Titulescu se pronunța despre Eliade”. autor formulează urmă toarea limbajul din diplomație astfel: „Se În direcția enunțată, autorul concluzie în spiritul speculației lui spune totul răspicat, dar absolut totul, convoacă informații din spațiile culturii Pleșu: (el) „alege între Descartes
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
de luni. Apropo de ceasul pomenit, la moaștele Sfintei Parascheva s-au înghesuit trei prezidențiabili - Iliescu, Roman și Isărescu. Înghesuială consemnată de mai toate cotidianele centrale, cu diverse accente. Cel mai exact ni s-a părut cel din CURENTUL: Liber cugetătorul Iliescu, pe urmele călugărului Vasile. * O afacere care stă să explodeze e aceea a ROM TELECOM, despre care Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Ne-am făcut-o singuri, prin reprezentanți". Editorialistul consideră că afacerea cu "grecii" e o pagubă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
o anexare abuzivă, pentru a conferi substanță acestei direcții filozofice, doctrinare și politice din spiritul public românesc. Același fals e și includerea lui Eminescu aici. Prin publicistica sa, sau numai prin o parte din ea, Eminescu a fost negreșit un cugetător de dreapta, xenofob și șovin. Dar n-a fost o personalitate de extrema dreaptă, deși acestei orientări din spiritul public românesc și l-au anexat, cum, mai tîrziu, și l-au anexat și comuniștii. Eminescu n-a predicat dictatura și
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
cu o săptămînă pentru că dorea, numaidecît, să participe și chiar să vorbească. Protocolul cerea ca asistența academică să asculte cuvîntul regal nu șezînd, ci în picioare. N. Iorga, care făcuse tot ce putuse pentru a împiedica alegerea marelui poet și cugetător în înaltul for, a fost, deci, nevoit să asculte, în picioare, discursul suveranului. Fusese o umilire efectivă, mai ales că regele îl omagia pe noul academician și, se va vedea, anunța apusul iremediabil al sămănătorismului, pe care Iorga îl reanimase
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
d-na Marta Petreu este și redactorul șef al unei foarte bune reviste clujene, Apostrof, pentru care se zbate să obțină, de vreo șapte-opt ani, subvenții (și le obține!), căpătăm portretul ideal al acestui remarcabil intelectual transilvan, deopotrivă poet și cugetător. Știu că are, în dubla ei ipostază, iluștri precursori. Dar nu mă pot reține să observ, cu bucurie, că speța nu s-a pierdut și că iată, există și azi, manifestîndu-se cu strălucire. De curînd a publicat un studiu despre
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
și Cioran". Tînărul filosof respinge, ca și Lovinescu, ideologiile conservator organiciste, care predicau mereu fie pironirea în cadrele îndătinate ale tradiționalismului, fie lenta evoluție graduală. El pledează, ca și Lovinescu sociologul, pentru principiul revoluției și al necesității arderii etapelor. Amîndoi cugetătorii sînt partizanii deciși ai occidentalizării țării, pe cale sincronică, aproape imitativă. Nu este înfricoșător cazul lui Eminescu - scria Cioran în cartea sa -, care, în loc să se atașeze de un viitor al României, a proiectat mărimile neamului în obscuritatea sinistră a trecutului nostru
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
datoresc în mare parte tot ce am devenit în țara mea și că locul patriotismului german s-a aprins făclia patriotismului meu românesc!" Sugestivă mărturisire care explică, neîndoielnic, de ce s-a deosebit Kogălncieanu de ceilalți pașoptiști, de ce a fost un cugetător și om politic mai moderat decît colegii săi munteni și, poate, o explicație a faptului că de pe la 1879 n-a mai fost îngăduit de liberali pe avanscena vieții politice românești. Apoi a relevat, cu mîndrie de înțeles, rolul său în
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
am fi pierdut Ardealul pentru totdeauna dacă acceptam soluția Antonescu? Și cine știa, atunci, în 1944, de înțelegerile secrete între marii aliați în defavoarea României? La toate acestea refuza să gîndească bătrînul filosof, ferm pe convingerile sale pesimiste. Sigur, de la un cugetător de talia sa eram îndreptățiți să așteptăm altceva. Dar nu e mai puțin adevărat că filosoful nostru, ajuns la vîrsta senectuții, era copleșit de griji și lipsuri jenante. Din sfoara lui de moșie de la Butoiești rămăsese cu o proprietate de
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
prea acutele tușe ale d-lui Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în revistă opiniile lui Eminescu, exclusiv prin filtrul apreciativ al lui A.C. Popovici, trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește tocmai la D. Stăniloae în tentativa acestui cugetător ortodoxist (să ne amintim, în treacăt fie spus, că a polemizat și cu Blaga, tot din perspectivă ortodoxistă). Definiția lui Stăniloae despre specificitatea românismului e de tot hazul (dl Preda afirmă direct că "textul său ajunge la expresii ridicole"): "O
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]