23 matches
-
Aspecte la mitului inesian în secolul clasic. Literatura Descoperirilor. A) Istoriografia: Gomes Eanes de Zurara, Joăo de Barros, Fernăo Lopes de Castanheda, Diogo do Couto, Gaspar Correia. B) Literatura de călătorie: Fernăo Mendes Pinto (Peregrinaggo), Histâria Trăgico-Maritima. 3. Literatura barocă: cultismul și conceptismul. Retorici baroce. Literatura parenetică. Padre AntonioVieira: O Sermgo de Santo Antânio aospeixes; O Sermgo da Sexagesima. 4. Romantismul. Almeida Garrett și doctrina romantică. O nouă formă romanescă: Viagens na Minha Terra. Reînnoirea teatrului: Frei Luis de Sousa. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
precum și repertoriul temelor, structurilor și procedeelor stilistice specifice lui Petrarca. Limbajul lui Garcilaso este clar și neted, conform idealelor amicului său Juan de Valdés : selecție, precizie și naturalitate, cuvânt oral mai degrabă decât scris; preferă cuvintele uzuale și autentice față de cultismele străine limbii, caută echilibrul clasic, stilizarea acelui "nobilitare" renascentist a unei limbi vulgare, și precizia înainte de orice. După cum afirmă în „"Égloga tercera"” : <poem> „"Más a las veces son mejor oídos" "el puro ingenio y lengua casi muda", "testigos limpios de
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
ce se vede la lumină din proza lui George Balaita e doar o mică parte, un mic fragment al lumii care se scrie întruna”. (Nicoleta Sălcudeanu) ”Viguros prozator modern, oferindu-și lungi pauze, George Bălăiță nu are rădăcina debilitata prin cultism. Romancierul nu îmbrățișează o formulă canonica: el vrea și lirism freatic și istorism vizionar și sociologism catalizant. Cu intarsii livrești, proza să nu respectă structurile prestabilite; povestirea da sens curgerii timpului, dar repeta haosul viului, încâlceala polimorfului, încercând a stăpâni
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
cuvintelor; literatura se transformă astfel într-un fel de scolastica, într-un joc sau un spectacol, iar creațiile ingenioase și moralizante ale lui Francisco de Quevedo sau Baltasar Gracián distorsionează limba, sporindu-i flexibilitatea expresiva și îmbogățindu-i vocabularul (prin intermediul cultismelor). Lucidul Calderón creează formulă actului dramatic sacramental (referitor la taină euharistiei), care presupune vulgarizarea antipopulistă și pretențioasa a teologiei, aflându-se în antiteza cu intermediul, care nu va dispărea în totalitate. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea are loc o
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
cel mai dur critic al operelor mele sunt eu"”, obișnuia să spună), și din acest motiv s-a decis să realizeze ceva „"nu pentru mulți"” și să intensifice și mai mult uzul retoricii și imitația poeziei latine clasice, introducând numeroase cultisme și o sintaxă bazată pe hiperbaton și simetrie; la fel de atent a fost și la sonoritatea versurilor, ajugând să pară un muzician al cuvintelor; era un mare pictor al sunetelor și își umplea versurile de o manieră epicureică cu nuanțe senzoriale
Luis de Góngora y Argote () [Corola-website/Science/307855_a_309184]
-
uzul repetat al cântecului, la cupletul regal, cupletul castilian, cupletul de picior metric întrerupt, „"esparza"” (când gândirea exprimată artistic este condensată într-o singură strofă) și cupletul de artă minoră. Poetul nu este preocupat întotdeauna de rimă. Nu abuzează de cultisme și preferă un limbaj clar. Utilizează și unele vulgarisme, care contribuie la atmosfera de simplitate și sobrietate și pe care le introduce perfect în tehnica retorică și în jocurile de cuvinte specifice timpului său.
Jorge Manrique () [Corola-website/Science/307995_a_309324]
-
Zafiu Cu mai mult de 60 de ani în urmă, Iorgu Iordan observa, în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor" (1943, ediția a II-a 1948), instabilitatea adaptării formelor maximum și minimum. Acestea fac parte dintr-o categorie de cultisme (latinisme preluate adesea și prin intermediul altor limbi de cultură, în primul rând prin franceză) care prezintă unele dificultăți de adaptare: finala consonantică (-um) nu contrazice tiparul fonetic și morfologic românesc, dar ridică probleme de pronunție (prin lipsa eufoniei și prin
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
voință. (Drept constituțional) În cazul bunurilor imobile, publicitatea nu este numai necesară, dar și materialmente posibilă (Ioan Sabău-Pop, Drept civil. Drepturi reale) Alte adverbe sufixate în -mente, care au un sinonim "scurt" mai frecvent, sunt simțite ca marcate. Acestea sunt cultisme 18, apărând în scrieri ale intelectualilor de o anumită formație (se pare, mai ales filosofică): Iar când "demersul cultural" nu este conectat la o "nevroză", adică la o vibrație de ființă, și este cultivat în sine, atunci autorul acela va
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
la modul, la (un) mod, în manieră, într-o manieră, de o manieră sunt preferate în limbajul jurnalistic, categorizatorii conținând substantivul chip sunt arhaizanți și prețioși, multe adverbe în -mente și -icește și unele adverbe în -ește apar ca fiind cultisme, sunt emfatice, pot avea și valoare ironică), expresiile lexicale redau mai exact sensul adverbialului decât hiperonimele "scurte" (adverbul logic poate însemna "din punct de vedere logic, după principiile logicii" sau "în mod logic, rațional", vezi nota 24; vezi și exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
moderatorul etc., v. Rovența-Frumușani 2005: 121. 19 Construcția pleonastică pot să vă spun că declar atestă golirea de sens a expresiei pot să vă spun, ca o treaptă a clișeizării sale. 20 Sinonimul doresc (în loc de vreau) poate fi socotit un "cultism" (Guțu Romalo 1964), ca și a circula (în loc de a merge), simptom (în loc de indiciu), a solicita (în loc de a cere). O semnificație similară are termenul "hiperurbanism lexical", folosit de Iordan (1981:311), care oferă exemple ca: a aprecia, a considera (în loc de a
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
direct pro-porțional cu apropierea de "gradul zero" al scriiturii, adică cu apropierea de folosirea limbii numai cu funcția de comu-nicare, prin evitarea valorilor expresive sau metalingvistice ale cuvintelor. Spre deosebire de alte limbi care preiau cuvinte din latină, în limbile romanice, multe cultisme latinești intră, din punctul de vedere al expresiei, în asociație cu unele cuvinte moștenite din latină (de exemplu, rom. a introduce cu a duce și a aduce, a contraface cu a face și a desface etc.). Preferința pentru împrumut și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adeseori forme ale "înțelepciunii populare" ("anonime") și să ignore astfel originea lor livrescă. De exemplu, nu foarte mulți dintre cei care folosesc textemul Să revenim la oile noastre cunosc faptul că această "zicală" nu este un produs "popular", ci un cultism provenit din piesa medievală franceză - cu autor controversat, dar nu "anonim"! - La Farce du Maître Pathelin (1464). La fel se întâmplă cu numeroase alte expresii și sentințe, care, tocmai datorită notorietății lor, par să fi devenit deja "bunuri comune" ale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
corupția limbilor-sistem, care nu există, ci vorbirea, prin Coșeriu de intuit mai multe fuste, ghemuită la urinat lîngă autobuz, urci înapoi, repede! albul de biserică, oamenii încă la slujbă, 7.000 de ani ca superlativ a doua oară, cum prinzi cultismul vicios în cultura orală! ține-ți copilul să nu stea în picioare, nu vezi că se zbenguie, rupe toate alea! dă-i peste cap o palmă, stai jos! Siret 22 km sensul mnemotehnică, Zamostea 4 km norii deasupra, Tăuțești "Școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă ar fi fost cultism, Să știi că la primăvară / Și mîndruța a-ră! "Radio Noroc" Tinerețe, tinerețe, / Te-oi plînge la bătrînețe, noua Românie radiofonică ține din Autogara Sud, troițe cu statuete ca la catolici, pădurile la stadiul de spalieri de vii, Hai, hai, cărați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
limbii române, București, Editura Științifică. Gruiță, G., 2006, Modă lingvistică 2007: normă, uzul și abuzul, Pitești, Paralelă 45. Guilbert, L., 1975, La créativité lexicale, Paris, Larousse. Guțu, V., 1957, "Propoziții relative", în SG ÎI, p. 161-171. Guțu Romalo, V. 1964, "Cultismul", în LR, XIII, 1, p. 20-29; republicat în Guțu Romalo (2005), p. 42-52. Guțu Romalo, V., 1968, Morfologia structurală a limbii române, București, Editura Academiei. Guțu Romalo, V., 1969, "Diachronie et synchronie", în Actes du X-e Congrès Internațional des Linguistes
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
pare a fi Sebi Baba" (Gazeta de Cluj, arhiva on-line) Singurul lucru care ne-ar putea consola e că și în alte limbi echivalentele lui prolific tind să fie folosite neglijent și impropriu, în vorbirea curentă și chiar în presă; cultismele par să aibă pretutindeni aceeași soartă.
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
Dincolo de a din a, pasionații reformei nu trec decît o singură dată: cînd vor să scriem șunt în loc de sînt. Aici argumentul apropierii de latinitate pică din prima la examen: șunt nu vine din persoană I a indicativului latin. E un cultism, adică o forma propusă de latiniștii secolului al XIX-lea. Indicativul moștenit este s (cu vocală de sprijin, is), iar sînt vine din sînt, persoana a treia plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al.
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
istorie îndelungată și indică mai clar legătura etimologică cu prognoză și paralelismul cu diagnostic. Persistența sa în limbajul medical e un fapt cert, iar punerea în circulația mai largă prin mass-media contribuie parțial la tendința mai generală de a reface cultismele internaționale după un model etimologizant, îndepărtându-le de forma unică impusă, la un moment dat. de atotputernica influență franceză.
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
la urmă!) de a combina cuvinte italiene, introduse atunci în limba română, cu altele de origine franceză, precum și cu latinisme culte, oferind astfel forme despre care cu greu am putea decide dacă provin din italiană, din adaptarea directă a unor cultisme latinești ori din franceză. Dincolo de limbă, Asachi a preluat din Italia o anumită viziune asupra poeziei. în anii sejurului său (1808-1812), romantismul abia începuse să se afirme în Peninsulă; în schimb, neoclasicismul domina cu autoritate. Monti și Alfieri erau regii
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
cuvinte-clișeu: dialog, mass-media, a manipula, vizavi de... De altfel, volumul ilustrează două faze distincte ale istoriei recente a limbii române: anii '60-'80, dominați de prestigiul științei, de cenzura oficială, tinzînd spre discursul neologistic, stilul căutat, plin de clișee, majoritatea cultisme - și apoi perioada de după 1989, caracterizată de presiunea oralului asupra scrisului, de permisivitate, de neglijența voită (din populism) sau involuntară, de ,deplasarea stilistică către registrul Ťsubliterarť și, adeseori, Ťsuburbanť" (p. 82). Prin exces de afectare ori de vulgaritate, ambele suferă
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
în folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor, greșelilor și tendințelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de construcții defectuoase ale frazei), apoi de o parte lexicală, care cuprinde fenomene semantice și stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou și de vorbire familiară, derivate, clișee). În noua ediție se adaugă o scurtă secțiune de ortoepie, iar capitolul final de sinteză, intitulat Limba română actuală, e mult amplificat. Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o perioadă relativ scurtă
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
a deveni e un verb din categoria împrumuturilor culte, intrate în limbă în ultimele două secole, ca împrumut din franceză și latină (fr. devenir, lat. devenire). Legătura sa cu a veni este evidentă: verbul francez devenir este el însuși un cultism preluat din latină (din devenire, derivat de la venire). A veni (urmașul lui venire, în română) e un cuvînt fundamental, din vocabularul de bază, vechi și popular. A deveni, analizabil ca derivat, a fost modelat în conjugare după verbul de bază
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
sărăciei universale. Ură față de multinaționale și de salariile patronilor „vinovați“ de performanță și, deci, de acumulare. Furie asasină pe Wall Street, moarte celor doi sau doișpe la sută care dețin trei sferturi din averea Franței, jos luxul, rafi na mentul, „cultismul“ și estetismul. Vivat insignele cu Guevara, Cas tro, Mao, Chavez, șepcile și bărbuțele leni niste, vivat incendierea mașinilor în parcările pariziene, vivat devastatorul huliganism londonez, manifestațiile comuniste italiene, marșurile „indignaților“ Spaniei și Portugaliei. Vivat spume gația antieuropeană a narcisis mului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]