51 matches
-
parte nevalorificate: "Confund începutul cu sfîrșitul / liniștea cu tăcerea / linia cu punctii. / Nu am putut afla / de ce orizontul se luminează / încercuindu-ne. // Pe marginile drumului meu/ au murit atîtea speranțe" etc. Limbajul criptic al scrierilor lui Ghenadie Nicu este o cuirasă care le protejează în fața eventualelor tentative de abordare din afară. Cu siguranță, oricît s-ar strădui, cititorul nu poate înțelege ce are în vedere poetul în ceea ce scrie. Mai grav e că în genere s-ar prea putea să nu
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Împestrițate și dungate, de-o culoare purpurie, ce seamnă cu sângele Închegat, sau de un alb clorotic, emană parfumuri Înțepătoare, pătrunzătoare, amețitoare. În caliciile lor otrăvite, roua se preschimbă În aqua-tofana și În jurul lor nu mai zboară decât cantaridele, cu cuirasa lor de aur verde, sau muștele albastre ca oțelul, a căror Înțepătură te Îmbolnăvește de cărbune. Arborele morții Îți arată merișoarele dătătoare de moarte, precum acelea ce atârnau În arborele cunoașterii; arborele upa ( arbore din Malaezia, al cărui latex, toxic
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ca notele pe clape/ Un cîntec de mătasă ce crește din noroi// Și te înalți o clipă pe zare să asculți/ Cum sarea se topește ca un metal în cîntec/ Și peștii pe nisipuri cum se tîrăsc desculți/ Cu solzii cuirase de argint pe pîntec// Și-ți tragi piciorul apoi din apa de cristal/ Privindu-te în unda rămasă tulburată/ Te recunoști cu fața sculptată în opal/ Dar crezi că e un altul ce marea ți-l arată" (Exercițiu). Automatismul, atracția
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]
-
contribuția în lumea filmului doar pe Hans Ruedi Giger, cel care a creat o colecție redutabilă de monștri hollywoodieni dintre care cei care și-au câștigat dreptul la celebritate sunt cu siguranță Alienii acizi și dințoși cu armătura barocă a cuiraselor de uriașe scolopendre. Acest macabru vesel, spre deosebire de cel baroc-gotic al lui Giger modelează o bună parte din felul în care Burton își gândește filmul care este departe de a fi o simplă adaptare a romanului. De la bun început, Alice care
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
sunt făcute să reziste la bombe, Îmi pare rău că mă obligați să vă amintesc, domnule președinte, că nici un blindaj de automobil nu rezistă la bombe, Nu era nevoie să mi-o spuneți, întotdeauna va exista o lance pentru fiecare cuirasă, întotdeauna va exista o bombă pentru fiecare blindaj, Sunteți rănit, Nici o zgârietură. Figura unui ofițer de poliție apăru la fereastra mașinii, făcu semn că se putea continua călătoria, Am pornit din nou la drum, informă prim-ministrul, Aici aproape n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu înseamnă prea mult, întrucât n-am fost prezenți nici la traversarea mării roșii pe uscat, și toată lumea jură că faptul s-a petrecut aievea. În ceea ce îl privește pe ministrul de interne, trebuie să se fi observat că în cuirasa de războinic viteaz pe care, în lupta surdă cu ministrul apărării, se străduiește s-o expună, există ca un fel de fisură subtilă sau, ca să vorbim popular, o crăpătură pe unde poți să bagi degetul. Dacă nu era așa, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
degrabă arginții din havuz, strecurându-i dibaci într-o plasă cu ochiuri dese. Când mântui raptul, escaladă relaxat împrejmuirea și dădu să-și îndrepte ținuta înmuiată... Dar n-apucă! Se și văzu înhăimurat de-o zornăitoare cămeșoaie de argint, adevărată cuirasă... Încercă degeaba să se scuture... Nu-i venea a crede! Să i se-ntâmple așa pedeapsă?! Tocmai lui?! Și de ce?! Cu ce-ar fi greșit? Cum să fi lăsat mărunțișul pradă ruginii pârdalnice?! N-ar fi fost păcat?! Mare păcat
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
sacru-profan. De aici, un anumit schematism evident al narațiunii și elementaritatea analizei sufletești, care ține atât de comandamentele timpului, cât și de concepția și felul de a fi al scriitorului. Însăși prezența președinților de colhozuri, a membrilor guvernului este „o cuirasă” care să salveze punerea de probleme și care să „blindeze” opera ca „să meargă”; Pavel Rusu și Mihai Gruia au, astfel, spre deosebire de Tudor Mocanu, o aură calpă, ideologizată. În virtutea mentalității liniar-creștine, scriitorul încearcă să împace normele etice milenare cu formele
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
studiază aici vestigiile unor fenomene defensive altădată foarte active; acestea, disociate de situațiile în care-și exercitau funcțiile împotriva instinctelor sau afectelor, s-au transformat în trăsături de caracter definitive, cu manifestări externe, vizibile prin anumite atitudini corporale ce constituie cuirase sau blindaje ale caracterului (Charackterpanzerung). În opinia Annei Freud, analiza acestor fenomene este anevoioasă și nu va face obiectul studiului nostru decât în măsura în care vom reuși să descoperim conflictul actual între eu, pulsiune și afect. Autoarea ia poziție și împotriva tendinței
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
menține în permanență activ. Putem observa că, în calitate de energie de investire, contrainvestirea prezintă anumite caracteristici ale stabilității simptomului, și chiar ale conservării acestuia atunci când atinge o dimensiune patologică. Sistemul de protecție, de obicei suplu, diversificat, se transformă astfel în blindaj - „cuirasa caracterială”, după expresia lui Reich (1933/1971) - și paralizează funcționarea psihicului, ceea ce poate antrena o „retracție a eului” (A. Freud, 1936/1993). Putem presupune că, în patologia psihotică, unde nimic nu se opune unei crize de delir, acest sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Pontalis (1967), „conflictul defensiv nu se traduce prin formarea de simptome care pot fi clar izolate, ci prin trăsături de caracter, prin anumite moduri de comportament sau chiar printr-o organizare patologică a personalității”. În acest caz, vorbim despre o „cuirasă” sau „platoșă a eului”, destinată, în opinia lui Reich (1933/ 1971) „să îl apere împotriva amenințărilor lumii exterioare și a pulsiunilor interioare reprimate”. Itc "I" Identificaretc "Identificare" Definițietc "Definiție" Asimilarea inconștientă, sub efectul plăcerii libidinale și/sau al angoasei, a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de tânăr. — Cezar a dat însă voie să se bată și în cete, cu singura con diție să lupte de la egal la egal. — Armele lor sunt totuși foarte diferite, murmură neîncrezător călărețul. Cum să fie luptă dreaptă, când unul are cuirasă, iar celălalt e în buricul gol? Procuratorul zâmbește amuzat. — Se contrabalansează reciproc, răspunde. Întinde mâna în față: — Uite colo! Îl vezi pe cel îmbrăcat în armură grea? Germanul încuviințează, după care rânjește cu gura până la urechi: — Pe ăsta nu-l
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mijloc depășită. Individual, erau oameni prețioși, de care regimul anevoie, se putea, dispensa. Trebuiau, așa dar, câștigați și folosiți. Dar niciodată ca partizani ai unei grupări politice, ci ca persoane; oameni care trebuiau educați în spiritul noii revoluții, dezbărați de cuirasa primei lor formații politice, integrați națiunii istorice, iar nu unei clase sau unui partid. Aceasta era problema politică a revoluției naționale; un complex proces de reintegrare, - a individului în unitatea sa socială, a colectivului în destinul său istoric, a spiritualului
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
facem ,relua regele , dacă el aduce o armată și mai mare decat aceasta . În cele din urmă apăru și Carol cu un coif de fier pe cap , cu mănuși de fier în mâini , cu pieptul și umerii acoperiți de o cuirasa de fier , în vreme ce dreapta-i era încleștată pe o sabie . Cei ce mergeau înaintea monarhului , cei ce mergeau alături de el și cei care-l urmau erau la fel înarmați . Fierul acoperea câmpiile și drumurile ; soarele se răsfrângea în mii de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
În cele din urmă, Roland lovi cu atâta putere în scutul lui Olivier și Durindada sa pătrunse atât de adânc în marginea acestuia, încât n-o putu trage îndărăt, iar Olivier, aproape în aceiași clipă, lovi cu atâta furie în cuirasa lui Orlando încât sabia i s-a rupt din mâner. Astfel ambii luptători au ramas dezarmați. Fără a sta o cilipă pe gânduri, ei s-au aruncat unul asupra celuilalt, fiecare dintre ei străduindu-se să-și trântească adversarul la
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
sudosre și cu răsuflarea tăiată, Roland s-a trântit gâfâind la pământ, zăcând în nesimțire trei zile și trei nopți. A patra zi când s-a deșteptat, și-a făcut armura praf. Coiful și scutul au fost aruncate cât colo, cuirasa și celelalte vestminte, rupte în bucăți și risipite. În cele din urmă,el a căzut pradă unei nebunii furioase și până într-atât și-a pierdut capul încât nici sabia nu se gândi s-o mai păstreze. Dar el n-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
copacii purtaseră săpate în scoarța lor numele Angelicăi și a lui Medor. Ei au observat cum toate aceste inscripții fuseseră șterse, grota sfărâmată și fântâna astupată. Dar uimirea și mai ales mâhnirea lor a atins culmea atunci când au dat peste cuirasa lui Roland trântită în iarbă și nu depatre de acesta, coiful său. Auzind un nechezat în pădure, Zebrino ți-a întors privirile în direcția de unde venea și l-a văzut pe Brigliadoro cu frâul atârnând încă peste șa. El s-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
moartea află ce Însemna să ai un câine În poală. Momente de slăbiciune În viață oricine le poate avea, și dacă ziua de astăzi ne-a trecut fără ele, să le considerăm ca sigure pentru ziua de mâine. Așa cum pe sub cuirasa de bronz a lui ahile s-a văzut că bătea o inimă sentimentală, este de ajuns să ne amintim de gelozia suferită de erou timp de zece ani după ce agamemnon i-a furat iubita, pe captiva briseis, și apoi acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
toate formalitățile și să-și recapete libertatea. Grigore se duse la Baloleanu. El încă nu știa nimic. Se miră. Regreta. Melania de asemenea. Îl opriră la dejun. Trebuie să rămâie. Acuma nu mai are pretext... Grigore se înarmase cu o cuirasă împotriva tuturor consolărilor. Înainte de a trece în sufragerie din cancelaria lui somptuoasă, Baloleanu își luă o mutră oficială: ― Vasăzică e serios și irevocabil, Grigoriță? ― Bine, dragă Alexandre, dacă tu crezi că eu pot glumi cu astfel de... ― Atunci am să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nutrească numai cel pentru care sufletul omenesc, de secole, nu are nici un ungher neviolat. — Privește-mă, Îi spun, și eu sunt un Tigru. Dintr-o singură mișcare te Împing pe tine În mijlocul Încăperii, și Îți smulg tricoul, rup cingătoarea acelei cuirase ce ascunde farmecele pântecului tău de ambră. Acum tu, În palida lumină a lunii ce pătrunde prin ușa Întredeschisă, te ridici, mai frumoasă decât șarpele care-l seduse pe Adam, trufașă și fără rușine, fecioară și prostituată, Îmbrăcată doar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
creierii mei s-ar muia sub sărutările ei... Ah! și cum știe femeia asta a săruta... te trec fiorii... cu fiece sărutare mori, spre a învia și a muri din nou sub o alta... Dac-aș fi fost îmbracat în cuirasă de fier și m-aș fi luptat în turnir, corpul nu mi-ar fi atât de zdrobit ca sub îmbrățișările ei. Într-adevăr parecă s-a lipit de mine și mi-a supt pin toți porii ei sângele din carne
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
profesorilor. Aceștia scot dintr-un autor și ultima picătură de sânge. De aceea la Cicero s-a petrecut un fenomen invers, am prins simpatie pentru Catilina și antipatie pentru un avocat care, cum am citit mai pe urmă, umbla cu cuirasă pe sub togă, înconjurat de o ceată de prieteni. Din Homer n-am priceput nimic în școală, abia în urmă, picîndu-mi în mână o traducere franceză în proză și răsfoind-o, mi-am dat seama că Iliada e un fel de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din rugăciuni continue. Pentru o mai mare siguranță a orașului, steagurile principilor sunt duse în fața porților; steagul Mântuitorului trebuie pus la porțile sufletelor noastre. De aceea, fraților, să ne întărim cu armele cerești pentru judecata viitoare, să ne încingem cu cuirasa credinței, să ne acoperim cu coiful mântuirii, să ne apărăm cu sabia spirituală a cuvântului lui Dumnezeu. Cine se va înzestra într-adevăr, cu aceste arme, nu se va teme de actuala tulburare și nici nu se va înspăimânta de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fotografiile tale spusese imediat. O tragedie rezolvată cu o geometrie aproape abstractă. Uită-te la arcurile archebuzelor, Faulques. Observă cum se Încrucișează lăncile, care par să străpungă tabloul, planșa circulară a armurilor care descompun planurile, volumele dispuse prin chivăre și cuirase. Nu Întâmplător cei mai revoluționari artiști din secolul XX l-au revendicat pe pictorul acesta ca maestru, nu-i așa? Nici el Însuși nu-și putea Închipui cât de revoluționar era, ori avea să fie. Ca și tine, cu fotografiile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fost și sunt fericită pentru că Dinu a fost impresionat de această eșuare și În același timp de victoria imensă obținută la public. Jurnalul lui M. Într-un hol ca un cazac călare. Nu vreau să descalec și mă ferec În cuirasa orgoliului; brusc, Însă emoția intelectuală mă face să privesc cu reculegere busturile din holul Facultății. Mă simt timorat ca de o mare favoare ce mi s-a făcut, favoare căreia nu știu de voi putea vreodată să-i răspund prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]