11 matches
-
frazeologia franceză, frazeologia rusă/sovietică a acumulat, probabil, cea mai bogată și mai diversă tradiție în studierea "discursului repetat", dat fiind că, în cadrul său, orientarea structuralistă din deceniile 5-7 s-a deschis treptat către o serie de direcții și perspective ("culturalistă", cognitivistă, pragmatică etc.), care i-au îmbogățit treptat orizontul. "Părintele frazeologiei ruse"33 este V.V. Vinogradov, care, într-un studiu din 1947, a delimitat trei tipuri de "unități frazeologice": "fuziuni frazeologice", "uniuni frazeologice" și "combinații frazeologice"34. Dintre acestea, "fuziunile
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu, lexemul lup aparține câmpului lexical al animalelor, un câmp lexical caracterizat prin opoziții echipolente, care, din acest motiv, nu poate fi analizat cu ajutorul trăsăturilor distinctive. În schimb, culturemul ("simbolul") LUP a făcut obiectul mai multor analize cognitiviste și/sau "culturaliste", dintre care probabil că cea mai concludentă este aceea efectuată de către Dmitrij Dobrovol'skij și Elisabeth Piirainen din perspectiva teoriei limbajului figurat convențional 362. Apelând la un amplu material idiomatic (cu ilustrări din limbile engleză, rusă, germană, finlandeză ș.a.), cei
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a omului (b); elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre aceștia erau americani, alții însă erau imigranți, refugiați din fața
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dezacorduri și în privința problemei reproducerii. Libertarienele admit posibilitatea substituirii modurilor naturale de reproducerexe "„reproducere" cu cele artificiale, rolul eliberator al posibilităților artificiale (în termeni de timp și energie), recomandă tehnologiile de control al reproducerii, contracepția, sterilizarea și avortulxe "„avort". Radicalele culturaliste, dimpotrivă, consideră biologia femeilor drept principala lor aliată pentru o „esență” moral-politică mai bună decât a bărbaților. 1.2. Ideile centrale ale agendei radicaletc "1.2. Ideile centrale ale agendei radicale" Radicalismul feminist a pus accentul asupra unei problematici deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ca pe un uriaș muribund care se stingea lent sub gesturile noastre, ceea ce până atunci târâsem, prin ani, de unul singur. Înainte de 1990 aș fi fost convins că de împlinirea acestui ritual cultural atârna mântuirea unei lumi. Acum, credința mea "culturalistă" se ofilise și iluzia că o carte sau un gând filozofic măreț pot salva ființa unei comunități nu mă mai împingea înainte. Nici măcar ființa mea nu mai putea fi salvată în felul acesta. Trăiam, de fapt, în plină apostazie culturală
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
opera lui Brecht și nici tradiția radicală a negrilor în general nu are un rol atît de important în opera lui Lee cum a avut tradiția marxistă în opera lui Brecht. Politicile lui Lee sînt, în cea mai mare parte, culturaliste, centrîndu-se pe identitatea negrilor și pe deciziile morale luate cu privire la rasă, diferențe sexuale și identitate personală. Acest lucru era evident în DRT unde Lee punea sub semnul întrebării lozincile vizibile ale politicilor culturale și prezenta conflictele comunității în primul rînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
personale. Pentru Lee, identitatea este în primul rînd identitatea de negru, el operînd în mod constant cu opoziția binară dintre negru și alb, dintre "noi" și "ei". În plus, politica de identitate a lui Lee este în primul rînd una culturalistă în cadrul căreia identitatea este definită prin "imagine" și stil cultural. Acesta este în mod clar cazul din DRT, unde vederile politice ale fiecărui personaj sînt definite în termenii stilului cultural. Nici unul dintre diferitele personaje nu a fost implicat în vreo
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Rawls, iar perspectiva sa comunitaristă mi se pare mai curând complementară liberalismului (prin noțiunile de obligații și de raționament etic) decât opusă acestuia. Pe de altă parte, e foarte dificil să separi net alte poziții comunitariste de unele poziții (multi)culturaliste cu semnificativ potențial iliberal: ca să iau un alt exemplu din clasicii comunitarismului, teoria expusă de Walzer în Spheres of Justice (Basic Books, New York, 1983), potrivit căreia ideile de justiție depind de înțelesurile atribuite bunurilor sociale de membrii unei comunități particulare
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
b) alegerea unor poziții conservatoare, la rândul lor organizabile în două clase - 1. economiste, având în centru ceea ce George Soros a numit cândva „fundamentalismul pieței”, iar John Gray a numit „paleoliberalism”, un fel de idolatrie a mâinii invizibile, și 2. culturaliste, mergând de la apologia culturii clasice, trecând prin filozofia politică elină, apoi prin cea liberală clasică europeană (devenită în America tot mai conservatoare), ajungând până la adoptarea unor formule antimoderne, chiar reacționare, de confesionalism, în unele cazuri de fundamentalism 3. Ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a dat seama de modul cum este folosit de propaganda ceaușistă atât în țară, cât și în diaspora. Nimeni nu contesta asta, iar această cedare de primă instanță era asumată explicit de Noica pentru realizarea, cu ajutorul autorităților, a himerelor lui culturaliste. Ar fi poate de investigat și faptul că afirmarea transparentă a pactului cu diavolul îi anihila de fapt rolul de agent de influență, căci toți prietenii săi din diaspora au știut din capul locului că era o cedare pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
culturală nu este lipsită de importanță. Cultura nu reprezintă doar o variabilă strict intermediară, ci conține un determinism propriu. Nu orice aspect al culturii poate fi dedus din premisele sociale. Perspectiva sociologică este deci necesar să fie completată cu cea culturalistă. Pentru a ilustra perspectiva sociologică, este sugestivă încercarea lui Georges Gurvitch de a tipologiza timpurile specifice diferitelor structuri sociale. Pornind de la ideea că timpul este o relație ce exprimă „coordonarea sau decalajul mișcărilor care durează în succesiune și se succedă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]