1,153 matches
-
matinal Tu pasăre ce-mi cânți de dimineață, Pe tine cine te trezește-n zori? Să răspândești în cânt pofta de viață Că zilele să-mi fie sărbători! În glasul tău nicicând n-aud tristețe Iar libertatea-i sfanțul tău culcuș, De-aceea în văzduh se țin ospețe Căci fiecare zbor e un urcuș. De este ger, furtună zi sau noapte, Canicula și ploi fără sfârșit, Eu mă trezesc în ciripit și șoapte Aduse din înaltul infinit. De-ar descifra tot
CANT MATINAL de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1460185733.html [Corola-blog/BlogPost/380477_a_381806]
-
de acest confort. Acum nu le mai ardea de somn. Venise răndul celor ce treceau în ciclul doi de stagiu militar să beneficieze de privilegii dar veteranii nu plecaseră încă. Simion se strecurase ca un motan, dornic să toarcă, în culcușul de la baza cuierului. Îl luase somnul. A fost scos cu greu. Nici după ghionturile primite nu i-a pierit starea de somnolență. Părea a fi un soldat cu reflexe atrofiate privind modul de a reacționa la comenzile militare. Nu se
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
serviciu îi zise Elenei: - Draga mea, sunt obosit și doresc să ne culcăm mai devreme. Și tu ești extenuată de povara muncii din gospodărie și a sarcinii din pântece. - Așa-i. Abia aștept ca după cină să ne băgăm în culcuș. Ești obosit după o săptămână de trudă, dar nu-i bai că mâine-i sâmbătă și dormi cât dorești! - zâmbi înțelegătoare tânăra nevastă. - Scumpa mea, am hotărât, împreună cu șeful, să lucrăm și mâine. Trebuie să terminăm lucrarea până încep ploile
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
XLI de David Sofianis reeditare 15.11.2015 A.D. Colivii de mesteceni Cuvinte sculptate din vise adânci ca țipete de păsări strigări alunecă pe tâmpla vieții încolțite din taine fulgerânde de zări semințele noimelor sacre asteaptă în noi să găsească culcuș cu teamă se-nalță lumina din sine căutând alinare în al Vieții căuș coli.vii de speranțe deșarte dărâmate prin Crezul cel blând reînnoim puterea mirării senine liberați din a morții strânsoare de gând păsari albe de strofe poeme adunate
POEM HIERATIC XLI-COLIVII DE MESTECENI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1447604604.html [Corola-blog/BlogPost/342804_a_344133]
-
pământ. De dormit doarme pe unde apucă. Iarna, când frigul este stăpânul absolut asupra mediului înconjurător, pustiul doarme prin canale sau beciuri, în apropierea conductelor fierbinți cu apă de la termoficarea orașului. Vara, când este cald și bine, își găsește un culcuș printre boscheții parcului din cartier, alături de câțiva câini comunitari, care i-au devenit - între timp - foarte buni prieteni. Pe băncile comode de pe alei nu îndrăznește să se întindă pentru că golanii de bani gata - care bântuie nopțile beți sau drogați prin
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1474666864.html [Corola-blog/BlogPost/368517_a_369846]
-
l-a văzut pe ocrotitorul său. Nenea Dinu i-a spus ceva milițianului care îl adusese pe Kemet, că totul e în regulă. L-a luat de mână pe pirpiriul măturător și au plecat amândoi în magazia unde își avea culcușul Kemet. Nenea Dinu era unul dintre acei oameni care nu dădea cu parul, și după aceea se uita unde a dat. L-a luat cu binișorul pe băiat întrebându-l de ce a fugit din Hale în primul rând, și de ce
SECRETUL LUI KEMET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Secretul_lui_kemet_mihai_leonte_1345821571.html [Corola-blog/BlogPost/355265_a_356594]
-
rațele din ogrăzile gospodarilor care singure știau drumul până la apa Buzăului, au fost lumea mea de vis pe care nu știu să o uit vreodată. Pe malul Buzăului căutam un prund uscat și încins de soare. Acolo îmi făceam un culcuș ca și când aș fi fost așezată pe cel mai scump divan și priveam liniștită la formele copacilor, contemplând în mintea mea cele mai mari săli ale unor muzee de artă, unde doar marii maeștri ai penelului puteau expune. Pe atunci fiind
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
va fi frig de vom sufla în mâini, ne vom încotoșmăna în paltoane și ne vom înfoofoli sub căciuli...! Ne-om înveli inimile pline de dor cu o pătură sufletească, singura ce ține de cald inimii! Ne-om așterne în culcușul iubirilor omenești gândurile, ca să se strecoare la ele doar cine ni le îmblânzește. Le-om acoperi cu lumină vrednică să danseze și să zboare cu idealul uman, pe când purul alb al zăpezilor va să ivească o rază de candoare iubitorilor
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
spre poartă. poet... Doamne, ce ființă caraghioasă ai aruncat din sacul de oase eterne! râde și plânge pe buza stâncilor, pe pumnii de fier ai gardurilor împărățiilor căutând însetat frumusețea... mereu frumusețea glasurilor sufletelor... lovit de patimi profunde, își așterne culcuș în brațele nebuniei cuvintelor, a sensurilor rădăcini crescute spini, printre coloanele uneori prea prost sculptate, din templele cu altare din versuri. uneori, adoarme într-o iubire. se trezește râzând-plângând, cu buzele uscate de săruturile depărtării... clădește în nisipuri albastre timpul
FUG ÎN ADÂNCUL POVEŞTILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Fug_in_adancul_povestilor_anne_marie_bejliu_1334610848.html [Corola-blog/BlogPost/357606_a_358935]
-
pământ. De dormit doarme pe unde apucă. Iarna, când frigul este stăpânul absolut asupra mediului înconjurător, pustiul doarme prin canale sau beciuri, în apropierea conductelor fierbinți cu apă de la termoficarea orașului. Vara, când este cald și bine, își găsește un culcuș printre boscheții parcului din cartier, alături de câțiva câini comunitari, care i-au devenit - între timp - foarte buni prieteni. Pe băncile comode de pe alei nu îndrăznește să se întindă pentru că golanii de bani gata - care bântuie nopțile beți sau drogați prin
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468617314.html [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
distingă ceva pe fundul ei întunecat, n-a putut zări decât valuri de pământ și câteva ramuri din imensa coroană a nucului din curte. Ce s-a ales de porumbei, nu și-a putut da seama; au fost surprinși în culcușurile lor în toiul nopții, s-au putut unii salva dacă prăbușirea a survenit către ziuă... Zile întregi a lipsit prietenul meu de la școală, cutreierând Teritoriul printre genuni, încercând să-și recunoască păsările între înaripatele sălbăticite ce cuibăreau în fisurile pereților
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1439017564.html [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
locul și s-o audă iar mugind.În cui spânzura scorbaciu”* iar pa poliță-un șustăr*S-o țasală vece, ruptă, cu mânerul gin frăgar*.Lâng-obloaca* crepațâtă îi o furca c-un colț rupt,Frunz-uscată ge-astă toamnă, numa bună ge-așcernutîi culcuș cald, la o ciuta, ce-o fătat ge-o zi s-o noapce,Si la puiu” cu oci umezi, lins ge mama lui pa space!Sura vece, sura vece, a ta soartă-i hotărâtăIar în veacul ce-o să vie, cu uitări
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
venit pe această câmpie românească “De dragul lui Eminescu”: Cutreiera un zvon prin galaxii, / că-n țara unde s-au născut Carpații, / trăiește cineva pe nume / Eminescu. / E sfânt, zic unii, fiindcă pleacă-n pribegie!... Il cunosc munții; / pădurile îi pregătesc culcuș din ramuri și din flori / și-l învelesc cu freamăt; / izvoarele îl cheamă și-l alină cu susur blând, / să-i fie somnul dulce. / Cunoaște graiul florilor și-a tot ce mișcă pe pământ / și tuturor le cântă. / Iar cel
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
câte nu sunt! Muștele și țânțarii dansează împreună când în interior, când afară, fără nici o deosebire. Un cățel pricăjit stă culcat la umbra unui soc ale cărui flori aruncă o mireasmă gratuită și binevenită. Un motan și-a găsit un culcuș într-o galeată de plastic, tot la umbră, sub un salcâm și toarce acum a lene. Este trecut de amiază. În interiorul acestei colibe, la o măsuță, un băiețel, de vreo 10 anișori, scrie ceva. Își face temele. Un radiou găsit
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Puterea_unei_lacrimi.html [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
au viețuit ani buni luptătorii din rezistența antisovietică prin anii 44. Cu rucsacul ticsit până la refuz în portbagaj am ajuns, pe înserate în Porumbacul de Sus, ultima așezare permanentă înaintea cetății munților Făgăraș. Am căutat o casă mai arătoasă drept culcuș. Nu zic, îmi era și foame, aerul tare se simte la stomac. Un binevoitor întâlnit pe lângă parcarea mare a satului mi-a indicat casa lui Moș Toader, un vrednic gospodar care a fost și primar al satului cu ani în
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
parte de destin al fiecăruia, în măcar o clipă de viață sufletească, o clipă de surâs, o clipă de lăcrimare, o clipă de iubire, de trădare, de devastare sufletească, de speranță...! Fiecare cântec interpretat de Pepe descoperă un coridor pentru culcușul din inimile celor ce sunt fericiți sau suferă din iubire. Fiecare e binele sufletului, ca vindecarea! Aceasta-i supremația cântecului, de fapt! Și aceasta elaborează impresia cea mai cuprinzătoare despre artistul Pepe, dar nici aprecierea umană, în ce-l privește
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/vqxrnjkafb_1412319293.html [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
Versuri > Ipostaze > JOC DE-A DRAGOSTEA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului tu ești vară, eu sunt vară, amândoi mângâiem iarba și cu gândul jucăuș ne-am trezit într-un culcuș, privind cerul plin de stele, pajuri se rotesc pe sus, și în lună un oier treaz acum în miez de noapte, paște oile pe cer. cerne vremea pulberi-aur, cad năframele pe noi, trece-un vânt de mângâiere ce coboară din
JOC DE-A DRAGOSTEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401970196.html [Corola-blog/BlogPost/360959_a_362288]
-
lămuriri, le caut în alte surse. Pentru cartea „Tragedie și triumf”, unde tratez viața copiilor străzii, în scopul unei documentări autentice, am petrecut special, câteva zile pe străzile orașului Timișoara, vizitând locurile unde trăiesc acești copii: canale, gări, locuințe părăsite, culcușuri pe lângă poduri. Am stat de vorbă cu ei, le-am pus tot felul de întrebări. Toate acestea le notez, dar de multe ori nici nu e nevoie, cred că Dumnezeu mi-a dăruit un mare har: sensibilitatea față de suferințele oamenilor
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_romanele_pe_care_le_scrii_sunt_imaginatie_brodata_pe_realitate_.html [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
Afin: Ce nevoie aveți de aceste frunze? Profesorul: Organizăm la școală „Serbările toamnei“ și sunt necesare pentru decor. Afin: Sunt bune și aceste frunze la ceva. Elevul 1: Sunt utile pentru multe. Bunicii mei le adună ca să facă din ele culcuș animalelor. Elevul 2: Frunzele sunt îngrășământ natural pentru sol. Elevul 3: În artă aceste frunze sunt adevărate comori. Afin: Iubești arta? Elevul 3: Întreaga natură este o artă. Afin: Eu urmăresc de foarte mult timp o frunză. Între mine și
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
un timp foarte scurt, iar pe urmă vine chinul, o veșnicie de chin. Chiar și luxul este împovărător pentru sufletul nostru, spune sfântul Ioan Gură de Aur. Tu dormi pe pat luxos, moale și altcineva moare de frig într-un culcuș de paie și pe tine nu te mustră conștiința! Nimic nu e mai grozav decât desfătarea, pentru că ea te face să uiți de Dumnezeu. Și David era bogat, dar cum spune el: „Toată noaptea ud așternutul meu cu lacrimi". Ziua
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
atingeam carul se înnodau ploile în crezul nostru sălbatic apoi că am intrat într-o pânză picturile începeau cu noi și se răsfățau în diezi un rac se plimba prin culori de atunci urăsc racii câte ierni și-au făcut culcuș în pădurea aceea toate au luat-o la vale o femeie umplea mereu fântâna de la streașina inimii și dansa prin nămeți ieri ți-a lăsat la poartă parfumul dintr-o carte exotică astăzi a închiriat un fulger mâine va decoda
ÎNTR-O PÂNZĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1409073972.html [Corola-blog/BlogPost/368188_a_369517]
-
când se-ascunde porumbelul rotat cu cap alb sub aripă sau degeaba își cată cu ciocul penajul ce-i acoperă sternul când te scuipă pisica și-și găsește loc în ungher și cu coada făcută covrig se acoperă ea și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1484377383.html [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
Da, sunt pe marginea Tancului, prin scaieți, și pălămide, și mătrăgune! Pădurea lui Aurel Hurduc, atâta cât a mai rămas din ea, îmi face semn să mă apropii, să nu-mi fie teamă, că nici măcar iepurii nu-și mai durează culcuș în dimensiunile-i liliputane!...Și mă apropii, că tot sunt frate cu dumneaei, cum sună proverbul, nu?...Stai să vezi, că mai durează!...[Publicitate: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă...!”...( Mihai Eminescu, nu?)]...! Da, mă cheamă pădurea! Oare ce vrea
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
românii se lăfăie-n atâtea plăceri, Că viața din trudă le-aduce noroc. Și-n astă vreme petrecerile-s lanț, Dar vine timpul să tragem zăvorul la uși; Că stelele oricât le-ar lumina cărarea, Puțini nimeresc drumul spre caldul culcuș. Vine binemeritatul ceas de odihnă; Că mâine altă zi i-așteptată cu ardoare, Iar practica le-a devenit... obișnuință, Că munca, relaxarea și cheful niciodată nu-i doare. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: MUNCĂ, RELAXARE ȘI CHEF / Ion I. Părăianu : Confluențe
MUNCĂ, RELAXARE ȘI CHEF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1449905810.html [Corola-blog/BlogPost/370312_a_371641]
-
viața dintr-un unghi la care un om obișnuit nu are acces. Am văzut și am trăit lucruri pe care sunt convins că nu le-aș fi cunoscut niciodată dacă rămâneam „în lume”. Cu toate acestea, călugăria nu este un culcuș și nici măcar un turn în care te stabilești. Este o continuă strădanie de a escalada un munte. Și dacă Sisif, în chinul său de a urca muntele, cădea de fiecare dată sub greutatea pietrei pe care era condamnat să o
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]