336 matches
-
Stalin (...) a fost un (...) ocean, o forță grandioasă, temerară, stăruitoare, combativă, mai ales constructivă, dar liniștită și zîmbitoare... În I.V. Stalin au stat laolaltă toate luminile de care au strălucit vreodată cîrmuitorii de popoare (...). Stalin a condus uriașa acțiune de culturalizare a maselor muncitoare. S-au înălțat monumente de artă și palate care depășesc fantezia arhitecților din Renaștere". E posibil să găsim în excesul mergînd pînă la scandal al unor asemenea rînduri însuși antidotul lor? Am putea lua în calcul, așa cum
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
a celor din diplomație. Nimeni nu se îngrijorează de nimic, nimeni nu știe nimic, nimeni nu vede nimic. Pentru toți aceștia este suficient ca propaganda să-i țină în centrul opiniei publice și să le confirme existența. Promovarea proiectelor (de culturalizare?), conform procedurilor europene, îi face pe mai marii D.P.R.R.P. să fugă ca dracul de tămâie. Dacă s-ar institui respectiva procedură, nu s-ar mai produce sifonări de bani, nu s-ar mai îmbogăți cei care din românism au făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
doar și poate, dirijarea divizată a puterilor care s-ar fi putut uni în contestarea destinului imperial al SUA. „Mitul terorismului” și „axa răului” sunt, în mare parte, justificate pentru că, iată, terorismul există și eliminarea lui din istorie prin alfabetizare, culturalizare și control demografic este un drum prea lung ce poate, până la parcurgerea lui normală, provoca orori cumplite. Iar „țări de importanță secundară”, precum cele din „axa răului” (Irak, Iran, Coreea de Nord) pot oricând produce o catastrofă planetară prin utilizarea arbitrară a
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
escursiune" care pune în evidență confruntarea între două culturi sau moduri de viață. În literatura noastră, aceasta e forma cea mai veche, căci toți diariștii autohtoni de la Milescu se trag. Interesant este că, o dată cu trecerea timpului, se observă o vizibilă culturalizare a formei. Pe la 1930, Eliade mai putea să descopere fascinat, aidoma călătorilor din secolul romantic (Golescu, Alecsandri, Filimon & Co.), mirajul unei culturi străine. Nu și autorii contemporani: mai ales în a doua jumătate a secolului (la Eugen Simion sau Gabriela
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
populație care s-a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea de culturalizare a maselor sătești. Acest lucru s-a realizat cu mare succes in cadrul Căminului Cultural, construit in anul 1933, la inițiativa colonelului doctor Florian Ulmeanu, fiu al comunei,stabilit in București. Născut la Ulmeni, la 3 noiembrie 1903, doctor docent
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
la București în anul 1953. Tot aici s-a mai născut publicistul si poetul Gheorghe Crișan, cel care, în perioada interbelică, a condus revista Cronica, ce apărea la Baia Mare, publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din Bistrița Vâlcii, chiar la poarta mănăstirii, cam pe acolo își făcea veacul și de sărbători-în special de Crăciun-organiza cu învățătorii din comune spectacole, fiind singurele mijloace de culturalizare a maselor pentru acele vremi, adică între 1930-1946. Pe mine m-a luat gură pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba nepoate. asta era vorba lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din Bistrița Vâlcii, chiar la poarta mănăstirii, cam pe acolo își făcea veacul și de sărbători-în special de Crăciun-organiza cu învățătorii din comune spectacole, fiind singurele mijloace de culturalizare a maselor pentru acele vremi, adică între 1930-1946. Pe mine m-a luat gură pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba nepoate. asta era vorba lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dintre cei care se uită în fiecare zi la televizor fac acest lucru pentru a fi informați. 8% stau în fața televizorului cu scopul de a se relaxa, vizionând programe de divertisment, 4% pentru ocuparea timpului liber și doar 1% pentru culturalizare, se arată în raportul întocmit de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie. În ceea ce privește vizionarea filmelor documentare, 24% dintre respondenți au spus că se uită o dată sau de câteva ori pe săptămână.
83% dintre români se uită zilnic la televizor. 9% nu știu de ce () [Corola-journal/Journalistic/24557_a_25882]
-
se judecă după creațiunile lui spirituale. Singure valorile culturale justifică existența și misiunea unui popor. Istoria nu ține seamă de popoarele sterile din fire". Gînd tonic: dacă Freud nu s-a lăsat niciodată psihanalizat, va trebui ca omul să accepte culturalizarea. Alternativă nu există." etc. în numai cîteva rînduri autorul "aruncă" idei interesante (lumea fundamnetal non-culturală) pe care le părăsește imediat pentru "gîndurile tonice", mai puțin grave, la fel de incitante. O metodă des utilizată de acest autor este demonstrația prin aglutinare. El
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
Suceava, 2009 Prefață la prima ediție. Nota autorului Poșta și telecomunicațiile a avut întotdeauna un rol însemnat în viața socială, administrativă și economică a țării. A asigurat legături rapide între membrii societății, între instituțiile statului și a înlesnit informarea și culturalizarea populației. Cu trecerea timpului, Poșta a căpătat o dezvoltare și o importanță tot mai mare. Ținând pasul cu progresul tehnic și-a însușit noile mijloace de comunicare la distanță: telegraful, telefonul și radioul, punându-le la dispoziția publicului și al
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Până prin 1956, s-au înființat oficii și agenții fără a se ține seama, în mod deosebit, de eficiență. Comunicațiile poștale și telecomunicațiile erau organizate după o nouă orientare, impusă de nevoile economiei naționale, dar și de nevoia “de informare și culturalizare a maselor”. S-a urmărit ca la fiecare reședință de comună să existe o unitate de poștă și telecomunicații, care să asigure legături permanente, sigure și rapide, între membrii societății aflați în locuri diferite, între instituții și intreprinderi, organizații obștești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din anul 1952, presa, corespondența și celelalte trimiteri se distribuiau în toate zilele săptămânii, factorilor poștali asigurându-li-se ziua liberă. Ziarele și publicațiile periodice trebuiau să ajungă, în ziua apariției, până în cea mai izolată așezare, în scopul “informării și culturalizării oamenilor”, ceea ce a determinat înmulțirea distanțelorăsectoarelor) de distribuire și al circumscripțiilor poștale. În 1968, teritoriul orașului Fălticeni era împărțit în 7 distanțe de distribuire, față de 4 câte avea în 1948. În mediul rural existau 22 distanțe de distribuire deservite de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de povești”, va avea loc în perioada 28 septembrie - 5 octombrie a.c. Evenimentul își propune să fie un program complex de educație teatrală, culturalizare și formare a gustului estetic al celor mai mici spectatori, prin intermediul unui fapt de teatru: spectacole pentru copii, colocvii despre arta spectacolului, dezbateri și ateliere de teatru. La evenimentul din această toamnă au fost selectate trupe profesioniste din țări precum
Începe cea de-a 49-a stagiune pentru Teatrul Ion Creangă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72188_a_73513]
-
timpul să mă apuc de construcții ample. În plus, am constatat că lumea ,,merge" pe dimensiuni mici, pe desfășurări fulgerătoare și fulgurante. Mai era și neîncrederea că scrierea unor astfel de cărți ar folosi la ceva. În plus, era perioada culturalizării mele, când citeam pe rupte scrieri atât de bine închegate, atât de frumos gândite - îi descoperisem pe Goethe cu Adevăr și poezie, pe Thomas Mann cu Muntele vrăjit sau Casa Buddenbroock - încât, timiditatea mea mă făcea să mă întreb ce
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
și de propriul d-sale discurs pro Noica, exclusivist și stînjenitor de dur, în ocaziile extranee examenului de sine asumat. Pe ce drum apucă, într-un atare context, autorul Ușii interzise? Detașat de "limbajul filosofiei", plictisit de filosofi, agasat de culturalizarea maximală, lipsită de orizont, nu-i rămîne decît calea literaturii. Cu toate că îmboldit de pintenul unei mari ambiții prezumate, d-sa se balansează în unele momente între imposibilități reale sau pretinse: "Aș fi vrut eu să fiu scriitor, adică Ťautor de
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
națională permițând susținerea unor absurdități de genul priorității etnice absolute în anume producții simbolice. "Omul nou", vizat de proiectul ideologic comunist era, prin definiție, un consumator de produse culturale mediocre, lipsit de orice posibilități de distanțare critică de ele. De-culturalizarea practicată de regimurile comuniste explică în mare măsură extrem de rapida deschidere a comunităților estice spre consumul produselor culturale de serie ale Occidentului, spre asimilarea modelelor facile, narcotizante, marginale. Concomitent, forma mentis etnocentristă, indusă de propaganda diverselor partide comuniste la putere
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
din publicațiile menționate anterior a înscris-o în palmaresul celor 100 de persoane din lume cu maximă influență) o schimbare a unei asemenea mentalități primitive și obscurantiste nu poate veni decît printr-o largă și susținută campanie de lămurire și culturalizare. Ceva asemănător, păstrînd proporțiile, îmi spunea recent profesorul Nicolae Balotă referitor la ură, prejudecățile și anumite mentalități nostalgice retrograde care mai colcăie în România lui Gigi Becali sau Corneliu Vadim Tudor, cel cu bîlciul grotesc din parlament. La antipodul lor
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
prin prelegeri susținute de specialiști din diverse domenii pentru publicul larg, în special în probleme economice, culturale, sociologice și politologice.. Acestea ar putea coopta cetățenii pentru a fi interesați de problemele actuale ale României. Va trebui să facem eforturi de „culturalizare” în masă deoarece ignoranța întrece orice măsură la noi și oamenii în loc să aleagă în mod conștient făcând o anumită alegere, se lasă manevrați și seduși de vorbe meșteșugite. Este nevoie de o minimă cultură politică pentru a cunoaște în primul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lor? c) alcătuirea planului compoziției (împreună cu elevii). Cu ajutorul întrebărilor puse de învățător, elevii își ordonează ideile planului. Rezultă următorul plan de idei: Definiții metaforice ale cărții. Definiții date cărții de către autori. Importanța cărții în viața noastră. Lectura - mijloc eficient de culturalizare. Gânduri frumoase despre cărțile citite. Importanța cărții pentru viață. Se stabilește împreună cu elevii titlul compunerii. Elevii propun mai multe titluri, iar învățătorul îl alege pe cel mai potrivit: Minunata împărăție a cărților. d) elaborarea oral a compoziției prin dezvoltarea fiecărei
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
frontieră, scriitura fiind profund poetică, suprametaforizată, opunându-se însă versului, dar nicidecum poeziei. Efectul artistic fiind asigurat tocmai din năvala senzorială a imaginilor, elementul forte al autorului, de care acesta abuzează până la sațietate, obligându-te să participi la joc. Această culturalizare cu forța, în final, te încarcă artistic, uneori mai mult decât poți suporta. Mijloacele folosite sunt numeroase. Sarcasmul, ironia și umorul, tensiunea extremă, lirismul, domesticul și obișnuitul, tragicul eșecului, visul și (ne)realizarea, semnificativul, aberația formulării, ciocnirea sintactică, verbul, adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu o ieșire în arenă a unor oameni de cele mai multe ori tineri, bine școliți, purtînd la subsuoară serviete cu bogate referințe,cu "citătuțe", cum spune unul dintre ei, care sar pe neașteptate în ajutorul nostalgicilor aflați într-o sferă de culturalizare precară. Cum să le explicăm comportarea? Pe de-o parte, e un gen de joc periculos, de "sport extrem" al celor ce-și propun a devia de la "mainstream-ul intelectului național", pe de altă parte, e un amoralism cinic, posibil tot
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
sa la bine alese intruziuni anecdotice, Sorin To-muța distinge patru "funcții" definitorii ale cafenelei vieneze: "(I) nucleu al noutății, adică, în contextul respectiv, al modernismului; (II) substitut al unui sistem de învățământ anchilozat și rupt de prezent; (III) agent al culturalizării nediscriminate social; (IV) promotor al comuniunii intelectuale." Dar, dincolo de aspectul "solar" al cafenelei, urmărit și regăsit mereu în literatură, Sorin Tomuța analizează și partea umbroasă a fenomenului, manifestată prin concentrarea în acest mediu a estetismului asocial cultivat de mișcarea Jung-Wien
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
oameni se mișcă haotic, atrași în mareea livrescului, căutând parcă în standurile editurilor vesta de salvare de care să se poată agăța. Senzația sublimă a cunoscătorului, dezastrul inocentului, ce speră naiv, de la an la an, tot mai deznădăjduit, soluții de culturalizare intensivă, care să dureze - miracol! - mai mult decât cele 5 zile fugitive ale târguielilor. (Alice-Ondinne Cucu) • Din prima seară: Cei mai mulți vizitatori: Humanitas. Cel mai frumos stand de prezentare, Rao. Cel mai atractiv și muzical stand pentru copii, Editura Gama, cu
Gaudeamus 2010. Momente () [Corola-journal/Journalistic/5911_a_7236]
-
spun că sunt foarte mari". Alții vorbesc cu aplomb despre o "generație expirată", alcătuită din autori care încă trăiesc, peste ale căror scrieri, chiar dacă discutabile, nu s-ar putea trece cu ușurință. Să azvîrlim istoria literară la coș? Impolitețea față de culturalizarea, oricum am întoarce lucrurile, obligatorie, se întîlnește cu bizara apetență pentru pornografie, mod foarte naiv de afișare a "independenței", a unei "originalități" cu valențe exhibiționiste (îmi spune Barbu Cioculescu că părintele d-sale, Șerban, ar fi numit apucătura în cauză
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]