21 matches
-
de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările "Les Rapports entre la Moldavie el l’Ucraïne d’après le folklore ukraïnien" (1924), "Hăis! Cea!" (1927), "Răzeș (despre cuvânt și instituție)" (1928), "The beginings of Slavonic culture in Romanian Countries", în
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
în rândurile tinerilor, aceștia înrolându-se ca voluntari în armata imperială. Căpitanul și-a trimis pe cei trei fii ai săi în Austria, prin Elveția. Prin această alegere conservatoare a fost declanșat un act care s-a dovedit a fi culturalizator, pe parcursul unui întreg secol. Pe vremea aceea, dacă erai un francez educat și școlit, aveai porțile deschise din Europa până-n Rusia. Toată "Lumea Bună" vorbea franceza. Cu ocazia Congresului de la Viena din anul 1815, D. Claude Coulin, cel mai mare
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
să se simtă la ea acasă numai printre oameni, animale și plante. B. Moartea cea mare Călătoria spre celălalt „tărîm” ducea casă bună cu mentalitățile neolitice vegetaționale și astrale, cu imperiile cosmice și unice, cu divinitățile în chip de eroi culturalizatori. Totul se constituia într-o familie închegată, avînd la bază o sursă comună. Domeniile ansamblului cosmic se împărțeau după criterii ale geografiei mitice și astrale: „sus”, „jos”, pămînt, cer, apă, văzduh, cu soare, lună și luceferi. Fiecare se afla în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
interes secundar. Aflăm că istoria lui Osiris începe în chip de farsă sinistră. O narațiune mitică din vremea vechiului Egipt sau a „Nilului de Sus”, cum se mai spune, îl reține în memorie ca șef de așezare omenească și erou culturalizator. „Abia urcat pe tron, Osiris i-a scăpat pe egipteni de viața săracă ce nu se deosebea de cea a fiarelor din sălbăticie, pe care o duseseră pînă atunci; i-a învățat agricultura, le-a făcut legi și i-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Apoi, străbătînd pămîntul, a îmblînzit apucăturile oamenilor, rareori prin puterea armelor, căci și-i apropia pe toți prin convingere, fermecîndu-i cu vorba bună, cu muzică și cîntări”. E un personaj șablonizat, pînă aici și, probabil, „modernizat”. În această variantă, eroul culturalizator figurează în mai toate mitologiile euro-asiatice. Să reținem că aventura este plasată în zona Egiptului vechi și „de sus”, adică spre izvoarele Nilului, fluviu providențial ce-și trăgea obîrșia dintr-o sursă supramundană, asemenea Tigrului și Eufratului coborîte direct din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o existență prelungită și confortabilă. Moartea lui a însemnat, ca în creștinism, salvarea tuturor. Interpretarea dată lui Osiris în termenii de mai sus face deschidere spre spațiul dacic și spre Decebal. Dacii trecuseră și ei printr-o serie de acte culturalizatoare asemănătoare acelora întreprinse de echipa Osiris-Isis-Seth. E drept că inițiativa aparține lui Burebista, dar obiectivele au fost exact de aceeași natură și repetîndu-se scenariul cunoscut. Informația lăsată de Plutarh despre egipteni revine la Strabo, observîndu-i pe geto-daci: „Burebista, get de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un imperiu mare și să supună geților cele mai multe popoare din vecinătate” Strabo se afla și el în cunoștință de cauză pentru că relata fapte curente și, totodată, pretindea că se trăgea din neamul dacilor și se mîndrea cu asta. Ca acțiune culturalizatoare apare și episodul abstinenței la vin, de ambele părți. La geto-daci faptul a căpătat un curs mai aspru, ajungîndu-se pînă la distrugerea viilor, pe scară destul de largă. A fost opera lui Deceneu, „marele meu contemporan”, scrie Strabo. Probabil că patima
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu seva pămîntului, a făcut să crească vița de vie”. Despărțirea, hotărît vizibilă, de comportament destinal între egipteni și daci a avut loc în planul spiritualității mitico-religioase. Faptul a rezultat din modul în care daimonii principali și-au asumat funcții culturalizatoare. Osiris este preot dar și suveran în administrarea treburilor mundane, pînă la preluarea rolului, încă nedefinit pînă la el, de divinitate atotstăpînitoare pe ambele tărîmuri, de „aici” și de „dincolo”. Și-a fixat pronia în „Înaltul de Sus”, dînd mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
maieutice, de unde i s-a tras, la proces, unul dintre capetele de acuzare și, apoi, moartea. Nu s-ar fi întîmplat pe vremea lui Osiris ori în spațiul zalmoxian al lui Decebal. La drept vorbind, toți trei, Osiris-Decebal-Socrate, erau eroi culturalizatori, fiecare după nevoi și în contexte speciale. Zeul egiptean, preot și rege inițial, își începuse activitatea în mijlocul unor populații nedefinite; le adusese la ascultare și le aștepta „dincolo”, să constate dacă efectele învățăturii puteau fi de durată, pe termen lung
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dorința divinității, în față căreia se obligase cu toată ființa. Socrate îi continuă în același spirit, cu mica-mare deosebire că ia sub observație viața cetății, a Atenei, modelul de „cetate antică” (Fustel de Coulanges). Datorită unor serii anterioare de eroi culturalizatori (Teseu, de pildă), aici populația devenise comunitate umană. Ea căpătase o componență armonioasă, se organizase pe profesiuni utilitare și după capacități spirituale, se conducea după Legea divină și-și desfășura activitatea în instituții reprezentative și de interes general. Dar individul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de convergență, care ar merita un studiu aplicat de mitologie comparată: invocarea animalului fabulos numai în situație conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont spațial (marea se lasă îmblînzită în colinde, argonauții încheie misiunea în chip culturalizator); caracterul bipolar al simbolurilor - apa primordială/soarele atotbiruitor. Sunt forme favorizate de regimul ambiguităților, obișnuite în mitologiile arhaice cu fond neolitic. Nicăieri nu au loc bătălii sîngeroase și încărcate de patetism uman ca la Troia. Se pun în scenă numai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Revista cuprindea și trimiteri la legi, decizii, regulamente. Prezintă interes, credem, statistica economică cu privire la producție, consum, nivelul de trai, situația salarizării. * Chemarea vremei .E o publicație țărănească scrisă pentru țărani și nu pentru redactorii ei, așa cum există destule în arena culturalizatorilor noștri de profesie. (D.V. Cărți și reviste din Revista Bucovinei, septembrie 1943) * Crai nou Crai nou, literatură, critică, informație. Apare la Plaiul Cosminului, Cernăuți, în perioada iunie-iulie 1933, lunar. Redacția: Teofil Lianu și Leon Șandru. Tipografia Mercur, Cernăuți. Crai nou
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost dintru început și nu s-a înființat ca un c.l. propriu-zis, ci a fost un derivat firesc al societății Junimea, deschisă spre o pluralitate de domenii și organizată, în iarna anului 1863- primăvara anului 1864, în scopuri culturalizatoare de cinci tineri ieșeni proaspăt întorși de la studiile urmate în străinătate: Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Theodor G. Rosetti, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor. În istoria grupării sunt perceptibile o „perioadă ieșeană”, aceea care dă adevărata măsură a junimismului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
ani după aceea nu l-am mai urmărit pe acea pârtie alunecoasă care avea să l ducă Înspre periferiile nobilei Îndeletniciri a scrisului, cercând, fără a reuși, să-și acomodeze mintea și scrisul, ambele de esență superioară, pe măsura unui culturalizator neapărat al maselor, a unui educator, vezi Doamne, al bietului nostru popor, de la al cărui geniu autentic, noi, scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum naiba ni se mai spune, avem Încă atâtea și atâtea de Învățat. Un viitor istoric al culturii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Grigore Ghica Vodă, cel de lângă balta Încremenită sub luna Îmbobocită, sub nuferii și crinii albi de apă tăiați ca În argint, sub pădurea de trestii și papură, sub zboruri repezite de rațe, unde ne aștepta coana Didina Cantacuzino, aprigă culturalizatoare a maselor, dar nu și a băieților ei proprii, cu care era Îndușmănită la cuțite pe chestii de averi mari de Împărțit [...]. Dar de pe urma acestor concesii față de sine și de mândra lui conștiință literară, lucru pentru care sunt sigur că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că unele analize sociologice au căpătat expresii semnificative pentru stabilirea influenței asupra omului, din diversele unghiuri formativ, informativ, educațional, integrator etc. A fost fixată mai întâi macrofuncția teleologică (cartea există pentru a fi citită) din care derivă funcțiile: formațională, informațională, culturalizatoare, educațională, estetică, de tezaur (al cunoașterii umanității), cooperațională (prin carte, toate țările contribuie în mod egal la dezvoltarea culturii mondiale). Unele modalități ale lecturii (analitică, sintetică, critică etc.) ne prilejuiesc înțelegerea mai bună a ceea ce înseamnă orice pagină citită, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acest profund cunoscător al problematicii și sufletului țărănesc, dar și limbii cu iz popular, de o savoare aparte, în care sunt compuse aproape mai toate scrierile sale. Având un pronunțat caracter moralizator și fiind ușor didacticiste, acestea se încadrează obiectivelor culturalizatoare ale Astrei. Multe dintre lucrările sale au fost publicate în calendarele populare ale vremii, ale căror rubrici de „învățătură și petrecere” erau semnate întotdeauna de D. Cele mai multe lucrări publicate aici, ca și altele, inedite, le-a strâns în câteva volumașe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
culturale la fel; cele sportive - așijderi. Și, dacă participau la tot felul de recensăminte (ale oamenilor, ale bunurilor mobile și imobile, ale animalelor, păsărilor, stupilor de albine...) - de ce nu și la „campaniile de lămurire”? Doar și asta era o campanie... culturalizatoare, nu? De introdus cultura-n mase; de luminat, de Îndrumat - de lămurit, ce mai...? Întâi și-Întâi, În explici neculturalizatului, nelămuritului, că trebuie să dea cotele „către stat” (ah, acest „către” - nu s-o fi găsind un lingvist-parodist?); fiindcă ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Nicolae Gane (câteva nuvele) sau a lui Ion Creangă (Povestea unui om leneș, Cinci pâni, Moș Ion Roată și Cuza-Vodă). Se adaugă încercări literare ale unor învățători sau ale unor țărani care împărtășesc din experiența proprie. R.p., adevărat luminător și culturalizator al lumii satelor, a avut o bună răspândire, dovadă numeroasele întrebări și propuneri venite din rândul oamenilor simpli și publicate într-un soi de „Poșta redacției”. G. Ibrăileanu o socotea un model pentru orice periodic destinat satelor. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
naționalități, între care românii dețineau un procent de 35.2 %. De numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii, au contribuit din plin la menținerea unei ambianțe culturale bogate 52. Amintim aici Societatea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările Les Rapports entre la Moldavie et l’Ukraïne d’après le folklore ukraïnien (1924), Hăis! Cea! (1927), Răzeș (despre cuvânt și instituție) (1928), The Beginning of Slavonic Culture in the Romanian Countries
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]