167 matches
-
știută din rugă. Doar dorul de casă să-l traduci în tăcere și să-l încui în propria limbă, ca pe-un sipet adus de departe scrijelit fără știre de un scris de copil. 2. Cine face totdeauna dreptate și cuminecă somnul celor duși dintre noi? Cine alege care gesturi din urmă se vor cerne în firea copiilor noștri, care gânduri vor trece în aprigă luptă rostuindu-se-n voie pe buzele lor? 3. Tu și inconștienta blândețe netezindu-mi amarnic
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
zel, lucrând de capul lor, cum vrea să ne convingă dl. Măgureanu. l Când am trecut, atât de repede, peste mai bine de jumătatea Sfântului și Marelui Post al Paștelui ortodox? Lumea se spovedește, se purifică, se roagă și se cuminecă. Fiecare se coboară cât mai adânc în sinele păcătos, se mărturisește, printr-un efort enorm de sinceritate. Parcă n-ai mai citi ziare, nici nu te-ai mai uita la televizor, obosit de reclame, indiscreții și agresivitate, fără vreo consolare
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
suntem încă aici, până este ziuă, în semn de pocăință, ca să nu plângem acolo, pentru că am fost osândiți. Ce avem de făcut? Să ne pregătim pentru răspunsul pe care va trebui să-l dăm, să ne spovedim și să ne cuminecăm cât mai des, când încă Iisus este Mântuitorul nostru, ca a doua venire a Sa să fie pentru noi prilej de bucurie și de slavă, nu de osândă și durere“. D. M. Datini și obiceiuri românești de Sfintele Paști Pentru
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Hațeg scria în „Cronica Banatului”, în 1772, despre prinderea și pedepsirea câtorva lotri veniți din Țara Românească la jefuit în Banat: „Apoi pre cei 10 hoți la lăzăretu Jupalnicului, unde-i la hotaru Orșavii, la gard, de tată-meu ispovediți, cuminecați, 4 lotri, oameni în vârstă, prin gealat cu roata să zdrobiră, iară recruților lor amândoo mâinile tăindu-le, cu var neastâmpărat legându-le, arzându-le carnea pingă os. Așa, vii, peste graniță în țară a să duce le deateră, iară
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
dorit să reliefăm cazul aparte al operei literare datorate lui Horia Stamatu. Poetica pe care o ilustrează - și care îl ilustrează - se situează în proximitatea unui asemenea mod de a înțelege, a gândi, a se comunica pe sine și a cumineca în lumea Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând cu ecouri ale Esteticii lui Hegel. Din perspectiva lor, Poezia - ca artă - își căpăta determinațiile prin situarea „în sfera care îi este comună cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
El, împlinind toată dorința". În virtutea cuminecării după vrednicie în Sfânta Taină a Euharistiei, cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Acesta petrece în noi și noi petrecem în El (I Ioan II, 6, 8). Astfel, între Iisus Hristos și credincioșii cuminecați cu vrednicie se înfăptuiește o unitate deplină. În momentul în care și noi îl primim în trupurile noastre numai exterior și vizibil, suntem mulți și deosebiți unii de alții, pentru că în ființa noastră suntem cu Iisus Hristos așa de uniți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
și întreolaltă cu Iisus Hristos? Căci Domnul Hristos este legătura unității, fiind Același și Dumnezeu si om". La fel, Sfântul Ioan Damaschin remarcă pe drept cuvînt, că Dumnezeiasca Euharistie "se numește (și) cuminecătură și este adevărat, fiindcă prin ea ne cuminecăm cu Iisus Hristos, devenind părtași Trupului și Dumnezeirii Lui. Prin ea ne cuminecăm și ne unim unii cu alții, pentru că ne împărtășim dintr-o singură pâine și devenim toți un Trup (I Cor. X, 16-17 ; Rom. XII, 5), și un
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
și Dumnezeu si om". La fel, Sfântul Ioan Damaschin remarcă pe drept cuvînt, că Dumnezeiasca Euharistie "se numește (și) cuminecătură și este adevărat, fiindcă prin ea ne cuminecăm cu Iisus Hristos, devenind părtași Trupului și Dumnezeirii Lui. Prin ea ne cuminecăm și ne unim unii cu alții, pentru că ne împărtășim dintr-o singură pâine și devenim toți un Trup (I Cor. X, 16-17 ; Rom. XII, 5), și un sânge al lui Iisus Hristos și membri unii altora (Rom. XII, 5), ajungând
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
în genunchi și a zis: „Domnul meu și Dumnezeul meu! Tot la fel și noi astăzi, în fața lui Iisus din Sf Euharistie, mărturisim asemenea. Iisus este în mijlocul nostru. Aceasta este o mare taină a credinței noastre. Credem că, împărtășindu-ne (cuminecându-ne), primim trupul și sângele lui Iisus, deși prin simțurile noastre, ochii noștri nu văd decât pâine și vin și gura nu simte decât gustul pâinii și vinului. Urechile ne spun, însă, altceva. Din Sf. Evanghelie ele aud cuvântul lui
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
Hristos: „Acesta este trupul Meu și acesta este sângele Meu“. Aceste cuvinte dumnezeiești ne intră prin urechi în inimă, ne dau credință vie că Iisus din Sf. Euharistie este pe Altarele noastre, ne dau o credință tare că, împărtășindu-ne (cuminecându-ne), îl primim pe Iisus cu adevărat, ne unim cu El; cu Acela care acum 2000 de ani a cutreierat drumurile „țării sfinte“, cu Cel ce a vindecat orbii, muții; cu Cel ce a mântuit pe cei demonizați și a
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
și el al unei identități, sau măcar al unei ipostaze caracteristice și, în același timp, active în definirea identității. Vinul este aici un catalizator al personalității, și, în același timp, un indicator al valorilor implicate, al implicării celor care comunică/cuminecă cu ajutorul și sub acoperirea sa. Proba vinului este aici proba adevărului, și în ea se includ și nuanțele goliardice, și cele sacramentale. Autorul tipic pentru acest rafinat proces de decantare (fără să vrei ești obligat să folosești termeni familiari vinificării
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
într-o fabulă agonală despre instinct și gând". "În Iubind în taină, I Violet (2001), carte prin care poeta își celebra cincantenarul, sângele (ca vehicul al pasiunii) e puntea între Paradis și Infern, un elixir sacru prin care îndrăgostiții se cuminecă vampiric cu foc". Dincolo de aceste notații temerare prin care eul hiperemic sparge platoșa pudorii, temperamentul torid se exprimă prin ricoșeu, prin viziuni cosmogonice ample ce sugerează erotismul universal, ai cărui actanți sunt principiul masculin și cel feminin". Versurile ce urmează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
sângerat, Domn al luminii / și Veșnicie limpede, Iisuse! Tu, care ai primit pe frunte spinii / și cuie adânci În mâinile-ți supuse. // (...) și spune morților de sub troițe sfinte / că va veni cândva o dimineață / când Neamu-ntreg va fulgera la viață,/ cuminecat prin morții din morminte. Mi s-au Înfipt În suflet așa de tare aceste versuri că am hotărât să le adun și să le Învăț pe de rost. „Doamne, ajută-mă!”, mi-am zis. și Mân tuitorul m-a auzit
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
deținuții au fost siliți să participe la un ritual religios zugrăvind intrarea lui Iisus în Ierusalem. Buracu a primit sarcina de fi măgarul pe care Iisus a intrat călare, în Duminica Floriilor, pe porțile orașului. La sfîrșit fiecare a fost cuminecat cu materii fecale. Acesta a fost iadul în care Mihai Buracu a trăit două luni. Tot arsenalul supliciilor îndurate s-a învîrtit în jurul unei singure axe: fiziologia. Cea mai bună definiție a iadului este: locul unde pîngărirea fiziologiei este folosită
Fiziologia supliciului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3878_a_5203]
-
zilele noastre se arată nevrednici de numele acesta! De câte ori, tocmai în ziua praznicului lui îl necinstesc pe Sfântul Ioan prin beții și alte rele! Ce bucurie ar face ei Sfântului Ioan dacă în ziua praznicului său s-ar spovedi și cumineca, și-ar curăți sufletul de păcate, aducându-și aminte de viața cea curată a sfinților Ioan Botezătorul și Sfântului Apostol Ioan. preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l În intervalul 20-30 iunie, la sediul Centrului Comunitar de Asistență Socială Timișoara (Bd.
Agenda2005-25-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283846_a_285175]
-
și) la catolici ori la protestanți, ba chiar la diferite ramuri monofizite și se roagă împreună cu aceștia. Sfinția voastră ce spuneți, este corect și bine că se procedează astfel? - Eu personal nu-i împărtășesc pe cei care duc și se cuminecă la catolici ori pe cei care, în loc să vină la biserica lor, se duc la protestanți, la monofiziți ori în alte locuri. Sfinții Părinți ne opresc și ne interzic să ne rugăm împreună cu ereticii sau schismaticii, dar suntem obligați să ne
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
după chip și-asemănare -/ lut cântător/ și-aripă de-oțel/ în vibrare,/ în dulce sunet de clavir. („În dulce sunet de clavir ”) și, mai ales, „Aleluia!/ De la facerea lumii te-am iubit./ Sub mărul acela albastru,/ florile lui ne-au cuminecat și miruit “. („Rhapsody in blue”). Versurile din acest volum pornesc dinspre lume spre lume, trecând prin sufletul poetei vibrând a rapsodie. Ele comunică, relevă lumea lumii înseși. Vigoarea îi vine din Semnul Crucii, între Verticalitate și Orizontalitate, și din raportul
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
deselor prigoane, și-a răstignit din suflet, jertfă, sfânt-altar, în piroanele lui Iuda a sculptat Icoane, poleind cu sânge, sfinți în Calendar. Din trâmbițele ființei, șoapte ne-a vestit neprihănirea jertfei sale de erou-martir, viața în credința-dreaptă ne-a mărturisit, cuminecat cu pâinea Hristosului Potir. Prin iubire a urcat în conștiință Taborul să nu moară în noi, niciodată credința: veșmânt durabil al Crucii, el, luptătorul pentru cei ce nu și-au mărturisit suferința. Divin poet, al îngerilor har și suferință, dăltuit
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
era soț și tată, cu aceeași exemplaritate. Mă voi referi la poezia lui, uitată vreme de aproape un secol, în sertarele vechi ale casei. Și scoasă, doar la sărbătorile familiale ori la cele religioase, pentru ca familia și cunoscuții să se cuminece cu pâinea și vinul acestor vesuri care ating de multe ori sublimul. „Vreme trece, vreme vine...” spunea Eminescu. Și iată că a venit vremea. Timpul nu mai are răbdare. Nici scoarțele negre ale caietului nu mai au răbdare. Vor să
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
public. Iată-le pe cele mai importante: „De la moarte la viață”, Editura Paideia, București, 1996 (roman memorialistic - personajul Victor Moldovanu este autorul însuși - cu caracter testamentar, prezentat călduros de regretatul critic literar Valeriu Cristea, cu care părintele Paulin s-a cuminecat mai ales întru Dostoievski); Trebuie să reținem faptul că monahii au scris din necesitatea de a fixa și transmite învățături de credință sau experiențe duhovnicești, de aceea textele lor nu sunt ficționale, ci încărcate de realitate. În acest context, romanul
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
material, alcătuit din treisprezece paragrafe (obiecții sau observații): Prima observație Sunt unii oameni evlavioși care, neștiind Scripturile, atunci când văd un creștin împărtășindu-se frecvent , îl împiedică și îl ocărăsc, zicând că acest lucru este al preoților: "Dacă vrei să te cumineci frecvent, fă-te și tu preot!"Acestora le răspundem nu cu cuvintele noastre, ci cu cele ale Sfintelor Scripturi, ale Sfintelor Sinoade și ale Sfinților Dascăli ai Bisericii noastre în parte, și spunem că demnitatea preoților este să aducă Ofranda
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
ipodiaconii, citeții și cântăreții, asceții și diaconițele, fecioarele și văduvele, apoi copiii și tot poporul în ordine cu respect și evlavie, fără tulburare". Sfântul Iov, de care am amintit adineauri, mai spune că "celor vrednici le este îngăduit să se cuminece și în fiecare zi, în chip asemănător preoților și celor simpli, bărbaților și femeilor, pruncilor și bătrânilor, și tuturor creștinilor de orice vârstă și rang". Iar acei preoți, care nu-i împărtășesc pe creștinii care vin la dumnezeiasca Cuminecătură cu
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
adică: Apropiați-vă de Taine și vă împărtășiți!, și tot ei desființează apoi cuvintele lor și-i alungă pe cei ce se apropie, și nu știu cum să numesc această neorânduială. Observația a doua Unii obiectează zicând că se cade să ne cuminecăm tot la patruzeci de zile și nu la mai puține zile. Câți avansează această obiecție aduc drept justificare a lor o mărturie din Sfântul Ioan Gură de Aur care spune: "De ce postim aceste patruzeci de zile? În vechime muțti veneau
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
a jertfit"(1 Cor. 5, 7). Așa încât, ori de câte ori te apropii cu conștiința curată, săvârșești Paștile, nu atunci când postești, ci atunci când te împărtășești de această Jertfă. Prin urmare, catehumenul nu săvârșește nicicând Paștile, chiar dacă postește în fiecare an, fiindcă nu se cuminecă din Ofrandă; așa cum, dacă se apropie cu conștiința curată, cel ce nu postește săvârșește Paștile și azi și mâine, ori de câte ori se împărtașește de Sfintele și Dumnezeieștile Taine; căci cea mai bună apropiere are loc nu întru paza soroacelor, ci întru
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar cădea, cum v-am spus de multe ori, să nu păziți doar sărbătorile pentru ca să vă cuminecați, ci să vă curățiți conștiința și atunci să vă atingeți de sfânta masă. Căci cel spurcat și necurat nu este drept să se împărtășească nici în sărbători cu acel sfânt și înfricoșător Trup; dar cel curat, și care și-a
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]