139,341 matches
-
unde Klimt... de fapt, Viena e guvernată de doi monarhi luminați care te urmăresc din toate vitrinele cu marțipan și lenjerie de damă: Klimt și Mozart. Căutăm înnebuniți o cartelă de telefon. Trebuie s-o găsim pe doamna Schaffhauser, atașat cultural la Ambasada României, organizatoarea Serii de poezie tînără românească din cadrul Institutului Cultural Român la Viena, ca să stabilim programul. Timpul trece, nervii ne sînt întinși la maxim. în sfîrșit, stabilim un contact. Aflăm că textele noastre nu au ajuns la actorii
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
te urmăresc din toate vitrinele cu marțipan și lenjerie de damă: Klimt și Mozart. Căutăm înnebuniți o cartelă de telefon. Trebuie s-o găsim pe doamna Schaffhauser, atașat cultural la Ambasada României, organizatoarea Serii de poezie tînără românească din cadrul Institutului Cultural Român la Viena, ca să stabilim programul. Timpul trece, nervii ne sînt întinși la maxim. în sfîrșit, stabilim un contact. Aflăm că textele noastre nu au ajuns la actorii vienezi. Mîine avem lectura și constatăm amuzați că sîntem șase personaje în
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
el și stabilesc un legămînt sacru. Seara la opt ne urcăm în trenul de București. Tăcem. Poate îi mulțumim în gînd Doamnei Schaffhauser că ne-a arătat cum se vede bucuria și o iertăm pentru soprane, îi mulțumim și Institutului Cultural că și-a deschis portmoneul și a scos din el un pumn de bănuți pentru poeții tineri, îi mulțumim Vienei că ne-a răsfățat cu splendorile ei și lui Helmuth Madritsch care a spus că a asistat la cea mai
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
ei și lui Helmuth Madritsch care a spus că a asistat la cea mai frumoasă seară de poezie, îi mulțumim Claudiei Nistor că a scris cîteva rînduri entuziaste despre noi pentru revista ,Orizont". Oare de ce doamna Carmen Bendovski, directoarea Institutului Cultural din Viena, nu ne-a onorat seara de poezie cu prezența Domniei Sale. De ce se face deodată frig în trenul care ne aduce acasă?
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
percepe taxă de vizionare. Pentru țăran, valoarea optimă de întrebuințare a îngerului era pitorescul lui. Vargas Llosa a sosit în România sâmbătă 17 septembrie, către seară, împreună cu soția lui, Patricia Vargas Llosa. Două posturi de televiziune - TVR 1 și TVR Cultural, dacă nu mă înșel - au socotit că merită deplasați la aeroport câte un operator și un reporter pentru a marca la telejurnalul de seară sosirea lui. M-am dus la aeroport să-i întâmpin. Și așa se face că am
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
crepuscul" era ajutat de un post autohton de televiziune, două seri mai tîrziu, ,să treacă ecranul" ca adorator al Shakirei. Asta era, pentru jurnaliștii noștri și pentru o nouă generație de necititori, Vargas Llosa. La conferința de presă de la Institutul Cultural Român, cea mai bună întrebare pe care cei din sală au reușit să i-o pună a fost ,Ce crede maestrul despre jocul de fotbal?". Nici una dintre întrebări nu a avut nici o legătură cu vreuna dintre cărțile lui. Nu-mi
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
care reprezenta mediul de afaceri, Victor Florean a fost întrebat de către un demnitar israelian, în timpul prezentărilor protocolare, dacă are vreo legătură cu muzeul Florean. Răspunzînd că este chiar creatorul și proprietarul acestuia, centrul discuției s-a deplasat rapid spre zona culturală, și o banală întîlnire de afaceri a devenit, firesc, antecamera unui traseu simbolic. Economie și cultură, afaceri și bunuri simbolice, capacitatea de a face bani și disponibilitatea de a-i cheltui pentru construcții spirituale, iată subiecte inepuizabile, a căror finalitate
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
unui traseu simbolic. Economie și cultură, afaceri și bunuri simbolice, capacitatea de a face bani și disponibilitatea de a-i cheltui pentru construcții spirituale, iată subiecte inepuizabile, a căror finalitate nu poate fi decît consolidarea participării capitalului privat în actul cultural și, simultan, decongestionarea culturii care se găsește încă într-o gravă dependență de banii publici. Bani care se cheltuiesc, de cele mai multe ori, cu totul aberant. Însă asemenea acțiuni nu sînt posibile fără implicarea profesioniștilor și fără întîlnirea concretă, nemijlocită, a
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
nu sînt posibile fără implicarea profesioniștilor și fără întîlnirea concretă, nemijlocită, a omului de afaceri cu omul de cultură, a managerului cu artistul. Muzeul de Artă Contemporană Florean, din Baia Mare, este de mai mulți ani o realitate constantă în spațiul cultural românesc. Dacă omul de afaceri Victor Florean este proprietarul acestei instituții unice în România și inițiatorul unei acțiuni culturale fără precedent, proiectantul și realizatorul propriu-zis este artistul plastic Mircea Bochiș. Chiar dacă prezența sa este puternic acreditată, atît la nivelul organizatoric
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
a managerului cu artistul. Muzeul de Artă Contemporană Florean, din Baia Mare, este de mai mulți ani o realitate constantă în spațiul cultural românesc. Dacă omul de afaceri Victor Florean este proprietarul acestei instituții unice în România și inițiatorul unei acțiuni culturale fără precedent, proiectantul și realizatorul propriu-zis este artistul plastic Mircea Bochiș. Chiar dacă prezența sa este puternic acreditată, atît la nivelul organizatoric și administrativ, cît și ca participant efectiv în cadrul fiecărei ediții a simpozionului de sculptură, rolul lui Bochiș în articularea
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
sculptură, rolul lui Bochiș în articularea și în dinamica instituției trebuie definit explicit ca unul fundamental. Mai mult decît un simplu consilier de specialitate, mai exact ca un adevărat partener al lui Victor Florean în acest complex și riscant proiect cultural, Mircea Bochiș asigură permanent nu numai nivelul valoric al participării, ci și autoritatea și credibilitatea întregului fenomen. Faptul că simpozionul de sculptură este acum cunoscut în toată țara și în străinătate, că există deja liste de așteptare cu sculptorii care
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
ediție au participat nume grele din Europa, și nu numai. Într-un moment ca acesta, pe care tocmai îl traversăm, în care bugetul public este consumat abuziv și clientelar în instituții fictive, în proiecte mimetice, născute din semidoctism și complexe culturale netratate la vreme, în care Cântarea României renaște sub înfățișarea noilor ofensive ale culturii de masă, un amestec bizar de americanism periferic, de manelism interlop și de insolență analfabeto-narcomană, în care oamenii de afaceri sînt complet dezorientați în relația cu
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
Victor Florean, dar semne încurajatoare vin și dinspre Vâlcea și dinspre Botoșani, receptivă la profesionalismul real și la competența verificată și demonstrată public, are deja o autoritate recunoscută în rîndul mediilor artistice și sînt chiar semnale internaționale credibile că proiectului cultural i se poate adăuga o nouă dimensiune: cea economică. Dar pentru a funcționa legitim în condiții de libertate a creației și în cadrele unei piețe libere și ea, indiferent de cît de multe mai avem nevoie pentru stabilizarea acesteia, nu
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
un gen la altul, făcînd cu egală dezinvoltură pictură, sculptură, gravură și arte aplicate, Mircea Bochiș a dovedit că înțelege perfect și importanța artistului ca om de acțiune, ca arhitect și constructor al unor evenimente nemijlocite. Transformarea bruscă în manager cultural, identificarea exactă a nevoilor reale pe care lumea de mîine le va avea, proiectarea în regim privat a unor mari instituții, pînă acum existente exclusiv ca monopol de stat, cum ar fi cele muzeale, declanșarea unor evenimente cu aspirații globalizatoare
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
viguroasă. Premiul festivalului a fost obținut de pelicula Fast film a cunoscutului artist austriac Virgil Widrich, ceea ce spune foarte mult despre festivalul însuși. Inclusiv despre faptul că organizarea celei de-a doua ediții ar fi un cîștig enorm pentru piața culturală românească. (P.Ș.)
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
literare, precum și a instituțiilor. Pentru prima dată, s-a remarcat, un dicționar de acest fel pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente, DGLR vine să umple, așadar
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
în eufemisme a unor destine și opere literare constituie o practică la fel de non-academică... În numele lui Ťcele rele să se spele, cele bune să se-aduneť, se falsifică istoria, se trunchiază și trafichează adevăruri incomode, se manipulează biografii." Paul Cernat (în Bucureștiul cultural) condamnă și el ,falsa dezideologizare" (,nu de pamfletarism e vorba aici, ci de informație!") și observă că ,strategia eufemizarii politicului prin cultural și estetic privește și extrema dreaptă interbelică". Ștefan Borbély scrie și el (în Dilema veche, nr. cit.) despre
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
să se-aduneť, se falsifică istoria, se trunchiază și trafichează adevăruri incomode, se manipulează biografii." Paul Cernat (în Bucureștiul cultural) condamnă și el ,falsa dezideologizare" (,nu de pamfletarism e vorba aici, ci de informație!") și observă că ,strategia eufemizarii politicului prin cultural și estetic privește și extrema dreaptă interbelică". Ștefan Borbély scrie și el (în Dilema veche, nr. cit.) despre ,surdinizările estetice", dar, spre deosebire de ceilalți comentatori, crede că ,a-i acuza pe coordonatori de edulcorare ar fi o greșeală... Retardarea metodologică a
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Ceserani), Europa între utopie și heterotopie (Renato Boccali), pe ,Statele Unite ale Europei" (Michel Viegnes), Imaginarul european fondat de valori (Stela Ghervas). Deși nu a putut participa la colocviu, o relevanță aparte a avut-o lucrarea lui Claude Gilbert-Dubois despre Stratificările culturale ale imaginarului european, care a fost citită în plen. Pe lângă lucrările cu caracter general, colocviul a dezvoltat două module speciale, în limbile franceză și engleză, în care imaginarul european a fost cercetat aplicat, în studii de caz; câteva exemple: Abordări
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
proiect prin intermediul unui lanț de colocvii internaționale pe temele atelierelor mai sus menționate, decât printr-un șir de volume, chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-a vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcție de politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunțăm la anumite tematici doar pentru a face din acest proiect un învingător sau ne păstrăm temele de lucru, indiferent de politicile culturale de la Bruxelles, cu riscul, firesc, ca acest proiect să
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcție de politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunțăm la anumite tematici doar pentru a face din acest proiect un învingător sau ne păstrăm temele de lucru, indiferent de politicile culturale de la Bruxelles, cu riscul, firesc, ca acest proiect să fie respins?); fiecare Centru de Cercetare a Imaginarului din țările europene participante la colocviu trebuie să își consulte mai întâi membrii, pentru a vedea dacă aceștia sunt de acord cu implicarea
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
să realizeze un tablou european de familie sau un cub din oglinzi, care să surprindă sistemul de corespondențe sau de diferențe la nivel de fantasme, viziuni, clișee, prejudecăți din mentalul popoarelor Europei, abordând mecanica și strategia modelor, morfologiilor și paradigmelor culturale care au marcat și marchează încă aceste popoare, relația între mituri și societăți. Este greu de spus dacă proiectul EURIMAG se va și concretiza într-o formă de ,euharistie" în analiza imaginarului european, dar măcar încearcă să facă acest lucru
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
Radu Aldulescu E un adevăr ocolit îndeobște în mediile culturale autohtone, cu bună știință sau dintr-o ignoranță asimilată ca un obicei al locului și poate ca o garanție a supraviețuirii - literatura română face parte dintre literaturile mici ale lumii; mai mult chiar: e o literatură mică printre literaturile mici
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
bună dreptate altminteri, verigile unui cerc vicios de cauze și efecte printre care nu se prea întrevăd breșe: limba de circulație restrînsă (care poate fi privită la o adică și ca o consecință a circulației restrînse a literaturii), slăbiciunile politicii culturale a traducerilor (derivînd din înfruntarea unor grupuri de interese) haos al valorilor, răstălmăcirea valorilor, iar în ultimă instanță anularea valorilor prin promovarea critică și premierea unor autori care și-au asigurat de niște zeci de ani statutul de scriitori români
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]