327 matches
-
aprind candelele luminii./ La Ujz al Dinei Albe,/ În anii 1913/ La Lespezele Sării,/ La Piatra Sfântă.// Au venit barbarii,/ Au ucis șaptezeci./ La Ujz al Drinei Albe/ La Lespezele Sării,/ An după ani acolo,/ Se aprind lumânările luminii/ La culele lui Gashi,/ La Uzj al Drinei Albe.// Au ajuns barbarii,/ Din alți munți veniți/ Și pe copiii din leagăn/ I-au masacrat mișelește...// În anii 1913,/ Șaptezeci de martiri,/ În Ujz al Dardaniei,/ Pentru onoarea Albaniei.” (La culele lui Gashi
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
luminii/ La culele lui Gashi,/ La Uzj al Drinei Albe.// Au ajuns barbarii,/ Din alți munți veniți/ Și pe copiii din leagăn/ I-au masacrat mișelește...// În anii 1913,/ Șaptezeci de martiri,/ În Ujz al Dardaniei,/ Pentru onoarea Albaniei.” (La culele lui Gashi). Greu drumul străinătăților, plin de necunoscut dar mereu prin colbul amintirilor... „Merg jur-împrejur,/ O odaie necunoscută,/ O fereastră mică,/ Poarta în fața ei...// Pe pervaz păsările,/ Cântă neîncetat/ Piu-piu și fug/ Zburând./ Oare nu mă cunosc,/ Că aici sunt
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
apă dulce din Bazinul mediteraneean, cel mai mare râu din Balcani și una dintre cele mai mari atracții naturale și istorice este râul Skadar. În sfârșit, nu trebuie uitate nici plajele de pe malul Adriaticii, cu vechile orașe pescărești. DUȘAN BAISKI Cula de la Măldărăști l Cum arătau „vilele“ de-altădată Intrate în basmele locului („împăratul se suia în culele de pe dealuri, de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
atracții naturale și istorice este râul Skadar. În sfârșit, nu trebuie uitate nici plajele de pe malul Adriaticii, cu vechile orașe pescărești. DUȘAN BAISKI Cula de la Măldărăști l Cum arătau „vilele“ de-altădată Intrate în basmele locului („împăratul se suia în culele de pe dealuri, de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai sunt, ne relevă fizionomia unei lumi pentru care casa era mai ales un loc de veghe și
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
orașe pescărești. DUȘAN BAISKI Cula de la Măldărăști l Cum arătau „vilele“ de-altădată Intrate în basmele locului („împăratul se suia în culele de pe dealuri, de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai sunt, ne relevă fizionomia unei lumi pentru care casa era mai ales un loc de veghe și de rezistență. Cula (de la turcescul kula) semnifică, de altfel, „o construcție bine asigurată și bine păzită, care servea ca
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai sunt, ne relevă fizionomia unei lumi pentru care casa era mai ales un loc de veghe și de rezistență. Cula (de la turcescul kula) semnifică, de altfel, „o construcție bine asigurată și bine păzită, care servea ca loc de adăpost și de apărare“. Studiile în domeniu ne reconstituie decorul unor realități socio-istorice în care viața se trăia în umbra zidurilor groase
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
asigurată și bine păzită, care servea ca loc de adăpost și de apărare“. Studiile în domeniu ne reconstituie decorul unor realități socio-istorice în care viața se trăia în umbra zidurilor groase, ca de fortăreață, cu ochii ațintiți mereu spre zări. Culele erau construite în funcție de nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, o asemenea fortificație aflându-se „în picioare“ la Măldărăști-Vâlcea (4 km depărtare de Horezu). Despre această fortificație se știe că a fost ridicată de marele boier Nan Paharnicu, în
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
în funcție de nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, o asemenea fortificație aflându-se „în picioare“ la Măldărăști-Vâlcea (4 km depărtare de Horezu). Despre această fortificație se știe că a fost ridicată de marele boier Nan Paharnicu, în anul 1516. Cula de la Măldărăști, cea mai veche și reprezentativă construcție de acest fel, a ajuns, mai târziu, în proprietatea Grecenilor. Acum 70 de ani, un descendent al acestei familii, ing. Nicolae Greceanu, a realizat ultima restaurare a clădirii, sub îndrumarea Comisiei monumentelor
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
Măldărăști, cea mai veche și reprezentativă construcție de acest fel, a ajuns, mai târziu, în proprietatea Grecenilor. Acum 70 de ani, un descendent al acestei familii, ing. Nicolae Greceanu, a realizat ultima restaurare a clădirii, sub îndrumarea Comisiei monumentelor istorice, cula păstrându-și forma inițială și partea adăugată în 1688. Reparată între 1966-1967, Cula Greceanu din Măldărăști adăpostește acum o secție a Muzeului din Horezu și este deschisă publicului. Cule-muzeu mai există în Oltenia: la Bujoreni-Vâlcea, Curtișoara-Gorj, Cernătești-Dolj și Hotărăni-Olt. OCTAVIAN
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
târziu, în proprietatea Grecenilor. Acum 70 de ani, un descendent al acestei familii, ing. Nicolae Greceanu, a realizat ultima restaurare a clădirii, sub îndrumarea Comisiei monumentelor istorice, cula păstrându-și forma inițială și partea adăugată în 1688. Reparată între 1966-1967, Cula Greceanu din Măldărăști adăpostește acum o secție a Muzeului din Horezu și este deschisă publicului. Cule-muzeu mai există în Oltenia: la Bujoreni-Vâlcea, Curtișoara-Gorj, Cernătești-Dolj și Hotărăni-Olt. OCTAVIAN NICA Tratament și odihnă l Tarife noi, pentru bilete prin sindicat De luni
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
balast (29 la sută), 10 podețe sunt în faza de finalizare dintr-un total de 23 (45,50 la sută), iar la poduri și pasaje C.F. lucrările se găsesc în faza de turnare beton la radier - pile și armare elevație - culei, ceea ce reprezintă 34,27 la sută din lucrările prevăzute. Octavian Nica Verificări pe teren l Afișe și anunțuri lipite ilegal Inspectorii Primăriei au efectuat verificări cu privire la lipirea ilegală de afișe, zonele controlate fiind S. Bărnuțiu, Bd. Take Ionescu, girația de la
Agenda2004-43-04-general 3 () [Corola-journal/Journalistic/282991_a_284320]
-
balast (29 la sută), 10 podețe sunt în faza de finalizare dintr-un total de 23 (45,50 la sută), iar la poduri și pasaje C.F. lucrările se găsesc în faza de turnare beton la radier - pile și armare elevație - culei, ceea ce reprezintă 34,27 la sută din lucrările prevăzute. Octavian Nica Verificări pe teren l Afișe și anunțuri lipite ilegal Inspectorii Primăriei au efectuat verificări cu privire la lipirea ilegală de afișe, zonele controlate fiind S. Bărnuțiu, Bd. Take Ionescu, girația de la
Agenda2004-43-04-informatii generale 6 () [Corola-journal/Journalistic/282999_a_284328]
-
au oferit 2 000 de forinți pentru construirea noii biserici, dar suma era așa de mică încât a fost refuzată, iar construcția a început cu forțe proprii, în anul 1801. Pentru fundația bisericii a fost folosită piatra rezultată din dărâmarea culei pe care bulgarii au găsit-o când s-au stabilit pe aceste meleaguri. În 1802, zidurile au fost ridicate până la nivelul acoperișului, iar în 1803, întreaga construcție a fost edificată. La 1 mai 1804 a fost fixată crucea în vârful
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
real și inexistent, un sat format din esență de sate, un sat-simbol“. Într-adevăr, muzeul prezintă peste 40 de case originale și unele dintre anexele gospodărești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, reunite la Curtișoara în jurul unei cule construită între anii 1720-1725; în același spațiu există, de asemenea, și o biserică înălțată de boierul Enache Cornoiu în 1820. Majoritatea caselor conservă, chiar și după restaurare, multe elemente de construcție, astfel cum au fost realizate de meșteri anonimi acum
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
dovleci borțoși, cu mătasă de porumb, cu grâu sticlos, cu ovăz care crește până la pieptul meu de bărbat înalt, cu nuci groși abia cuprinși de brațe voinice, cu viță, luncă de Olteț fertilă și parfumată. [...] Mi-aș construi sau o culă olteană, stilizată gotic, sus, pe dâmb, sau un bordei bortelit în râpă, o chilioară de sihastru." (Inspirată ideea editorului de a reproduce imaginea unei cule oltenești pe coperta cărții!) Asemenea copacilor care au mii de frunze, pentru a dispune de
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
brațe voinice, cu viță, luncă de Olteț fertilă și parfumată. [...] Mi-aș construi sau o culă olteană, stilizată gotic, sus, pe dâmb, sau un bordei bortelit în râpă, o chilioară de sihastru." (Inspirată ideea editorului de a reproduce imaginea unei cule oltenești pe coperta cărții!) Asemenea copacilor care au mii de frunze, pentru a dispune de o suprafață cât mai mare de contact cu aerul, Petre Pandrea își multiplică în numeroase direcții identitatea, își diversifică asprațiile, pentru a obține într-o
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
vizita: magazinele din centrul orașului (vestita stradă Knez Mihajlova), cetatea Kalemegdan, Grădina Zoologică, Aeroportul Internațional „Surcin” și Muzeul de Aeronautică. A treia zi, la Vârșeț, va urma o plimbare prin centrul civic, după care se va merge cu autocarul la Cula Vârșețului. Se vor vizita Căminul „Crucea Roșie” și Biserica „Sf. Teodor”. Seara urmează întoarcerea în țară. Informații suplimentare se primesc la sediul C. P. A.R. I din str. Eugeniu de Savoya nr. 7, tel. 195 747 sau 437 441
Agenda2003-10-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280768_a_282097]
-
toate poemele-i mult prea puține (și date, între timp, uitării), de mari "căzânde turle" și "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și "adumbrit" de frunza unor "copaci stufoși", apare, de altminteri, și-n Remember, nuvelă,-n rest, contemporană (și, pe deasupra, berlineză, ce va să zică citadină
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul" din Remember, în risipă, - este, ziceam, aceasta recuzita și, mai ales, vocația lui Mateiu; că-ruia, asemenea (s-o spunem pentru a doua oară) lui Nerval (sau cutărei "fille du feu" a lui
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
arhitectură definitoriu pentru ceea ce specialiștii numesc stilul brâncovenesc. Mănăstirea Horezu, înălțată de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), face parte din patrimoniul UNESCO. În zonă se găsesc și mănăstirile: Bistrița, Dintr-un Lemn, Arnota, Polovragi. Turiștii sunt atrași, de asemenea, de muzeul și cula de la Măldărăști, de Cheile Bitriței, de Peștera Liliecilor etc. ( O. N.) Salvamont... modern Chiar dacă nu are un istoric îndelungat, Rânca dispune de una dintre cele mai moderne stații de salvamont din România, fiind primul serviciu de gen cu personalitate juridică
Agenda2006-02-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284630_a_285959]
-
cca. 10.000 de obiecte din lumea satului. Se adaugă o serie de muzee care conservă caracteristicile spațiului rural dintr-o anumită regiune: Muzeul Țării Crișurilor (Oradea), Muzeul Satului Bănățean (Timișoara), Parcul Etnografic „Romulus Vuia” (Cluj-Napoca), Muzeul de etnografie Brașov, Culele de la Măldărești (Vâlcea) ș.a.. 4. Muzeele științifice sintetizează evoluția științifică sau tehnică într-un domeniu. De exemplu, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Tehnicii „Dimitrie Leonida”, Muzeul Național de Geologie, (în București), Muzeul Științei și Tehnicii Casa Memorială Ion
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sfârâind pe sticla de gheață și mâna lui rămâne lipită de pahar, în timp ce disprețul cade în pahar ca o măslină. Apoi dorința de răzbunare se înfige ca un pai exotic în cocktailul ucigaș și toate ingredientele se învălmășesc unele-ntr-altele și culo rile sentimentelor se atrag unele pe altele și se topesc în ele însele și Cavanosa învârte paiul în pahar până când amestecul devine uniform. Acum, o singură culoare unește tot ce a pus el acolo, într-un singur sen ti ment
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
lui stă pe pat și e scuturat de spasme scurte și violente. Viteza căderii scade, din ce în ce mai mult. Deschide ochii, vede că trupul lui plutește. Acum e mai ușor decât aerul. Și toate lianele de pe pereți s-au transformat în tenta cule luminoase. Lumina lor crește și descrește lin, în nuanțe gălbui care se schimbă încet în verde-crud. Și fiecare tentacul are o viață proprie. Și fiecare ten tacul arborează un milion de cili vibratili care se unduiesc, parcă mișcați de ape
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
curăța cărțile rare cu miez de pâine, o metodă pe care o știa din școală, dar care lui Gaspadin i se păruse de o ingeniozitate nemai pomenită. — Am aici niște comori, Julien. Triumfător, Gaspadin îi băgă sub nas o rarisimă cule gere de folclor cecen, tipărită la Sankt-Petersburg în 1877 în șapte exemplare de celebrul lingvist, baronul Uslar. — E un folclor foarte straniu, îl asigură, frunzărind, Gaspadin, care-i declamă drept dovadă un dicton: „Peștele care vorbește / Are gura plină de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-a dus tablaua cu plăcintă/ în creștet, prin Arhipelag." O lume lunecoasă, dînd seama de temele clanului, într-o
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]