69 matches
-
în întrebări și răspunsuri”, un dialog între scriitorii Răzvan Voncu și G. Mosari este o carte document, nu numai biografică, pentru datele istorice reale cuprinse din problematici sociale și naționale sensibile dar și pentru valoarea literară din “scrierile Mosari”, a culturalismului promovat în Țara Sfântă, expuse limpede pe parcursul celor 80 de întrebări și răspunsuri. Citim expresia netă a prezentului culturii române, a literaturii în limba română, care nu au emigrat, sunt acasă în Israel. Cristina Ștefan, iulie 2016 Referință Bibliografică: G.
G. MOSARI- PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN ISRAEL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1468320105.html [Corola-blog/BlogPost/379116_a_380445]
-
cade peste umerii omului. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie: crepuscul, poet, poezie, metanoia, univers, geniu, creație, suferință, taină 1. Crepuscul poetic Literatul adevărat sădește slovele, care înfloresc când cititorul se simte luminat de profunzimea adâncului respirat al ideilor ce emană culturalismul incandescent. O lumină puternică se înalță în Univers spre matricea scriitorului hărăzit scânteierii. Undele imaginarului împresoară Pământul și tainele creației sale desprind energii din energiile celor care știu să se prindă în jocul luminii. Cei luminați pătrund adevărul scrisului său
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Metanoia_formelor_literaturii_si_a_omu_stefan_lucian_muresanu_1337332602.html [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
universal valabil existenței pe Pământ, este Universul însuși pentru că lui i s-a dat prin naștere descifrarea tăcută a verbului existențial: Literatul adevărat sădește slovele, care înfloresc când cititorul se simte luminat de profunzimea adâncului respirat al ideilor ce emană culturalismul incandescent.[13] Creierul lui este brăzdat de energii ce pot schimba cu ajutorul celor două viziuni, deusian și luciferic, esența cuvântului. Cuvântul fiind idee, ideea Dumnezeu. Poezia și proza sunt elemente angelice când spiritul cunoaște în totalitatea lui esența creației, desăvârșirea
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_lucian_muresanu_1396435906.html [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
instrument al naționalismului și al antidemocrației. Se conturau atitudini valabile pentru politica și pentru cultura română ulterioară, puncte de sprijin ale rezistenței sale, deschise, ori subterane contra totalitarismului de dreapta ori de stânga. Tudor Vianu emitea opinia că "dacă programul culturalismului etnic ar ajunge să se impună, cultura română ar descinde în subdemnitatea unei provincii". Reluând ideea, Eugen Filotti scria că: "tradiționalismul, pur și simplu, înseamnă grandomania mizeriei" . Cu puțin timp mai târziu, el continua pe aceeași lungime de undă: În
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
DE AȘTEPTARE TAGUIEFF Pierre-André Director de cercetare CNRS (CEVIPOF) ANTIRASISM, NEORASISM, RASISM THERIAULT Joseph Yvon Profesor de sociologie la Universitatea din Ottawa INTEGRARE VALIERE Michel Etnolog, conferențiar asociat la catedra de sociologie a Universității din Poitiers ARIE CULTURALĂ, CĂLĂTORIE, CONTRACULTURĂ, CULTURALISM, DIASPORA, LIMBI REGIONALE, PATRIMONIU CULTURAL, ȚINUT ZAOUAL Hassan Conferențiar, științe economice, Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
LINTON Ralph (coordonator) (1940), Acculturation in Seven American Indian Tribes, New York, Appleton Century. MALINOWSI Bronislaw (1970), Les Dynamiques de l’évolution culturelle. Recherches sur les relations raciales en Afrique, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție În engleză: 1945). Φ Bricolaj, Culturalism, HIBRIDITATE, INTEGRARE, Metisaj, Sincretism, SOCIALIZARE Adaptaretc "Adaptare" Φ INTEGRARE, SOCIALIZARE, Tranzacție Alienaretc "Alienare" Derivat din latinescul alienatio, termenul are mai multe semnificații. În accepțiune juridică, se referă la cedarea unui drept de proprietate, În urma unui contract sau a unei tranzacții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
riscăm să limităm gândirea antirasistă la egalitarismul și ecologia dogmatice, chiar În momentul În care Își face apariția noul rasism, bazat pe absolutizarea diferențelor culturale. De la antirasism la antirasisme Noul rasism ideologic s-a transformat treptat Într-o combinație de culturalism și diferențialism, ambele radicale, punând astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și a inegalitarismului (care presupune și el existența unei scale universale a valorilor „rasiale”, deci o formă de universalism), considerate a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
MAGRIS Claudio (2001), Utopie et désenchantement, Paris, Gallimard. RIBAUT Claude (1840), Dictionnaire de la langue française d’après les dictionnaires de l’Académie, Paris, Ledentu. Φ COLONIALISM, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Sincretism Creuzet franceztc "Creuzet francez" Φ INTEGRARE, Melting pot Culturalismtc "Culturalism" Conceptul de culturalism, apărut la mijlocul secolului XX În Statele Unite, s-a născut cu ocazia publicării unor lucrări novatoare, considerate uneori aproape revoluționare, ale antropologiei americane reprezentate de Ruth Benedict. Această autoare insistă asupra faptului că o formă anume de cultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Utopie et désenchantement, Paris, Gallimard. RIBAUT Claude (1840), Dictionnaire de la langue française d’après les dictionnaires de l’Académie, Paris, Ledentu. Φ COLONIALISM, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Sincretism Creuzet franceztc "Creuzet francez" Φ INTEGRARE, Melting pot Culturalismtc "Culturalism" Conceptul de culturalism, apărut la mijlocul secolului XX În Statele Unite, s-a născut cu ocazia publicării unor lucrări novatoare, considerate uneori aproape revoluționare, ale antropologiei americane reprezentate de Ruth Benedict. Această autoare insistă asupra faptului că o formă anume de cultură impune diferiților săi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Aceasta din urmă a cuprins personalități cum sunt Karl Abraham, Karen Horney, norvegiancă născută la Hamburg (1885), sau Erich Fromm, emigrat dincolo de Atlantic În 1934. O doctrină antropologică nord-americană Primă asociere coerentă Între antropologie și psihanaliză pentru studierea fenomenelor sociale, culturalismul a stabilit În fapt o distincție Între comportamentul social și comportamentul biologic și fiziologic. Vedem deja schița acestei teorii la Franz Boas, fondatorul antropologiei culturale, după care Margaret Mead (1901-1978) ă În special ă și-a adus o importantă contribuție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În evidență acțiunea mediului tehnico-economic și a tipului de educație, adică a „culturii”, asupra individului, În sensul În care cultura reprezintă ansamblul ideilor și formelor de comportament dobândite În cadrul unei societăți umane. Astfel, ținând seama de extrema fragmentare a umanității, culturalismul și-a ales ca orientare, pornind de la importantele materiale etnografice adunate de reprezentanții săi de frunte Într-un mare număr de societăți din Oceania, Africa și America, descoperirea originalității fiecărei culturi și a trăsăturilor sale caracteristice. O bună ilustrare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Bernot și Blancard, În scopul de a realiza „un tablou de ansamblu al vieții din Franța”. O școală controversată Astfel, mai multe anchete etnografice pe terenuri aparținând unor zone culturale foarte diferite au extins domeniul studiilor antropologice. Totuși, termenul de culturalism are uneori În zilele noastre o conotație peiorativă, dat fiind faptul că i-au fost adresate câteva critici foarte severe din punct de vedere metodologic. Unul dintre primele argumente avansate se referă la testele psihologice propuse indivizilor din culturile studiate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
poate descrie o societate decât Într-o manieră statică, prin operele și modelele sale simplificate de structuri comportamentale individuale sau colective (patterns, În terminologia lui Benedict) ipostaziate, și nu În acțiunile ei concrete și În funcționarea sa reală. Deși tezele culturalismului, care au reînnoit practica etnografică printr-o regândire a disciplinei, au făcut obiectul unor critici dure (inclusiv Înainte de 1960, din partea structuraliștilor, cu excepția lui Claude Lévi-Strauss) și cu toate că li s-a opus argumentul că personalitatea se formează În egală măsură reacționând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Ruth (1950), Echantillons de civilisation, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1934). BERNOT Lucien și BLANCARD René (1953), Nouville, un village français, Paris, Institut d’ethnologie. BOCK Philip (1980), Rethinking Psychological Anthropology, New York, Freeman. CLAPIER-VALLADON Simone (1976), Panorama du culturalisme, Paris, Epi. CUCHE Denys (1996), La Notion de culture dans les sciences sociales, Paris, la Découverte. DUFRENNE Mikel (1953), La Personnalité de base, Paris, PUF. HONIGMAN John (1954), Culture and Personality, New York, Harper. HSU Francis (1954), Aspects of Culture and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
à la sociologie générale, vol. 1: L’Action sociale, Paris, Seuil (prima ediție HMH: 1968). WILLIAMS Raymond (1995), The Sociology of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și proiectelor de dezvoltare din numeroase țări din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
alte cuvinte, este o entitate imaterială care impregnează Întreg universul local al actorilor. Locul acesta este Întotdeauna singular, deschis și Închis În același timp. El conține un cod de selecție și de evoluție propriu: În acest sens, este dinamic. Spre deosebire de culturalism, „știința” acestor locuri este o abordare dinamică, deoarece gândește mișcarea, complexitatea și metisajul cultural. Din acest punct de vedere, spre deosebire de ceea ce afirmă economismul modern, nici o dimensiune a existenței umane nu poate fi complet separată de celelalte. Credințele, conceptele și comportamentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1967), „La renonciation à l’identité: défense contre l’anéantissement”, Revue française de psychanalyse, vol. 31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
situs, pe individul acționând Într-un mediu caracterizat de „un ansamblu de credințe și de practici ce structurează regulile și convențiile care joacă rolul de ghizi ai acțiunilor individuale și colective” (Latouche et alii, 1999). Situându-se Între economism și culturalism, acest curent propune o lectură critică a mondializării. R. G., M. R. & BUCCI Ampelio (1998), Quand les idées mènent l’entreprise: les leçons du modèle italien de la mode et du design, trad. fr., Paris, Dunod (prima ediție italiană: 1992). GRANIER
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prima ediție americană: 1949). OUCHI William (1982), Théorie Z: faire face au défi japonais, trad. fr., Paris, InterEditions (prima ediție americană: 1981). PANHUYS Henry și ZAOUAL Hassan (coordonatori) (2000), Diversité des cultures et mondialisation. Au-delà de l’économisme et du culturalisme, Paris, L’Harmattan. POLANYI Karl (1983), La Grande Transformation. Aux origines politiques et économiques de notre temps, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1944). PORTER Michael (1993), L’Avantage concurrentiel des nations, trad. fr., Paris, InterEditions (prima ediție americană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
alimentată tocmai de diversitatea care Îl Înconjoară. Imbricările Îi interzic orice Închidere completă În sine și blochează calea spre orice interpretare uniformizantă a trecutului sau a tradițiilor sale. Cine caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
TAMIR Yael (1993), Liberal Nationalism, Princeton, Princeton University Press. WIEVIORKA Michel (1998a), „Le multiculturalisme est-il la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Muzică și societățitc "Muzică și societĂȚi" Pluralitatea este o caracteristică esențială a muzicii, a cărei natură individuală și colectivă răspunde nevoilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
omul mai mult decât presupusa sa natură, aceasta neexistând decât ca obiect al antropologiei fizice. Etnologia are deci misiunea să explice diversitatea nesfârșită a culturilor, omul fiind, dintre toate animalele, cel mai sensibil la condiționare. Această poziție, denumită În general culturalism, pune În valoare, printre altele, argumente etice. Opunându-se evoluționismului, profund anti-egalitarist, ea permite o recunoaștere pozitivă a alterității și, constituind o contestare radicală a etnocentrismului, autorizează studierea unei societăți după propriile-i criterii. După cum rezumă Ruth Benedict, „antropologia era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1974), „Contre certains a priori anthropologiques”, in MORIN Edgar și PIATTELLI-PALMARINI Massimo (coordonatori), L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
choix de la mémoire, Paris, Gallimard. VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pp. 77-85. REYNAUD Jean-Daniel (1989), Les Règles du jeu. L’action collective et la régulation sociale, Paris, Armand Colin. ROSS Edward (1901), Social Control, New York, Macmillan. Φ Convenții (socio-economia Î), Instituție, INTEGRARE, Normă, Putere, Tranzacție Relativism culturaltc "Relativism cultural" Φ Culturalism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Relații rasiale (ciclul Î)tc "Relații rasiale (ciclul ~)" Φ INTEGRARE Religietc "Religie" Conform unei definiții foarte clasice a lui Emile Durkheim, o religie este „un sistem solidar de credințe și de practici cu privire la lucruri sacre, adică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]