326 matches
-
a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
satului observăm clădirea destul de impunătoare a Căminului Cultural, iar apoi trecem peste podul Ogașului Mare cum îi spun localnicii, micului pârâu al Cralievățului, important izvor care alimentează satul cu apă potabilă. În fața pe un vârf ce străjuiește împrejurimile se ridică Cula, celebra cetate care este construită încă de pe vremea dacilor, având un caracter strategic de a lungul istoriei. Legende despre această cetate sunt multiple unele conținând și adevăruri care nu au fost probate în timp. La ieșirea din sat Dunărea se
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Plecarea_din_moldova_veche_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
care nu au fost probate în timp. La ieșirea din sat Dunărea se ivește în toată splendoarea sa, iar din apele acum aproape stabile se arată legendara stâncă Baba Caia, care de asemenea are multiple legende. La curba de sub dealul Culei ne apare locul unde era vechiul pichet de grăniceri, acum o clădire frumoasă, reconstruită de către Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, care se pare va trimite aici studenți în practică de studii. Vor avea destul timp să învețe aici multe lucruri
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Plecarea_din_moldova_veche_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
aprind candelele luminii./ La Ujz al Dinei Albe,/ În anii 1913/ La Lespezele Sării,/ La Piatra Sfântă.// Au venit barbarii,/ Au ucis șaptezeci./ La Ujz al Drinei Albe/ La Lespezele Sării,/ An după ani acolo,/ Se aprind lumânările luminii/ La culele lui Gashi,/ La Uzj al Drinei Albe.// Au ajuns barbarii,/ Din alți munți veniți/ Și pe copiii din leagăn/ I-au masacrat mișelește...// În anii 1913,/ Șaptezeci de martiri,/ În Ujz al Dardaniei,/ Pentru onoarea Albaniei.” (La culele lui Gashi
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468343107.html [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
luminii/ La culele lui Gashi,/ La Uzj al Drinei Albe.// Au ajuns barbarii,/ Din alți munți veniți/ Și pe copiii din leagăn/ I-au masacrat mișelește...// În anii 1913,/ Șaptezeci de martiri,/ În Ujz al Dardaniei,/ Pentru onoarea Albaniei.” (La culele lui Gashi). Greu drumul străinătăților, plin de necunoscut dar mereu prin colbul amintirilor... „Merg jur-împrejur,/ O odaie necunoscută,/ O fereastră mică,/ Poarta în fața ei...// Pe pervaz păsările,/ Cântă neîncetat/ Piu-piu și fug/ Zburând./ Oare nu mă cunosc,/ Că aici sunt
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468343107.html [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
Dumnealui pregătea și material pentru bărci. Primăria din Coronini avea un toboșar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea diverse funcții mărunte solicitate de primărie, acesta fiind Gheorghe SÂRBU. Muzicanții satului erau Ilie BĂLOI, și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion ROIBAN. Am folosit pentru acest articol amintirile soției mele Ana LEONTE, născută în Coronini. Referință Bibliografică: VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI / Mihai
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
adică de când era în liceu. Am discutat mult despre istoria locală, dar și despre celebrele ruinuri istorice care ne înconjoară. Având la dispoziție internetul am revăzut mai multe articole despre locuri pe care le cunoșteam de când ne știm. Despre celebra Culă de la Coronini cunoscută ca și Cetatea Sfântului Ladislau. Despre care voi prelua articolul găsit, cât și alte informații. După această vizită mi-am amintit de celebrul Turn al Bisericii din Cacova. Am căutat pe internet despre acest obiectiv. Iată ce
RUINURI ISTORICE ABANDONATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1414169287.html [Corola-blog/BlogPost/384119_a_385448]
-
fost moșie de zestre a Stanchii Doamnei și se întindea din Dâmbovița până-n Argeș. Mihai-Vodă Viteazul avea aici loc de ședere, unde a ținut în ajunul bătăliei de la Călugăreni consiliul de război, si bătrânii arată și azi unde se află cula lui, din care n-a mai rămas decât o pivniță...”. „...Mă duceam acolo de cele mai multe ori cu Eminescu, mai ales după amiază și stăteam până spre miezul nopții, căci plină era grădină mai ales serile, cănd luna-și revarsă lumină
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Hilișeu-Horia, Botoșani Premiul al III-lea - Acsinte Antonia, Școala Gimnazială Nr. 1, Concești, Botoșani Pictură Premiul I- Fecioru Luciana, Școala Gimnazială Văleni, jud. Neamț Premiul al II lea - Bolfă Alexandra Ioana, Școala Gimnazială Izvoare, jud. Neamț Premiul al III lea- Culă Cristina, Centrul de Educație Inclusivă nr 2 Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud Clasa a VII-a Pictură Premiul I - Fătu Ilie Alexandru, Școala Gimnazială Bahna, jud. Neamț Premiul al II-lea - Gavril Silviu-Andrei, Liceul Tehnic „Petre Carp”, Țibănești, Iași Premiul al III
CONCURS INTERJUDEȚEAN DUMNEZEU, BISERICA ȘI EU EDIȚIA I, HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1478636380.html [Corola-blog/BlogPost/374140_a_375469]
-
etc. Cea de-a doua parte a volumului conține “blesteme” puse în “gura” unor instituții (școala), categorii profesionale (artiști, soldați, învățători, traducători etc.), trăsături caracterologice (onoare, demnitate, talent, glorie) și chiar a unor lucruri comune (fabrica, ia românească, opinca, munca, cula, neamul, plugul, crucea, costumul popular). La acestea se mai adaugă “blestemele” mamei, tatălui, patriotului, porumbeilor, cetățeanului turmentat și... raiului. Uneori “belestemul” este rostit de cel pomenit în titlu, alteori - de poet în numele său: “Și v-am scris ca să se știe
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1466522493.html [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
printre bărbați curățindu-i. mese întinse rotondelor Anania duc Arhiepiscopia pe un drum necunoscut, am recunoscut numai fiorul simțit la citirea memoriilor. odată, mai demult! doctorilor prelați respectați mă plec, aplec capul în fața stareței de la Piatra-Fântânele, trimișilor mănăstirii Nicula spre cula oltenească să-i mulțumească pentru OMUL din Glăvile. nu mai am stare de calm, mă reazem de zidul Episcopiei și îmi spun rugăciunile pentru minunile cerului, prelatului, duhovnicului, omului. e noapte, alte șoapte îmi vorbesc despre Luther și Katharina despre
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Nu am putut să abandonez locurile natale (nu știu ce m-aș fi făcut dacă nu dispărea comunismul și nu aș fi putut să-mi mai revăd țară !) așa că mi-am construit o casă modernă exact pe locul unde a fost renumita culă oltenească de la Amărăști a străbunilor mei.Anul acesta, am avut în casa cea nouă primii oaspeți - o familie de nemți de vază, prieteni buni, care au rămas impresionați de comuna mea natală. Deci, visez să trăiesc câteva luni pe an
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada by http://uzp.org.ro/interviu-cu-scriitorul-alexandru-cetateanu-canada/ [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
o foame... --Hai, domnu’ Trache! Un strop...mă țeegi...un str...o picătură. Adât. Și, gata, nu doare. Firfirică începu să bâțâie sticla în fața lui Mototolea, care ronțăia imperturbabil covrigul. --Hai, dom’...un strop...merge la covrig. Măcar o mole...culă. Înțe...legi? O mole...cu...liță. Veni și Pleșcan să se amuze: --Lasă-l, bă, Cireașă! Nu vezi că domnu’ Trache e nervos? Hai, dă sticla-ncoace! Când să plece, observă că lui Trache îi sticlesc ochii. Înțelese. Ar fi sorbit
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447104695.html [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
și pictat manual, reprezentând: păsări stilizate, inimioare, potcoave, frunze, floricele, multe tipuri de cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Tratat, guvernele și justiția română au restituit multe clădiri unor etnici maghiari, după ce, prin grija miniștrilor Culturii (lideri ai UDMR), acestea au fost refăcute și renovate cu bani grei de la bugetul statului român. Toate acestea, în timp ce numeroase castele, cazinouri, palate, cule românești au fost lăsate în paragină. Nici măcar în “Anul Brâncoveanu” (2014) nu s-au acordat fondurile necesare pentru refacerea unor biserici și palate construite de marele domnitor. „Realizarea unui grup statuar, care să fie dezvelit la Alba Iulia, cu prilejul
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
create de incursiunile de pradă ale pasvantlîilor din Vidin, ale cârjaliilor și adalâilor (ostrovenilor), determinate și de situația politico-militară instabilă 2. Desigur lumea olteană a lui Tudor Vladimirescu a fost influențată de aceste evenimente neobișnuite. Boierii încep să-și construiască cule de apărare și siguranță. Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința la Cerneți, capitala județului Mehedinți, care după 1801, transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința la Cerneți, capitala județului Mehedinți, care după 1801, transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului, de lângă Cerneți, într-o culă respectabilă. Aceleași evenimente politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care unora , prin slujbe, capacitate și fapte ostășești, ajung să li se
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
spre soare, cer. În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. De fapt, asemănarea e cu turnul cetății că și în cula, paralelă lui gula, unde cula e de origine turcă din kule și înseamnă ”locuința fortificata cu mai multe caturi”, adică etaje. Arm. burg ar veni din syriac burga ”turn.” Ne întoarcem la eg. mr, pimar unde măr e asemănător cu
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1489142031.html [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. De fapt, asemănarea e cu turnul cetății că și în cula, paralelă lui gula, unde cula e de origine turcă din kule și înseamnă ”locuința fortificata cu mai multe caturi”, adică etaje. Arm. burg ar veni din syriac burga ”turn.” Ne întoarcem la eg. mr, pimar unde măr e asemănător cu mura ”munți” în rohingya, Birmania
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1489142031.html [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
290 82.718 127. Drum pasaj dane- le 6-7, spate Gară maritimă, Policlinica D11-D12 388 88.219 1.039 87.180 128. Drum spate re- zervor combusti- bil D12 - Poartă 1 347 60.775 716 60.059 129. Platformă vehi- cule D13-D16 2.255 11.289 398 10.891 130. Drum Poartă 1 - mol nou spate magazie, danele 13-16 725 140.620 1.657 138.963 131. Drum zona uzinei de reparații D12, Poartă 2 780 226.408 2.830 223
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212610_a_213939]
-
tare și invers) Un cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă, Cel cu mintea minusculă A venit la el în culă Oferindu-i o „țidulă” Ca să-i dea aceea sculă Pentru-a-și sparge o pustulă La genunchi, lângă rotulă! E nebun! gândește Drulă, Minte mică, o granulă! Embrion când a fost Bulă Urmând stagiul de gastrulă Format dintr-o moleculă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prune_n_gura_e_george_roca_1374573841.html [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
sunt spicuite din „Legende populare, românești”, „Legende povestiri și amintiri”, „Loviște mirific plai”, „Tradiții din Voineasa,” „Legendele faunei”, dar și din arhiva regretatului profesor și pictor brezoian, Gheorghe Surdu. Voi enuma doar câteva dintre legendele istorice din paginile acestei cărți:”Cula lui Decebal”, „Traian și Decebal”, „Legenda Masa lui Traian”, „Legenda lui Litovoi și Bărbat”, „Eroul de la Posada”, „Mircea vodă”, „Dreptatea lui Țepeș”, „Mihai Viteazul”, „Din neamul Buzeștilor”, „Tudor și Iancu Jianu” etc. Apoi sunt prezentate legende despre biserici, mănăstiri și
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
durerii, foarfecă, ață pentru tăierea cordonului ombilical, spirt, țipirig, oțet de levănțică pentru resuscitarea copilului sau a mamei, iască de stejar pentru stoparea sângerării. - Of! Doamne! Nu mai sosește doctorul acesta!..., se frământa maiorul în fața conacului construit în stil de culă 18 oltenească. Și ce vreme, Doamne! Au trecut Babele... și iarna tot nu s-a isprăvit. - Nu vă mai frământați, boierule, vine și doftorul acuși! i s-a adresat doica, Zița, adusă de pe moșiile Olteniei, ieșită în prag, îngrijorată că
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
cărți scumpe, copertate cu piele, scrise cu litere de aur, tablouri cu imagini bucolice și panoplii cu arme. Copilul era încântat de viața patriarhală, cunoscând obiceiurile locului, de care se bucura alături de mamă și angajații „casteluluiˮ, construit în arhitectura unei cule oltenești. Alerga pe coastă în sus pe lângă ulmii bătrâni, ale căror vârfuri i se părea băiatului că ating cerul. „Ce mult aș dori să zbor până acolo!ˮ , gândea viitorul poet. Vara, prin august, când se coceau prunele călugărești, galbene
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
290 82.718 127. Drum pasaj dane- le 6-7, spate Gară maritimă, Policlinica D11-D12 388 88.219 1.039 87.180 128. Drum spate re- zervor combusti- bil D12 - Poartă 1 347 60.775 716 60.059 129. Platformă vehi- cule D13-D16 2.255 11.289 398 10.891 130. Drum Poartă 1 - mol nou spate magazie, danele 13-16 725 140.620 1.657 138.963 131. Drum zona uzinei de reparații D12, Poartă 2 780 226.408 2.830 223
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212612_a_213941]