132 matches
-
mai lungă. Pe scurt, părinții mei au fost învinuiți că nu au vrut să intre în colhoz cu pământul de-l aveau în apropiere de Nicolaef, în Stepele Nogaice, dincolo de Bug, și, acuzați că se opun Politburo, trecuți la categoria culacilor și dușmanilor poporului, iar când au simțit că urmau să fie ridicați - Irina a făcut o pauză în care a suspinat discret - au pus caii la căruță, în care au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
kg a fost bătut bestial, până la hemoragie (pe urechi), doar fiindcă nu mai putea da diferența de 124kg. Și cine credeți că erau călăii? Erau împuterniciți politici, teroriști, milițieni, ostași ai armatei roșii, bandiți de drept penal. Teroarea îndreptată asupra “culacilor” (chiaburilor) a dus la sărăcirea dramatică și la moartea prin înfometare, în cazul celor care nu au împărtășit soarta deportaților, de fapt, un calvar cu aceleași urmări. Dacă vom corela statistica oferită de autor cu privire la numărul gospodăriilor aparținând culacilor (344
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
asupra “culacilor” (chiaburilor) a dus la sărăcirea dramatică și la moartea prin înfometare, în cazul celor care nu au împărtășit soarta deportaților, de fapt, un calvar cu aceleași urmări. Dacă vom corela statistica oferită de autor cu privire la numărul gospodăriilor aparținând culacilor (344), număr extins până la 3200, cu țăranii mai înstăriți, putem deduce că cei mai mulți dintre culaci (autorul nu a găit liste complete) au luat drumul Siberiei, doar observând listele cu cei propuși pentru deportare de comitetele raionale (către comitetele regionale) numai
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
celor care nu au împărtășit soarta deportaților, de fapt, un calvar cu aceleași urmări. Dacă vom corela statistica oferită de autor cu privire la numărul gospodăriilor aparținând culacilor (344), număr extins până la 3200, cu țăranii mai înstăriți, putem deduce că cei mai mulți dintre culaci (autorul nu a găit liste complete) au luat drumul Siberiei, doar observând listele cu cei propuși pentru deportare de comitetele raionale (către comitetele regionale) numai din raioanele Grigoropol, Tiraspol, Slobozia - 481 de familii (apar în statistică încă 100 de persoane
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
de istorie la Universitatea Yale. Au urmat cele circa 700.000 de execuții din timpul crimelor politice din 1937 și 1938 și „Marea Teroare”, îndreptată împotriva minorităților naționale. În cadrul acestui val uriaș de persecuții se remarcă victimele din rândul grupului culacilor și al polonezilor, dar și alte naționalități oprimate de pe teritoriul țării - letoni, finlandezi sau estoni. Mulți dintre acești oameni au fost împușcați în secret, aruncați în gropi comune, uitați... Alte momente crâncene ale crimelor staliniste împotriva propriilor cetățeni sunt cele
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
-i „tractoristă”, deoarece în satul lor bătrânii nu erau făcuți tractoriști... Cum spuneam, n-a fost doar calamitatea stalinistă de la sfârșitul deceniului patru. Ea a fost precedată de represaliile declanșate împotriva sătenilor la începutul aceluiași deceniu (îndeosebi împotriva gospodarilor declarați culaci sau chiaburi) prin colectivizare forțată, silnicia colectării produselor agricole și masivele strămutări în Siberia, toată această cruciadă fiind urmată în Ucraina de Sud, Volga de Mijloc, Caucazul de Nord și Kazahstan de cumplita foamete din anii 1932-1933. Nu numai că
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
să o arate față de semenii lor atunci când tirania prevalează asupra libertății. Totuși, pot spune că am o rezervă. Refuz să creez o ierarhie a suferinței. Fiecare suferință este unică și merită respectul nostru, fie că oamenii implicați sunt evrei, tutsi, culaci, prizonieri de război ruși sau preoți polonezi. Din acest motiv m-am abținut în cazul amendamentului 19. Am votat pentru rezoluția privind la regimurile totalitare. Consider că Europa nu va fi unită dacă nu va fi capabilă să ajungă la
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
nepopulare. A fost stimulată circulația mărfurilor, fiind permis comerțul cu amănuntul. Statul a continuat să controleze strict sistemul bancar, transporturile, industria grea și serviciile publice. Deși opoziția de stânga din rândurile comuniștilor a criticat toleranța arătată fată de țăranii bogați - culacii - care erau principalii beneficiari ai NEP-ului, această nouă abordare a economiei s-a dovedit benefică pentru toată lumea. Renunțarea la Noua Politică Economică a devenit țelul prioritar al opoziției de stânga după moartea lui Lenin în 1924. În timp ce economia Rusiei
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
unei structuri economice total noi. Ca parte a acestui plan, statul a preluat controlul agriculturii prin intermediul fermelor de stat (sovhozuri) și a celor colective (colhozuri) în cadrul procesului de colectivizare forțată. Printr-un decret din februarie 1930, aproape un milion de "culaci" au fost alungați de pe pământurile lor. Mulți țărani s-au opus măsurilor luate de stat în agricultură, deseori lăsând pământutl în paragină, ascunzând recoltele sau ucigându-și animalele pentru a nu încăpea pe mâna autorităților. În unele zone, țăranii s-
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
țărani s-au opus măsurilor luate de stat în agricultură, deseori lăsând pământutl în paragină, ascunzând recoltele sau ucigându-și animalele pentru a nu încăpea pe mâna autorităților. În unele zone, țăranii s-au răsculat, iar mulți dintre cei socotiți "culaci" au fost executați. Combinația dintre vremea nefavorabilă, deficiențele în funcționarea fermelor colective organizate în grabă și masivele confiscări de produse agricole a dus la izbucnirea unei foamete de proporții, mai multe milioane de oameni pierzându-și viața în special în
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
scopuri. Alături de troicile operaționale mai funcționau " troicile judiciare" (судебная тройка), "troicile extraordinare" (чрезвычайная тройка) și "troicile speciale" (специальная тройка). Un pas mai departe în dezvoltarea troicilor a fost Ordinul NKVD nr. 00447 din 30 iulie 1937 intitulat " În legătură cu represiunea foștilor culaci, a criminalilor și a altor elemente antisovietice" ("О репрессировании бывших кулаков, уголовников и других антисоветских элементов"), document semnat Nicolai Ejov. Prin acest ordin s-au creat troici la nivel republican, de krai și de oblast. Investigațiile urmau să fie făcute
Troica NKVD () [Corola-website/Science/299668_a_300997]
-
rusă колхоз, kolhoz) și ferme agricole de stat (совхоз, sovhoz). Această politică avea ca scop creșterea producției agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului. Avea, de asemenea, și un important scop politic, ca un pas înainte către comunism, prin deposedarea culacilor (chiaburilor) de proprietățile agricole și funciare și transferarea lor către pătura țăranilor săraci colectiviști. În Imperiul Rus, reforma lui Stolîpin a fost inițiată pentru a asigură dezvoltarea capitalismului în agricultură, prin impulsionarea creării unor ferme mari. Primul război mondial și
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
ostatici până la livrarea întregii cantități de produse cerute de stat. Noua Politică Economică (NEP) a înlocuit rechizițiile cu impozitele pe produsele alimentare (продналог). Aceasta a dus însă la îmbunătățirea situației materiale a păturii capitaliste a țărănimii și anume a chiaburilor - culaci - ceea ce era inacceptabil pentru comuniști. Conducerea bolșevică a identificat greutăți în aprovizionarea cu cereale la începutul anului 1928 (care implica recolta anului 1927), apreciind că ar exista o criză în agricultură. Stalin a dat vina pe chiaburi, pe care-i
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
al Partidului Comunist a luat hotărârea trecerii la colectivizarea forțată. Așa a luat sfârșit Noua Politică Economică (NEP), care permitea țăranilor să-și vânda surplusul de produse agricole pe piața liberă. Confiscările de cereale s-au intensificat, și țaranii bogați - culacii - au fost forțați să se înscrie în cooperative agricole, pierzându-și astfel dreptul de proprietate asupra loturilor individuale. Stalin a hotărât deportarea unui mare numar de culaci (chiaburi) în colhozuri din zone foarte îndepărtate ale țării, precum era Siberia, sau
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
agricole pe piața liberă. Confiscările de cereale s-au intensificat, și țaranii bogați - culacii - au fost forțați să se înscrie în cooperative agricole, pierzându-și astfel dreptul de proprietate asupra loturilor individuale. Stalin a hotărât deportarea unui mare numar de culaci (chiaburi) în colhozuri din zone foarte îndepărtate ale țării, precum era Siberia, sau în lagăre de muncă. S-a calculat că 20 % dintre membrii familiiilor chiaburești deportate, printre aceștia multe femei și mulți copii, au murit. În total, peste 6
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
rurale. Această acțiune a avut loc în perioada 1929 - 1933, muncitorii fiind cunoscuți sub numele de cei douăzeci și cinci de mii. Brigăzi de șoc au fost folosite împotriva țăranilor care se opuneau cooperativizării ca și pentru îndepărtarea celor care erau considerați culaci (chiaburi) și "sprijinitori ai chiaburilor". Prețul colectivizării a fost așa de ridicat, încât numărul ziarului "Pravda" din 2 martie 1930 a publicat articolul lui Stalin "Amețiți de succes", în care el îi descuraja pe cei supra-zeloși: După publicarea acestui articol
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
jumate a șeptelului. În ciuda planurilor inițiale, colectivizarea și recoltele proaste din anii 1932 și 1933 au dus la o situație total diferită de cea la care se așteptaseră liderii comuniști. Comitetul Central al Partidului Comunist a dat însă vina pe culaci, care ar fi organizat rezistența împotriva colectivizării. Era adevărat că, în parte, țăranii stocaseră cerealele în așteptarea unor prețuri mai mari și că în special chiaburii se opuseseră colectivizării. Fuseseră acte de sabotaj, (arderi ale recoltelor, măcelăriri ale animalelor), acte
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
mai mulți localnici au încercat să traverseze cu orice preț granița sovieto-română în perioada 1940-1941. ("Vedeți și": Masacrul de la Fântâna Albă.) Deportările localnicilor s-au făcut pe motivul apartenenței la grupul „dușmanilor poporului” - intelectuali, militari, polițiști, foști politicieni, moșieri sau culac, ai celor cu atitudini antisovietice dovedite sau închipuite, etc. Perioadele maximă opresiune au fost 1940 - 1941, 1944 - 1950 și, într-o măsură mai redusă 1950 - 1956. Deportările au atins nu numai grupul etnic al românilor, dar și pe cel al
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
se refugiaseră în România în 1940 și între 1944-1945. Printre cei vizați de politicile sovietice se aflau învățătorii, profesorii, doctorii, preoții, avocații, foștii polițiști și jandarmi și cadre active ale armatei regale române, proprietarii de pământ (atât moșierii cât și culacii), membrii partidelor politice, (inclusiv membrii Partidului Comunist Român aflat până în 1944 în clandestinitate), ca și oricine își exprimase orice fel de disidență, practic marea majoritate a populației cu o educație înaltă, purtătoare a culturii române. Dar opresiunea sovietică a vizat
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
găsi un motiv pentru abandonarea politicii economice leniniste, Stalin a hotărât să exploateze problemele asociate cu "criza forfecii". Mai mult decât atât, el a blamat pe așa numiții "nepmeni" (micii negustori cu ridicata care apăruseră în zonele urbane) și pe "culaci" (noua clasă mijlocie țărănească) pentru toate problemele existente, considerându-i noua clasă capitalistă. El a reluat toate argumentele folosite de inamicii lui din opoziția de stânga, așa cum erau apariția inflației și a șomajului, pentru a deminiza economia de piață. Stalin
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
vitelor, agricultura, apicultura, pescuitul și împletitul loziei. În 1940 au năvălit „eliberatorii”, aducând cu ei pe vârful baionetelor socialismul stalinist sângeros. A început o viață „nouă”: locuitorilor gospodari din Jăvreni le-au confiscat averea și pe o bună parte din „culaci” i-au deportat în Siberia. În perioada 1941, 1944-1949 din sat au fost deportați copiii primei învățătoare din sat Parascovia Teodor Moraru-Valeriu, Maria, Nicolae; familia lui Ștefan Vasile Carp, Sofia Ștefan Ciubotaru, Procopie Pavel Burdilă, Sava Gheorghe Brânză și alții
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
S-a sperat că scopurile propuse de colectivizare vor fi atinse prin acceptarea voluntară a acestei politici de către țărani, dar în momentul în care noile ferme nu au atras numărul de aderenți sperat de bolșevici, guvernul a dat vina pe culaci și a trecut la executarea forțată a planului. Datorită faptului că guvernul a stabilit cote pentru fondul de stat aberant de mari, de cele mai multe ori țăranii obțineau mult mai puțin pentru munca lor decât în timpurile de dinaintea colectivizării, mulți dintre
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
Transferurile de populație în Uniunea Sovietică pot fi clasificate în următoarele categorii generale: De cele mai multe ori, destinațiile transferurilor erau zone îndepărtate, nepopulate. Vezi și Colonizările involuntare în Uniunea Sovietică. Culacii au reprezentant cea mai numeroasă categorie socială care a fost deportată. Deportarea celor denumiți oficial culaci a inclus mai multe valuri importante, care au continuat până la începutul anului 1950. Deportările pe criterii etnice au fost justificate pe motive politice și
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]
-
Sovietică pot fi clasificate în următoarele categorii generale: De cele mai multe ori, destinațiile transferurilor erau zone îndepărtate, nepopulate. Vezi și Colonizările involuntare în Uniunea Sovietică. Culacii au reprezentant cea mai numeroasă categorie socială care a fost deportată. Deportarea celor denumiți oficial culaci a inclus mai multe valuri importante, care au continuat până la începutul anului 1950. Deportările pe criterii etnice au fost justificate pe motive politice și sociale, de exemplu ale polonezilor din teritoriile anexate în 1939 din estul Poloniei, care sunt în
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]
-
Victimele acestor transferuri au fost polonezii (1934), coreenii (1937), ucrainienii, evreii, lituanienii, letonii, estonii (1940-1941 și 1945-1949), germanii de pe Volga (1941), balkarii, cecenii, ingușii (1944), calmîcii (1944), turcii meșketieni (1944), tătarii din Crimeea (18 mai 1944). Un mare număr de culaci, indiferent de naționalitate, au fost relocați în Siberia și Asia Centrală. În timpul și după încheierea celui de-al doilea război mondial, Stalin a ordonat o serie de deportări la o scară nemaintâlnită, care au afectat profund compoziția etnică a Uniunii Sovietice
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]