48 matches
-
care o poartă ca amuletă și după naștere, chiar toată viața. În sfîrșit, sos primit bănuți de la naș), Schimbarea numelui (de care au parte copiii care, după botez, din cauza unei boli sau a unui spirit necurat, li se schimbă numele), Cumătria, cu toate frumoasele ei obiceiuri, Scăldăciunea (scăldarea, după botez, a copilului de către nași), Scăldătoarea nepoatei (adică a lăuzei), Îmbisericirea (rugăciunea făcută în biserică femeii ce a născut și a copilului, la șase săptămîni de la naștere), Colăcimea (obiceiul ca părinții să
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
este botezul nou-născutului, care se face prin scufundarea totală a copilului de trei ori în cristelniță. La botez se pun doi nași-unul din partea mamei, altul din partea tatălui, rude foarte apropiate, frați sau veri “ca să nu se depărteze neamul”. La cumătrie, în mod tradițional, se aduceau diverse produse ca să aibă copilul belșug, iar în prezent se dau bani. În trecut, în alegerea prenumelui se ținea cont de sfinții din calendar din perioada când s-a născut copilul Ăpentru băieți opt zile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pregătirii hranei și păstrării în bune condiții a produselor alimentare, dar și a altor bunuri: îmbrăcămintea, încălțămintea, țesăturile. Locuința este locul unde se naște și unde se moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește cu cumătrul Dar cumătra să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țiganul a băut oleacă mai mult și avea chef de vorbă. Că de felul lui era cam mutălău. „Cinstiți gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie în satul de pste pădure. Doar eu eram mai bătrân printre ceilalți muzicanți. Cobzarul - un copchil. Oleacă mai copți erau cel de la țambal și celălalt viorist. Omătul ajungea până la genunchi și era un ger de îți îngheța răsuflarea...Am pornit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rămânem așa cu gura arsă? Și zi așa... Firitisire, firitisire, dar nu cu gâtlejul uscat... Păi?... Bine, Pâcule. Așa vom face, dar cine plătește udătura? Nu numai udătura, ci și mâncarea, și nu una oarecare... Ci una ca la o cumătrie măcar. Și plata ar cam trebui s-o facă... nașul... ha, ha, ha! Adică eu? Piei drace! Plata are s-o facă finul. La asta mă gândeam și eu, dar am vrut să te necăjesc doar. Dinspre partea asta nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
până acuma... La o vreme, s-a auzit glasul lui tata Toader: ― Apoi omul vine, stă, da’ mai și pleacă. Să nu pățim ca cel căruia i-o vinit cumătru-su În vizită. ― Da’ ce, nu s-au mai vizitat cumătrii? - a Întrebat Petrică. ― Da, dar aista, cum o dat de vin bun și de mâncărică aleasă, numai nu se dăde’ plecat. ― Și? ― Ce s-o gândit gazda? Și-o chemat copchiii și le-o zâs: „Ia pupați voi mâna nașului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acestea, Petrică a prins-o de mijloc pe „jupâneasă” și a strâns-o lângă el. ― Mama mea m-a Învățat să fac tot felul de mâncăruri. Ea era una dintre gospodinele satului, care sunt chemate să pregătească mesele pentru nunți, cumătrii sau alte petreceri... Așa că m a Învățat și cum se fac alivencile. ― Apoi cam de multișor n-am mai mâncat eu așa bunătăți - a vorbit tata Toader, gustând dintr o porție... Când fiecare și-a isprăvit bucata din față, bătrânul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vremelnica ȚARĂ din care face parte satul, cu steagul, armata, guvernul, aparatul ei punitiv și electoral. Aduc acestea ceva în viața ta? Poate numai belele! Să știți de la mine: Nu există NEAM în afară de rudele de sânge. Poate și cele de cumătrie. Dar NEAM în înțeles de ȚARĂ, totalitatea vorbitorilor de aceeași limbă, este o himeră politică hidoasă. Referință Bibliografică: Iubita noastră țară / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
666 apartamentul 13, o rudă de alianță cu sus zisul verișor. Citind adresa, coana Chirița a trebuit să se închine larg de două ori, să nu-i meargă „de rău” la drum. La Paris gradele de rudenie, în special de „cumătrie” nu sunt respectate. Dar ospitalitatea se aseamănă ca aceea românească. Dacă ai trecut de zidul chinezesc al ușii de intrare nu mai ești dat afară. Cel puțin ești miluit dacă nu ți se oferă pensiune completă. Și conița Margueritte era
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
Ne stau la îndemînă reprezentațiile unor formațiuni coagulate în jurul revistelor literare de mîna a doua ca să nu ne oprim decît la ele acum, deși nici în zona artelor frumoase, în jurul filialelor, mișcarea nu e de neglijat aflate într-o continuă cumătrie cu interminabile podghiazuri de la un festival la altul, de la o premiere la alta. Condeieri industrioși, experți în formulă, turmentați în mediocritate, turmentați ca atare, infatuați cît încape, agresivi în haită, antipatici. Phuah! Dar Creangă-Eminescu? s-ar putea auzi dinspre laboratoarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de științe naturale. Debutează cu două schițe, La priveghiu și La praznic, într-o revistă a elevilor de la Liceul Internat. Colaborează mai ales cu schițe și nuvele, dar și cu publicistică socială la „Viața românească” (prima scriere e La cumătrie, în 1906), „Avântul”, „Însemnări literare”, „Solia Moldovei”, „Însemnări ieșene”. Cea dintâi carte de literatură este o culegere de nuvele, Sandu Hurmuzel (1916). Urmează Oameni și vremuri (1920) și Într-un colț de rai (1930), ambele adunând povestirile apărute în reviste
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
Spuneți! Am venit să dormim. E bine? Da. E bine. Adică, bineați făcut că ați venit Înainte de a cădea noaptea, că, uite, noi, tocmai ne ducem de-acasă. Da’unde vă duceți, oameni buni, acum, pe Înserate? Ia, la o cumătrie, ne ducem, că nu se poate să lipsim de-acolo! Sub nici o formă, nu se poate să lipsim. Da’deacuma, dacă tot ați venit ... hai; câți sunteți? Opt. Patru și patru. Soț și soție. Asta nu mă interesează, ciripi, de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de alături, soția gospodarului, o hamțușcă, frumoasă, ca ruptă din basm, nu altceva. Bine, afirmă, tot ea, hai, veniți, să vă arăt unde o să dormiți. Da’repede, că, uite, noaptea cade, ca o nălucă, peste noi. Și ne Întârziem la cumătrie. Hai. Gazdele se Întorc de la poartă. Se duc, toți patru, și femeia le arată ce avea a le arăta. Noi ne uitam. Și, eu, zic: ne place. Bine, gata, plecăm. Din urmă, fiu-miu, vine cu o sacoșă pe umeri
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
continuat. De mult se făcuse noapte. Ăla, beat de-a binelea, sa exprimat, oarecum, cu jenă; acum, că tot se termină și din șipul ăsta, ia mai pune una, pentru mine, c’apoi, repede, mă și duc după nevastă, la cumătrie. Nu cumva să Întârzii. Că nevasta, cred, o fi și ajuns, de-acuma, și-mi ține rând, Îmi ține masa ocupată, și-i păcat să lipsesc de-acolo, că, doamne ferește, cumătrul ar putea să se supere, iar cumătra, ar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ce va trebui să facem. Puteți lăsa ușile descuiate și ferestrele deschise, ca s-aveți aer curat. Că nare ce să vi se Întâmple neplăcut. Urșii nu vin, pe la noi, iar hoții, nici atât! Pa, noapte bună! Pa, petrecere frumoasă, la cumătrie, domnule găzdaș! Ei, dragul meu, și, din clipa aia, pentru mine, dar, cred, nu numai, filmul s-a rupt. Cum a adormit și cum i-a trecut noaptea, fiecăruia, n-am știut, și, sunt sigur, nici nam cum să mai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și era agitat, se spunea că acestea erau semne cum că micuțul „caută botez”. Atunci avea loc la biserică sfânta taină a botezului, prin care copilul era creștinat. După botez urma o petrecere cu mâncăruri tradiționale, vin și lăutari, numită „cumătrie”. Cu această ocazie se fac daruri noului născut, constând în obiecte, îmbrăcăminte și bani. Pentru serviciile făcute, moașa era răsplătită cu bani, un prosop și o „crâșmă”, adică o bucată albă de stofă. Nașii de botez deveneau părinții spirituali ai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
La Referendum rămâne... cum am spus: mare și costisitoare porcărie ! Subliniez: ce-am scris în ultimele 4 editoriale sunt sinteze ale opiniilor din public. Nimic altceva ! (MERIDIANUL, An IX, nr.47 (725), joi, 29 noiembrie 2007, Editorial) 236 PRIETENII și cumătrii politice Momentul 2007 se află spre final, dar din punct de vedere politic e cam expirat, dat fiind că ne aflăm în ultimele 3 săptămâni ale anului. Mai urmează vreo donație, vreun gest pentru vreo bătrânică, ceva urări oficial-electorale și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
funcția lui de președinte. Cât ar fi într-o înțelegere cu Buzatu și Cârjă (nu Cr. Rădulescu, nu Lorenț) e, există pe undeva. înțelegerea cu cei de la PNG nu-l ajută, iar convenț ia cu PNL rămâne perdantă. De altfel cumătria lui Dan Marian cu oricare politician local e privită ca păguboasă. Cred că episcopul politic de pe ruta Vaslui - Huși i-a indepărtat definitiv pe stâlpii locali și se mazilește singur, oricât ar fi susținut de la centru. Pentru că, dacă n-ați
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ghemul intereselor a lui Pufuleț? O mai auziți? Adică cei 16 % ai liberalilor îi aparțin în vreun fel lui Dan Marian oricât s-ar fotografia el cu tot cu pantofi? Noroc de niște primari, aflați acolo, la fața locului, tot în niște cumătrii locale. Iată că la nivel de județ există prietenii (și frății) care nu se strică indiferent de scânteile partizanilor... din partide !! Mai curge multă apă pe Bârlad până să se destrame acest sistem care, până la urmă, asigură o conduită... uniformă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cheltuiți de Aglaia și Harieta la băile de la Teplitz, care sumă echivala cu venitul total al Ipoteștiului pe doi ani, plus călătoria lui Eminovici la Praga, ca să-și găsească fetele, apoi banii trimiși, după moartea lui Șerban, apoi botezul și cumătria unui copil al Aglaiei, apoi cheltuielile cu boala Ralucăi, fără a mai pune la socoteală cheltuielile casei. După atîtea cheltuieli, unele făcute nechibzuit, bătrînul Eminovici a rămas fără nici un ban. La 28 iulie 1876, deci înainte de moartea Ralucăi, bătrînul Eminovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]