69 matches
-
și din multiple direcții a întregului domeniu al psihanalizei. Dacă faimosul Vocabular al lui Laplanche și Pontalis se limita, cu rare excepții, la terminologia freudiană, acesta de față nu are restricții explicite de interes, înregistrând, alături de freudism, de asemeni lacanismul, culturalismul american, pe kleinieni etc. El include totodată biografii suficient de cuprinzătoare ale principalilor psihanaliști de pe mapamond, ale scriitorilor și artiștilor influenți sau influențați, ale detractorilor celebri, istorii ale psihanalizei în țările mai semnificative din acest punct de vedere (douăzeci și
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
de carieră. Din care pricină Clujul n-a cunoscut învolburările civice, riscantele disocieri de conștiință pe care le-a oferit, bunăoară, Iașul cultural (de la Mihai Ursachi și Luca Pițu la Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei ș.a.), rămînînd circumscris unui culturalism în sine, tinzînd spre intemporalitate. Ba chiar a manifestat o reținere igienică față de disidență, o dovadă fiind, de exemplu, opiniile lui Marian Papahagi, împărtășite, către finalul "epocii de aur", unuia dintre studenții săi, cum că Paul Goma "este un individ
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
Zidului Berlinului a însemnat începutul globalizării și preluarea puterii politice de către FMI și Banca Mondială, organizații suverane pentru care minoritarul este o necesitate de piață: mână ieftină de lucru. Globalizarea, prin cei trei topoi ai ei: bursele, piața mondială și culturalismul, mai direct spus, prin instaurarea unei hegemonii economice, a relaționat inclusiv arta de economia culturală și de nevoile pieței globale. Rând pe rând, informațiile, arta, subiectul însuși au devenit marfă. Postcolonialismul ("imperialismul fără centru") și multiculturalismul sunt tentația majoră a
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
de masă. Esteticul, devenit catalizator al existenței, "design social", scoate arta din modelul ei de prezentare și o lasă pradă instituțiilor: Conflictele sociale vor fi tot mai mult negociate în câmpul culturii. ș...ț Muzeele au fost transformate în vitrinele culturalismului, în care mizeria socială devine luminoasă". Marketingul cultural este acela care creează artificial dihotomia underground-overground, căci contracultura ("produsele încărcate cu apel subcultural") e mai bine vândută. Integrată sistemului neoliberal într-atât de tolerant încât să accepte instituțional propria critică, arta
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
lui E. Lovinescu), figură exponențială a Ardealului literar în sensul că a marcat o ruptură categorică de etnografie și de sămănătorism, fără a se dezice de duhul etnic ("împacă estetismul cu spiritul etnic, împacă particularismul românesc cu universalismul"), întrucît "din culturalism pășește în creație, din regionalism în integritatea spiritualității naționale". Să revenim acum la negații. Publicațiile naționaliste precum "Porunca vremii", "Neamul nostru", "Gândirea" îi incriminează pe "comuniștii de la Sibiu" ce ar reprezenta, prin ocolirea elementului etnic și detașarea de o tradiție
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
Cosmin Ciotloș Premisa celei mai recente istorii literare românești (semnată de Manuela Tănăsescu) e fără discuție tentantă. Avem, scrie autoarea, îndeajuns de numeroase aproximări din perspectivă limitat estetică, încât să ne permitem o întoarcere de metodă înspre tradiționalul culturalism. Căci, în definitiv, ca și acelea artistice, filozofice sau politice, ideile estetice țin de planul infinit mai larg al culturii. (Am parafrazat fără prea mari abateri conținutul Cuvântului înainte al cărții.) Argumentul sună plauzibil, dar argumentația vibrează cel puțin înșelător
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
o istorie a literaturii ar fi: individualizarea punctului de vedere dominant, periodizarea (însemnând identificarea etapelor culturale și estetice, evidențierea unor direcții majore și a grupărilor de scriitori), capacitatea de cu-prindere a fenomenului literar (de la estetic la non-estetic, contextul, instituțiile, culturalismul, curentele literare, ariile geografice), ierarhia valorilor, conceptualizarea, interpretările originale (incluzând revizuirile, afilierile, comparatismul intern etc.). Ion Rotaru scrie la modul universitar consacrat, sobru, obiectiv, trecând uneori prin episoade anecdotice, scrise cu sarcasm sau cu umor, atunci când ajunge la contemporaneitate. Epicitatea
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
ambii mult prețuiți de Sebastian, și revendică "dorul nostru de luciditate". Când "confratele" Petru Comarnescu declanșează ancheta Noua spiritualitate 15, răspunde cu Triumful suficienței, în care ia partea "categoriei intelectului", "valorilor spirituale și estetice", opuse celor "pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianist", cum preconizează programul revistei Kalende. Asta îl supără pe inițiatorul anchetei, care îl "pune la punct" pe temerarul opozant (!) al "noii spiritualități". Sebastian se "amuză" și prin asta stârnește un alt atac dur, cu eticheta infamantă de "arivism
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
stimulează și diversifică posibilitățile de lectură prin surprinzătoarea varietate a registrelor. Recursul frecvent la ironie și la procedee ludice în contextul unei meditații grave referitoare la chestiuni culturale, texte literare, teorie literară, anulează impresia de povară, de ștaif al unui culturalism snob. Este ceea ce se poate constata, de pildă, în cazul unei particularități stilistice dintre cele mai evidente, cum este abundența citatelor literare. Acestea sunt adesea modificate sau falsificate cu o borgesiana dezinvoltură, ceea ce conferă literaturii lui Vila-Matas caracterul de imponderabilitate
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
mai mult. Poezia lui Góngora putea să fie o poezielimită; nu era, în nici un caz, o poezie incoerentă.” Cele două recente aniversări au prilejuit o nouă reevaluare, după ce poezia spaniolă a secolului XX a cunoscut tendințe diverse. Una dintre acestea, culturalismul poeților novísimos din ultimele decenii, s-a manifestat pe direcția inițiată de poezia lui Góngora. De asemenea, un mare număr de poeți spanioli și latino-americani contemporani, precum Dámaso Alonso, Rafael Alberti, Federico García Lorca, Miguel Hernández, Pere Gimferrer, Pablo García
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
este un outsider, neaderent și neîncadrabil, situat la distanță chiar și față de poeții din generația anilor cincizeci, căreia, după criterii pur cronologice, i-ar aparține. Departe atât de tendințele literare care s-au perindat în vremea sa, formalismul, experimentalismul și culturalismul, cât și de așa-numita „poezie a experienței”, accesibilă, prozaică și colocvială, Antonio Gamoneda a optat pentru o poezie a cunoașterii, și o „poetică a tăcerii”, ocupând în panorama poeziei actuale spaniole poziția unui franctiror fidel crezului său poetic. „Eu
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
loc, într-un timp suspendat; un fel de insulă mitică, unde erau posibile evenimente fondatoare și inițiatice. În acest adăpost miraculos s-a născut Echinoxul, ca o epifanie secularizată. Spațiul acesta, devenit, pentru moment, centrul lumii”, un „tărâm, fericit al culturalismului”, definit de un Gabriel Liiceanu ca „idee profană a mântuirii prin cărțile citite și scrise”. O trimitere la Harold Bloom, din care se citează frumoasa sintagmă a „confruntării individului solitar și liber cu măreția, într-o vreme de nou conformism
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
cade peste umerii omului. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie: crepuscul, poet, poezie, metanoia, univers, geniu, creație, suferință, taină 1. Crepuscul poetic Literatul adevărat sădește slovele, care înfloresc când cititorul se simte luminat de profunzimea adâncului respirat al ideilor ce emană culturalismul incandescent. O lumină puternică se înalță în Univers spre matricea scriitorului hărăzit scânteierii. Undele imaginarului împresoară Pământul și tainele creației sale desprind energii din energiile celor care știu să se prindă în jocul luminii. Cei luminați pătrund adevărul scrisului său
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
universal valabil existenței pe Pământ, este Universul însuși pentru că lui i s-a dat prin naștere descifrarea tăcută a verbului existențial: Literatul adevărat sădește slovele, care înfloresc când cititorul se simte luminat de profunzimea adâncului respirat al ideilor ce emană culturalismul incandescent.[13] Creierul lui este brăzdat de energii ce pot schimba cu ajutorul celor două viziuni, deusian și luciferic, esența cuvântului. Cuvântul fiind idee, ideea Dumnezeu. Poezia și proza sunt elemente angelice când spiritul cunoaște în totalitatea lui esența creației, desăvârșirea
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
în întrebări și răspunsuri”, un dialog între scriitorii Răzvan Voncu și G. Mosari este o carte document, nu numai biografică, pentru datele istorice reale cuprinse din problematici sociale și naționale sensibile dar și pentru valoarea literară din “scrierile Mosari”, a culturalismului promovat în Țara Sfântă, expuse limpede pe parcursul celor 80 de întrebări și răspunsuri. Citim expresia netă a prezentului culturii române, a literaturii în limba română, care nu au emigrat, sunt acasă în Israel. Cristina Ștefan, iulie 2016 Referință Bibliografică: G.
G. MOSARI- PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN ISRAEL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379116_a_380445]
-
procese în peisajul global a fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
însuși sensul demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act de conștiință și de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală, sensibilizată”. K. susține „valorile spirituale și estetice”, în defavoarea celor „pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianism”, de pe poziții declarat antitradiționaliste: „Atitudinea aceasta nu se caracterizează prin arbitrar; un întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
delimitări, convergențe, București, 1993; Geo Șerban, Ultimul maiorescian, RL, 1994, 19; Gheorghe Grigurcu, Despre „taina” lui Tudor Vianu, RL, 1994, 19; Petru Vaida, Individualism și liberalism la Tudor Vianu, „22”, 1994, 20; Petru Vaida, „Taina” lui Tudor Vianu: scepticism sau „culturalism”?, RL, 1994, 25; Gheorghe Grigurcu, Din nou despre Tudor Vianu, RL, 1994, 29; Mihai Ralea, Tudor Vianu, MS, 1994, 1-4; Centenar Tudor Vianu, RITL, 1994, 3-4 (semnează Dan Grigorescu, Florin Mihăilescu, Gabriela Duda, George Gană, Vasile Lungu, Al. Săndulescu); Matei
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
rezultatul conformării la norme sociale sau seturi de obligații colective (Hechter, 1987). Participarea la acțiunea colectivă ca rezultat al presiunii normative este recunoscută și de Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții paradigmatice opuse. Palmaresul metodologic al culturalismului este însă puțin convingător: a fost acuzat de idealism sau de exces de metafizică (Alexander, Smith, 1993), iar rezultatele empirice au subliniat mai degrabă contradicțiile dintre atitudini și comportamente sau incapacitatea de a stabili ordinea cauzării între acestea (McAdam, McCarthy
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la paradigma extrem de complexă și rafinată a antropologiei culturale contemporane sau la ceea ce este valoros și inovator în paradigma studiilor culturale. Un candidat serios la Premiul Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic, bazat pe redefinirea drepturilor-libertăți (individuale ale) omului ca drepturi-creanțe (colective ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice” - cum numesc eu ceea ce unii suporteri ai globalizării desemnează
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice” - cum numesc eu ceea ce unii suporteri ai globalizării desemnează prin formula „bunuri publice globale”: aer curat, apă potabilă, hrană etc. Corporațiile instrumentează dibaci aceste noi culturalisme, astfel încât popularitatea mediilor „etnice” nu le-a putut scăpa. Vicepreședintele executiv al redutabilei American Association of Advertising Agencies, Jerry Gibbons, o spune perfect (traduc de pe situl NCM): „(Sondajul) demonstrează că mediile etnice și reclamele comerciale pe care le conțin operează
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
generale de a gândi politicul (și umanul) în absența completă a dimensiunii religioase (ori spirituale). Când se disociază de Buber, Etzioni revine în postura ingrată (de fapt, de-a dreptul tragică) a modernului ateu, care nu are la îndemână decât culturalismul pentru a gândi și legitima continuitatea agregatelor umane. Astfel, atunci când, ca orice comunitarist, Etzioni spune că putem construi comunitatea (așa cum alții ne spun că putem construi democrația, societatea civilă etc.), el intră în aporie: cum să facem ceea ce este dat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un dialog între comunitaristul Etzioni și un preopinent conservator, ocazie de a schița un fel de catehism comunitarist, în maniera lui Lamennais (capitolul X); problema restaurării vocii morale (capitolul XI); formularea unor judecăți morale interculturale, printr-o consecventă depășire a culturalismelor (capitolul XII); o revoluție a proprietății și gestiunii, prin lărgirea bazei sociale a proprietății de la acționarii companiilor la toți cei care, într-un fel sau altul, participă la activitățile ei - salariații, cel puțin cei cu vechime, comunitățile etc. (capitolulXIII). 5
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
teren”, ci și de bibliografie. În cazul de față, referința la îndemînă se cheamă child rearing/training și privește studiile comparate despre tehnicile culturale de creștere și educare a copiilor, care au constituit unul dintre principalele mijloace de analiză ale culturalismului american în perioada școlii numite Culture and Personality. Despre ce este vorba ? La intersecția dintre antropologia culturală și psihanaliză, promotorii acestei școli erau foarte interesați de tot ce se întîmplă în frageda copilărie și tot ceea ce poate rezulta de aici
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]