46 matches
-
plictisește eclectismul multora, în timp ce nici ergotismul altora nu-mi place. Excesele au totuși măsură. Nu-ți dau dreptate în ceea ce privește "cazul" Mircea Cărtărescu. Sau, în orice caz, nu se pune problema cum ai pus-o tu. Mircea n-a vrut să "culturalizeze", cum spui tu, pe nimeni, eu unul nici nu am gîndit deloc așa. În necunoștință de cauză, la început, simțisem că mi-aș putea pierde stima pentru el. Munții m-au învățat, în primul rînd, să fiu moral. Dar i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
beat... nu de tot..., dar așa, ca la ora două noaptea... Am simțit nevoia să mai schimb o vorbă continuă insul -, să mă informez și, cum vă văz om cult, cred că nu-i un păcat... Îmi place să mă culturalizez, asta-i... și cum văz că sunteți un om distins"... Împrăștia o aromă compozită de rom combinat cu vin... Așa a început experiența mea nocturnă. Nu puteam brusca o persoană care simțea nevoia de culturalizare nocturnă. Sunt politicos și l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
social și cultural, care În vremea războiului fusese codoșul neves tei sale, de gât, În casa lui, cu ofițerii inamici; uitați-vă la el cum ridică, cu banii altora, dar cu osârdia lui apostolicească, biserici cu câte cinci turle și culturalizează mahalalele noastre proaste, inculte și super sti țioase, care l-au ales primar al Capitalei. Pentru un diiac, care era foarte de triabă de scrisoare, s-au rugat boiarii [către ștefan Vodă Tomșa] să-l erte, că iaste cărturariu bun
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar libertatea nu le-a ascuțit mintea conducătorilor culturii române. Dimpotrivă, i-a zăpăcit! și, vă rog să mă credeți, fac eforturi să rămîn în limitele politeții...". Nicolae Breban se referă la o criză a jurnalisticii care în loc de-a culturaliza, se străduiește, în mărginirea ei cu substrat pecuniar, a satisface gustul unui public înapoiat: "Marile ziare românești se adresează mai ales publicului foarte jos, ziarul de mare tiraj, ŤEvenimentulť, își face tirajul din difuzarea prin titluri mari, groase,care selectează
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
la afișul permanent al Filarmonicii, realizat de mine. Fanstastică stabilitate... E o consecvență. În sală, mă întîlnesc cu melomani care ating acuși suta de ani. Sper să-i egalez. Mă rog, e aici și o servitute: sentimentul, jenant, că mă culturalizez cu obstinație... După atîtea decenii cred că ești deja cultivat... Mai e însă și altceva. Cu simțul muzical, cu urechea muzicală pe care le am aș fi putut face muzică. Asta voiam să spun, există și muza asta în tine
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
și basculat inițial. Treptat, acesta asimilează și funcționalizează noutatea, anulând complet factorul ei de surpriză și impact. Intră atunci în scenă criticii și istoricii literari, exegeții care optează pentru o lectură "în profit, o lectură activă care să intelectualizeze, să culturalizeze Ťobiectulť". Ei analizează un text "cărunt" (!) în chei de lectură proprii altor domenii; și deplasează astfel cursorul interpretării dinspre artistic înspre psihologic, filozofic, mitic-religios, istoric, științific, etnofolcloric... Din această perspectivă văzând "permanențele" literaturii (și nu doar ale celei autohtone), acestea
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee prin sate în perioada de pionierat a comunismului pentru a-i culturaliza pe săteni. Ea reprezenta o nouă formă de "poporanism", având un scop nu numai didactic, ci și propagandistic. Activistul care în mod obișnuit o însoțea avea grijă ca filmele să fie înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
cer la pământ, între moaște și momâile mergătoare și este aceeași diferență din punct de vedere financiar. Dacă Biserica știe să strângă sute de mii de euro la astfel de manifestări, cei care umblă acum cu fosilele, pentru a ne culturaliza în vremuri democrate, cheltuie sume și mai mari. Vrem sau nu, e un fapt! în consecință, după Wittgenstein, o lume! Lumea faptelor culturale! Dar lumi din acestea au mai fost, însă centrifuga istoriei, vâști cu ele la groapa de gunoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ieftine și bune (căci nu găseai nicăieri romane populare, ci doar capodopere), televizor nu, filme nu, alte distracții nici atât. Decât să mori de plictiseală, mai bine citeai "Război și pace". Și-n felul acesta populația nefericitei noastre țări s-a culturalizat fără măcar s-o știe. E drept, " Crimă și pedeapsă" era luată drept roman polițist, iar în "Răscoala" cartea se deschidea singură la anumite pagini ce țineau loc de "Playboy" sau "Hustler". Râdeam cu Bulgakov și plângeam cu Flaubert. Tinerii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
că Întârziasem la serviciu. La ce te invitau, mă, la orgii sexoase? Pe tine???? Întrebarea ironică a lui Gicu rămâne suspendată, fiindcă Sandu Șpriț n-are chef de filme. Băi, Gore, eu te-am sfătuit de multă vreme să te culturalizezi, că ai nevoie intensă, se citește pe fața ta lipsa unor lecturi suplimentare făcute la timpul potrivit, da’ nu te-am trimis la filme de groază și mister. Dă la sinteza zilei, dă la Badea, dă la acces direct, acolo
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
aș bea singur, una două o dați În politică sau În fotbal și vă luați de-ai mei. Adică ai mei sunt mai ai dracu’ decât ai voștri. Vorba vine, toți sunt o apă și-un pământ. Vreau să vă culturalizez, citiți și voi alte foi, nu doar pe-alea de doi bani. Luați dilema, abonați-vă, luați-o pe-aia veche, revista bătrână face ciorba bună! Da’ am deviat, nu era vorba despre dilema, acolo scrie Pleșu și nu scrie
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Patrick“. Aaa. Aaa, înțeleg. Când a zis „magnific lăcaș de cult“ a vrut să spună... Da. Normal. Ezit, cu mâna pe ușă, sfâșiată între două porniri. O, Doamne, poate ar trebui să intru în catedrală. Poate ar trebui să mai culturalizez un pic și să mă întorc la Saks mai târziu. Însă... o să mă ajute asta să‑mi dau seama dacă vreau sau nu să trăiesc la New York? Fâțâitul printr‑o catedrală veche și plicticoasă? S‑o luăm așa: câte milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
personalitate ascunsă, retrasă din realitate și la care de fapt nici nu ne mai gândim. Am o prietenă obsedată de pro pria ei personalitate și care totuși se fardează și se-mbracă mereu după schimbătoarele mode din reviste și se culturalizează după la fel de efemerele trend-uri artistice. O vezi azi cu ochii încer cănați negru, „punk“, mâine lilină și suavă, în cămăși pastelate de mătase, poimâine femeie de afaceri, la taior și cravată bărbă tească. Azi e fascinată de teatru și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
amintesc, Americanule... Dar ce-am pățit într-un an când ne-au crescut purceii în bostani, îți amintești, băi Esesistu’ tatii? Ha, ha, ha! Asta-i tare de tot! Ia mai povestește o dată, să audă și ăștia! Să se mai culturalizeze o țâră și ei, proletarii lui Pește! Hai,dă-i drumu’! Să te duci dracului! Ce? Io-s clovnul vostru? Hai c-am plecat. Servus - și Titi pornește repede spre ușă ridicându-și pantalonii căzuți între timp, pe fese. Servus
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
administrative parcurse, la statisticile timpului - cu multe recensăminte și catagrafii, de fiecare dată dovedindu-se că școala și limba română au fost la ele acasă încă de la 1766, cu mult înainte de apariția școlii publice la Dorohoi. Dezvoltarea judecătorească și administrativă, culturaliza rea populației, rolul primăriei și al administrației în general, cu instituția Eforiei locale la 1851, evenimente ca acelea ale cuce riri i Independenței de stat a României la 9 mai 1877, mișcările locale de la 1906 1907, cu rolul important al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nici un fel de feluri de mîncare. Înghițeam repede ceva, bucătăream repede, indiferent ce. Cu farfuria în față, la Iași, stăteam mai mult cînd citeam. Răsfoiam mîncarea și mîncam cartea. Cuvintele erau mai bune de mîncat. Degeaba încerca Iordan să mă culturalizeze gastronomic: "E ziua ta, facem ce vrei tu". Și, prozaic (mi se părea scandalos de prozaic cu gourmentismele lui): "Întîi mîncăm la Capșa". Cristoase, în cîte restaurante, braserii, bodegi, baruri și lactobaruri nu ne-am întîlnit. Și cum mai alergam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe care, cu puțini ani înainte, „Adevărul literar” le dezbătuse cu atâta aprindere. A.i. este, astfel, o revistă în care locul cel mai important îl ocupă beletristica de divertisment, iar scopul celor ce scriu critică literară este acela de a culturaliza, de a „vulgariza”, pentru a face publicația accesibilă unui număr cât mai mare de cititori. Alături de Mille, adept al criticii lui Gherea, preocupat de evoluția literaturii naturaliste sau de problema imoralității în artă, fac cronică literară C. Bacalbașa, B. Brănișteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
delimitarea conceptuală a acestor termeni devine premisă necesară a oricărei cercetări în domeniu. Discursul este definit de Roland Barthes drept "orice întindere finită de vorbire, unificată din punct de vedere al conținutului, emisă și structurată în scopuri de comunicare secundare, culturalizată de alți factori decât cei care culturalizează limba"14. Rezultat al enunțării, discursul se distinge de limbaj prin angajarea parametrilor specifici situației de comunicare. Înțeles ca "orice enunțare care presupune existența unui locutor și a unui auditor, primul dintre ei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
necesară a oricărei cercetări în domeniu. Discursul este definit de Roland Barthes drept "orice întindere finită de vorbire, unificată din punct de vedere al conținutului, emisă și structurată în scopuri de comunicare secundare, culturalizată de alți factori decât cei care culturalizează limba"14. Rezultat al enunțării, discursul se distinge de limbaj prin angajarea parametrilor specifici situației de comunicare. Înțeles ca "orice enunțare care presupune existența unui locutor și a unui auditor, primul dintre ei având intenția de a-l influența pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de? teptarea, ca un izvor care cere lumin?. Din acest izvor vor ? �?ni afar? genii ascunse că lovite de toiagul lui Moise. Acolo se afl? puterea ? i viitorul nostru�153. Programul acesta trebuie �n? eles că un apel social propagandistic de a culturaliza ?? r? nimea. Se acordă pu? în? aten? ie esteticii, sco? �ndu? se �n eviden?? m�ndria patriotic? ? i exalt�ndu? se trecutul ? i dragostea pentru ?? r? nime. Programul afirmă un ideal na? ional, oferind suport critic cultural ? i social. Iorga avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
deșteptarea, ca un izvor care cere lumină. Din acest izvor vor țîșni afară genii ascunse ca lovite de toiagul lui Moise. Acolo se află puterea și viitorul nostru"153. Programul acesta trebuie înțeles ca un apel social propagandistic de a culturaliza țărănimea. Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]