55,711 matches
-
prezentase prelegerea ŤLeiden und Grösse Richard Wagnersť (Suferințele și grandoarea lui Richard Wagner). De curând Hitler se instalase la cârma Reichului și dezlănțuise și în cultură represiunea. Rădăcinile lui T.M. erau înfipte în tradiția binelui și frumosului, el respingea organic cultul rasei, retorica superiorității ariene. În pofida imensei reputații, nu fusese menajat, ci smuls de pe piedestal, tratat drept o sperietoare, un trădător al națiunii, un agent al decadenței și cosmopolitismului. În pas de galop i s-au retras privilegiile, a fost anulat
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
ar fi devenit Cezar fără debilitatea lui și fără crizele de epilepsie" , a consemnat T.M. Lui nu-i displăcea să irite mințile închistate, încremenite în dogmă. Era retezată dintr-o dată înfumurarea unei arte care elimina ambiguitatea, dilema modernă și întreținea cultul corpului sănătos, un echilibru rudimentar, fără substanță. Ce probă de vitalitate oferă național-socialismul când stăpânul la care se închina "era un plebeu turbat și agramat", "un escroc al forței?" Sunt citate din cunoscutul pamflet Fratele Hitler (1938), prin care T.M.
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
instituții pe care le-a detestat. A denunțat în 1914 ,falimentul socialismului", cu satisfacția înlăturării unui pericol, și a devenit mai rău decât un socialist: un filocomunist. A ironizat dascălii, școala, învățământul, a denigrat Universitatea și a devenit obiect de cult în școli și universități. A detestat Academia și a devenit academician. A denunțat doctoratul ca un efect al artificializării învățământului și a devenit subiectul de cercetare a sute de teze de doctorat, câte i s-au consacrat de-a lungul
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
din România. Laureații de anul acesta au fost, cum se știe, Mario Vargas Llosa și poetul turc Cengis Bektaș. Coorganizatori, parteneri sau sponsori au fost Societatea Română de Radiodifuziune, constant alături de U.S.R. de la început, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cervantes, ,Jurnalul Național", Televiziunea Română, Primăria Mangalia, Arhiepiscopia Tomisului, Universitatea ,Ovidius" și Coca-Cola HBC-România. Un colaborator al nostru mai vechi a fost și Rusti Tour prin care am negociat tot ce a ținut de hotel, restaurant, sală
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
în România, dar cred că și în Peru și în alte state în curs de dezvoltare, se crede că poate exista un naționalism bun. Argumentul pe care îl oferă susținătorii lui este că, de exemplu, cetățeni americani au un adevărat cult pentru steagul național, că ascultă imnul cu mîna pe inimă... Poate exista un naționalism rău și unul bun? MVL: Nu. Eu cred că nu! Cred că există un anumit stadiu al luptei popoarelor împotriva colonizării, de exemplu, mă refer la
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
Dreptul omului de a fi protejat de stresul negativ excesiv - un nou drept fundamental al omului postmodern, la începutul secolului XXI Mădălina Virginia ANTONESCU 309 Islamizarea generației a doua. De la Europa all-inclusive la jihad Georgeta CONDUR 329 RECENZII Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă Ioana Cristea DRĂGULIN 347 Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică Emanuel COPILAȘ 351 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 355 Eric Voegelin, Religiile politice Nicolae
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între ființă umană, civilizația umană în ansamblu și integritatea, calitatea ecosferei în totalitatea să. Omul nu este o ființă separată de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să că ființă făcând parte integrantă din ecosfera, ceea ce ii dezvolta o calitate juridică și etică specifică, de ființă responsabilă direct pentru calitatea vieții sale și pentru viața de pe planetă, pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noiembrie 2015 "The Cairo Declaration on Human Rights în Islam", http://www.oic-oci.org/english/article/human.html (accesat pe 20 noiembrie 2015). RECENZII Cenzură și autocenzura în presa comunistă (Censorship and self-censorship în the communist mass media) Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă. Autoarea este Emilia Șercan, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și jurnalistă de investigații cu o experiență de două decenii. Lucrarea în sine reprezintă publicarea lucrării de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
difuzate, stimularea creației de cântece "revoluționare, patriotice, muncitorești", orientarea producției de carte către "cerințele educației comuniste" etc. (vezi p. 91). Pentru a oferi o concluzie, din multele ce au reieșit din lectură cărții, cititorilor acestei recenzi este că volumul intitulat: Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, publicat de doamna Emilia Șercan poate fi considerat un test de referință care explică modul în care mass-madia din perioada comunistă, și presa în special au contribuit la consolidarea regimului comunist din România. Propagandă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
legitimare a guvernării oamenilor asupra oamenilor" prin "radierea puterii de-a lungul unei ierarhii de conducători și oficii care se întinde de la Dumnezeu, la vârf, catre supuși, la baza" (p. 103). Paradigmă istorică a acestei descrieri Voegelin o găsește în "cultul soarelui al lui Akhenaton", căruia îi dedică o discuție aparte, situată nu întâmplător între problematizarea noțiunii de religii politice (pp. 77-90) și expunerea ierarhiei (pp. 103-121). Leviathan-ul lui Hobbes (pp. 122-130) face, în înțelegerea lui Voegelin, pasul decisiv către "cea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tale și nu mai insultă oamenii decenți. @dragoș dehelean Nici nu ai de ce să insisți pentru că nu ai la ce în ambele situații. Evident că nu Caesar e subiectul; asta era și ideea: a fost introdus aiurea. FYI: Incubus, Rasmus, Cult și Prodigy chiar vin în București, pe 23-24 iunie. Asta, desigur, daca ne mai interesează și altceva în afară de politică contra (?) făcută. Probl în România - așa cum o văd eu - este că ÎNTOTDEAUNA votăm alegind răul cel mai mic... Va amintiti cum
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
care-mi aduc lumină de Înviere, pătîndu-mi fotoliile, sînt cei care-mi cîntă colinde în magazine, otrăvindu-mi cumpărăturile cu rugăminți mieroase la sfîrșit: Încerc să-mi închipui cum ar arăta un București cu adevarat multicultural în care adepții fiecărui cult religios s-ar apucă să infesteze spațiul public cu manifestări cel puțin la fel de entuziaste și insidioase ale propriilor sărbători. Clamarea în falset a Nașterii și a Imaculatei Concepțiuni de către grupuri turbulențe de seminariști și aurolaci s-ar completă de minune
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
în “Cuvântul înainte” al Evei Ensler: “În anii 1970, pe când făceam cercetare în Biblioteca Congresului, am descoperit o istorie obscură a arhitecturii care afirma un anume lucru ca si cum ar fi fost la mintea cocosului: planul tradițional al majorității lăcașurilor de cult imită trupul femeiesc. Astfel, se disting o intrare la exterior și una la interior, labia majoră și labia minoră; un culoar vaginal central înspre altar; două structuri ovariene curbate de fiecare parte; și apoi, centrul sacru, altarul sau uterul, locul
Un monolog de scoala noua by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83069_a_84394]
-
Paul al II-lea le-a adresat bisericilor ortodoxe. Unul dintre punctele de dispută era dată sărbătoririi Paștilor: în ciuda unui elementar argument numeric, ortodocșii (în număr de 250 de milioane) refuză și acum să sarabatoreasca Pastile odată cu catolicii și celalte culte creștine (1,75 miliarde). Dacă ar fi avut inteligență să accepte la vremea potrivită mâna întinsă de Vatican, Biserica Ortodoxă nu s-ar mai fi aflat astăzi în postura penibilă de a face concurență unui weekend de clubbing la malul
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
în duhul deloc invidiabil al fundamentalismului, se năpustește furibund asupra unui adversar mai curînd inventat decît real și anume "secta fanatică și criminală Martorii lui Iehova". Firește, (contra)argumentele ierarhilor ortodocși lasă de dorit. Ceea ce evocă textele îndreptate împotriva numitului cult nu e, hé-las, decît limba de lemn a cancelariei partidului unic, potrivit căreia "imperialiștii" din Occident erau pururi "criminali", iar vocabulele "deviaționist" și "revizionist" erau obsesiv etalate: Dacă secta Martorii lui Iehova s-ar cere interzisă din motive doctrinare (respingerea
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
Articolele în cauză, apărute în ritm hebdomadar, se înscriu - urmăm sugestiile d-lui Mihai Zamfir - pe două coordonate, ambele inconformiste. Natura lor literară e, cu cochetărie, declarată "inactuală", în virtutea lapidarității și a aspectului lor "fragil", de fragment, menit a irita cultul sistemului, sintezei, "globalizării" nu o dată redundante: Trecerile prea bruște pot omorî luciditatea. Nici o ordine prestabilită, nici un plan serios în aceste prime fragmente de scris liber; priveam lumea din jur și o comentam exclamativ, condus doar de sentimentul pur". Factura lor
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
ne costă amintirile!" încheie, totuși benign comentatoarea Curentului. Pentru unul dintre editorialiștii ziarului ZIUA, Dan Pavel, lansarea de la Ateneu a cărții fostului președinte al României "a fost un spectacol de sunet și lumină cu efecte studiate, în care se împleteau cultul per-sonalității și nostalgia pentru vremurile bune ale Convenției Democratice. [...] După ce a promis acum doi ani că nu va mai avea de-a face cu politica, Emil Constantinescu și-a regizat revenirea fiind rugat s-o facă tocmai de peste Ocean de către
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
Liviu Dănceanu Probabil că încă suntem mefienți la aniversări și sărbătoriri. Supradozele de festivism prizate în evul roșu ne-au lecuit, se pare pentru mult timp, de cultul temenelelor și al aplauzelor de circumstanță. A omite ori a ignora un eveniment ce ține de borna indicatoare a vieții, întâlnită la intervale regulate, în existența unei personalități proeminente este însă un fapt regretabil, chiar impardonabil, fie și numai pentru că
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
promovat de emisiuni Radio-Tv într-un ton duios-entuziast, dirijorul englez și-a intrat pentru cel puțin zece ani în atribuții. Dacă toată această acțiune managerială putea deveni la un moment dat iritantă (cel puțin pentru cineva care a trăit perioada cultului personalității), orice obiecție dispare în fața incontestabilului geniu al muzicianului. O primă serie de concerte dirijate de celebrul șef de orchestră din Birmingham cuprindea Asyla de Thomas Ades (englezul deja celebru la 31 de ani) și Simfonia a 5-a de
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
Național. Cu prilejul transferului ocult, Caragiale și-a pierdut soclul, dobîndind în schimb un postament jalnic, mai înalt cu o șchioapă decît peluza înconjurătoare. Cine a avizat năstrușnicia? Cine își asumă răspunderea? Ignorînd întrebările insistente ale presei, Ministerul Culturii și Cultelor, Primăria Generală a Capitalei și coducerea Teatrului Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
defunctă!... De la Ludovic al XIV-lea și până la Napoleon întâiul să fi fost cultivată în asemenea hal o glorie atât de perisabilă a armelor, niște invenții atât de mărunte în raport cu atomul dezlănțuit... În nici o țară din lume nu există un cult atât de mare și de sacru, ca al Franței, decisă să nu-și uite faptele de arme... Paradoxal, Franța, țară a Păcii. Când te gândești ce muzeu ar mai trânti Afganistanul terorist ieșit învingător în lupta cu SUA... De altfel
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
condiționează și o denaturează, și uitînd de viitorul care îi alipește un sens suprapus, determinat de cu totul alți factori decît trăirea propriu-zisă. Explicația dată preferinței pentru prezent este de natură psihologică, dar conexiunea cu practicile curente ale regimului comunist (cultul strămoșilor și al glorioaselor vremuri trecute, în asociere cu imnurile "la stema" viitorului lumios) e atît de evidentă încît nu are cum scăpa la lectură. Ipocrizia disperării este, pînă la urmă, povestea unui om care încearcă să gîndească liber. Teodor
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
generația lui care n-a retractat, fie și prin opere majore, erorile proletcultiste din anii '50. După ce a fost poet oficial din a doua parte a epocii Dej, a fost poet oficial și al primei părți din epoca Ceaușescu. De la cultul unuia, a trecut la cultul altuia. Nici E. Jebeleanu, nici Maria Banuș n-au dovedit o astfel de ignobilă consecvență. Dl Opriș ar fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
retractat, fie și prin opere majore, erorile proletcultiste din anii '50. După ce a fost poet oficial din a doua parte a epocii Dej, a fost poet oficial și al primei părți din epoca Ceaușescu. De la cultul unuia, a trecut la cultul altuia. Nici E. Jebeleanu, nici Maria Banuș n-au dovedit o astfel de ignobilă consecvență. Dl Opriș ar fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît de mîndru a-l fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]