325 matches
-
duși cu dubițe ARO la clase vor căpăta un corn și un pahar de lapte, pensionarii, un covrig cu sare și o halbă de bere, salariații bugetari un spor de 3,8%, șomerii o mie de metri pătrați de pământ cultivabil. Așijderi, nene Iancule, fiecărui ins în dificultate cu plățile i se va interzice, precum mai an Sidex-ului, să-și achite facturile - până când se va găsi și pentru el un cumpărător din străinătate - maharajah de preferință. Resursele se vor procura
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
originalitate“. Numită de către poporul japonez - Nihon sau Nippon, ceea ce înseamnă (originea soarelui), adică Țara Soarelui Răsare, aceasta nu este una dintre țările cu care natura a fost darnică. Suprafața totală de 377 400 kmp, din care nici 15 % nu este cultivabilă, pădurile ocupând 70%, este distribuită în peste 500 de insule locuite, cele mai mari fiind: Hokkaido, Honshu, Shikoku și Kyushu. La acestea se adaugă și cei peste 50 de vulcani activi, numeroase cutremure și taifunuri, variații mari de climă, musoni
Agenda2004-38-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282882_a_284211]
-
media de circa 0,40 ha pe plan mondial, de 0,97 ha în fosta Uniune Sovietică și de 0,93 ha în U.S.A. și Canada. Trebuie subliniat că în România suprafața arabilă folosită efectiv, din totalul suprafeței potențial cultivabile, reprezintă 95,8 %, comparativ cu 64 % în fosta Uniune Sovietică și 51 % în S.U.A. și Canada. Referindu-ne la țara noastră, problema conservării și ameliorării 62 solului prezintă o importanță hotărâtoare, având în vedere posibilitățile reduse de creștere a suprafeței
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
doua parte a Evului Mediu (secolele XIV - XVIII), procesul de umanizare a acestei regiuni a cunoscut o fază mai activă legată de instalarea unei relative stabilități politice și a unei structuri economico-sociale caracteristice. Relativa izolare și disponibilul modest de teren cultivabil în condiții bune au permis rezistența, într-o proporție mult mai mare decât în alte zone ale Podișului Moldovei, a proprietății țărănești neaservite (răzășești), mai ales în regiunile cele mai puternic fragmentate. În perioada 1400 - 1544, când în Moldova a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
drumurilor - 5000 de lei venit și 3805 lei cheltuieli. În comună erau totodată 193 de cai, 838 de boi, 784 de vaci, 4394 de oi, 70 de capre, 1038 de porci. Suprafața comunei era de 7398 fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de fălci porumb, 594 de fălci orz, 2 fălci hrișcă, 2 fălci vie și 4 fălci cartofi („Dicționarul geografic al județului Suceava”, Serafim
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de locuitori (din care 34 de israeliți). Avea 393 de contribuabili. Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1537 de suflete (742 B și 795 F), 300 israeliți. Avea 311 contribuabili. Vatra satului era pe proprietățile lui Samuil Meyer Hofer și avea întinderea de 224 de fălci, din care 180 de fălci eau imaș și pădure, iar restul cultivabile. Era reședința plasei Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de băieți și fete („Dicționarul geografic al județului Suceava”, de Serafim Ionescu - 1894). - 1911 - târgul Lespezi era descris de învățătorul Al. Bratu, în lucrarea sa, „Trandafiri suceveni”, în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la nivelul fiecărei obști: lucrul pământului, exploatarea pășunilor și pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și poliția au fost progresiv transferate statului. Religia a intrat în domeniul bisericii centrale, pe măsură ce resursele acesteia au crescut. Și pământul cultivabil a început să fie lucrat pe gospodării, odată cu introducerea tehnicii rotației culturilor. Aceste procese de dislocare funcțională au vulnerabilizat nivelul confederal prin aceea că l-au lipsit progresiv de importanță și resurse. Practic, de la începutul secolului al XIX-lea, obștea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din cultivarea pămîntului, iar prinții marilor Case se înarmau; erau niște hoți iluștri din necesitate, devastau alte țări și le cucereau. Se vede astfel, în Imperiul de Răsărit și de Apus, că acei barbari nu căutau, de obicei, decît pămînturi cultivabile pentru a-și asigura existența. Țările nordice nu sînt mai puțin populate decît erau atunci, dar cum luxul a făcut ca nevoile noastre să crească, faptul a dus la dezvoltarea manufacturilor și a tuturor acelor arte care asigură existența unor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
folosește la nimic zicea Mântuitorul Christos Spiritul este cel ce viază (trăiește)"188. El venea cu o ipoteză interesantă, separând, în funcție de climă, preferința pentru incinerare: populațiile din sud o practicau datorită climei, cele din nord datorită suprafețelor mici de sol cultivabil, iar altele datorită credințelor religioase. Șerboianu arată că dovezile arheologice certifică faptul că pe teritoriul României s-a practicat incinerarea. Or, toate aceste situații îl determinau să pledeze pentru superioritatea cremațiunii, ca practică, punându-se din nou gaj asupra caracterului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
au fost desemnate siturile, precum și evaluarea impactului cumulat (între investițiile propuse, existente sau reglementate) asupra factorilor de mediu, inclusiv la nivelul siturilor Natura 2000. Se va avea in vedere: Investițiile nu vor fi localizate pe: teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: (a) teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; (b) terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259766]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: a) Teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat, până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; ... b) Terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259766]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: (a) teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; (b) terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259351]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: a. Teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat, până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; ... b. Terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259351]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: a) Teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat, până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; ... b) Terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259426]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: (a) teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; (b) terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259426]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: (a) teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; (b) terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260457]
-
vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: a) Teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat, până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate subterană, astfel cum se menționează în studiul UE LUCAS; ... b) Terenuri ecologice cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenuri care servesc drept habitat al speciilor
GHID SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260457]
-
a creării celor două subcategorii de culturi energetice, respectiv „agricole“ și „nonagricole“. De asemenea, din punct de vedere faptic și tehnic nu există nicio justificare oficială, nicio motivare a discriminării culturilor energetice „nonagricole“ față de cele „agricole“ sub aspectul ariilor cultivabile. Se arată, totodată, că este neclar de la ce moment ar fi interzisă cultivarea culturilor energetice așa-zis nonagricole pe terenurile agricole de clasă I, II și III. Este neclar dacă fermierii și investitorii care au cultivat culturi energetice nonagricole
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
reține nici incidența art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, invocat de autoarea excepției, fiind improprie afirmația formulată de aceasta în sensul că legea criticată ar determina o discriminare a culturilor energetice „nonagricole“ față de cele „agricole“ sub aspectul ariilor cultivabile. În acest sens, Curtea reamintește că discriminarea este un concept care poate avea relevanță doar în ceea ce privește subiectele de drept persoane fizice și, în anumite condiții, persoane juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetățenii își exercită
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
prevederilor prezenței legi, la dispoziția acestor organe. Articolul 17 Rechizițiile de bunuri dau dreptul proprietarului la despăgubiri, stabilite așa cum se arătă în prezența lege. Nu se acordă despăgubiri pentru uzură provenită din întrebuințarea normală a bunului rechiziționat. Stricăciunile cauzate terenurilor cultivabile ce au fost rechiziționate dau dreptul la despăgubiri numai în timp de pace. Pentru imobilele folosite la cartiruirea prevăzută la art. 3 nu se plătește chiria pe timpul stării de necesitate, mobilizării parțiale ori generale sau stării de război, oricare ar
LEGE Nr. 10 din 29 martie 1974 privind rechizitiile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106398_a_107727]
-
muncitori manuali de pămînt cel ce posedă pămînt, îl muncește personal și are ca singura lui ocupație agricultură sau crescătoria de animale. ... 3. Dobanditorul să nu stăpânească la data cumpărării, împreună cu terenul achiziționat, mai mult de 50 de hectare pămînt cultivabil de familie. Se considera cuprinși în familie, în înțelesul acestei legi, soții și copiii minori necăsătoriți. Achiziționările întrecând suprafață de 25 ha, făcute sub imperiul legii din 20 August 1929, pentru circulația pământurilor dobândite prin legile de împroprietărire, se ratifica
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]