150 matches
-
cază d. Carp, are însămnătate și pentru poziția României ca stat. Am dori să știm în adevăr în ce mod pricepe d-sa această organizare socială și daca nu cumva e victima iluziei că cu Cariagdii, Caradale și Costinești, cu cumularzi, vânători de sinecure, de directorate de bănci și de diurne, s-ar putea inaugura o reformă socială. Nouă ni se pare sigur că nimic nu se poate face cu oameni cari, în locul convingerii, științei și caracterului, n-au decât un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-și mai încerca încă o dată puterea ei discreționară, dac-o țin curelele. Deși cazul din Bârlad e îmbucurător, totuși nu avem speranță că el s-ar repeta cu aceeași vigoare pretutindenea. Țara legală, țara neatârnată devine din ce în ce mai slabă în fața țării cumularzilor, speculatorilor de acții, a patrioților de meserie. Mii de posturi create din nou în paralelă c-un buget de cheltuieli urcat în patru ani cu 34 la sută au pus aproape pe toți aceia cari știu a înșira slove negre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
votator, mai mlădios. Spiritele independente, prea multă critică ar fi fost piedeci la ceea ce recunoscuse el că e bun ori salutar. Dar, odată poziția în afară a țării asigurată, el nu mai are nevoie de aceste elemente netrebnice de postulanți, cumularzi, speculanți ai intereselor țării. Va căuta a da o organizare internă țării, atrăgând în sfera ideilor sale elemente oneste și sănătoase sau sprijinindu-le pe acestea în tendențele lor, fără a se mai amesteca direct în afaceri. O esplicare tot
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de viață și de muncă pe care o avea acum douăzeci treizeci de ani sub regimul defăimaților boieri? Ca mai ba! Da! Buruienele lui Vlad Vodă Țepeș și decocturile lui Lăpușneanu ar avea poate efect, dar aplicate nu țăranilor, ci cumularzilor grecotei din sferele dominante. Venim la principiul pe care l-am stabilit demult în coloanele acestei foi. Regimul vechi, oricâte defecte ar fi avut, capabile însă de îmbunătățire, era ieftin. Pentru a susținea un regim pe care, surâzând, d. C.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de a ne atribui vorbe ce nu le-am spus. Nici am numit poporul ce muncește și plătește canalie. Pentru plebea superioară, pentru acele mii de demagogi cari trăiesc direct sau indirect din buget am păstrat acest epitheton ornans, pentru cumularzi, lefegii, agenți electorali plătiți, cârciocari și coțcari cari s-au vârât până și în comunele rurale; iată pentru cine păstrăm epitetul, nu pentru bietul nostru popor, pe care numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
republican Să trăiască românii " Romînului" zice d. Chițu. O dorință foarte justificată din punct de vedere bugetar. Românii "Romînului" sunt bunăoară d. Cîmpineanu, cu 40000 franci leafă; d-nii Fălcoianu, Stătescu, Costinescu, asemenea cu zeci de mii de franci lefuri anuale; cumulardul prinț Dim. Ghica, care e în același timp prezident la Societatea Dacia - România, la Creditul Financial Rural, la Regia tutunurilor, la drumul de fier Suceava - Iași, la Eforia Spitalelor, la Societatea de Construcție, la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezident la Societatea Dacia - România, la Creditul Financial Rural, la Regia tutunurilor, la drumul de fier Suceava - Iași, la Eforia Spitalelor, la Societatea de Construcție, la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri și diurne și neavând pereche decât un alt cumulard și acaparator de funcții, vestitul general de clistirerie Davila. Acești acaparatori de funcții sunt românii "Romînului". Cât despre romînitatea românilor "Romînului" vom cita numele convivilor d-lui C. A. Rosetti și cititorul va alege: Urechia (din cauze cronice: recte Popovici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
hârtie, paralel cu suveranitatea lui badea Toader și moș Dumitru exercitată de ilustrul Fundescu, înfrunzește codrul parlamentar, plin de căpitani cu câte 30 - 40 000 franci leafă pe an, apoi mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice că este lucru democratic să așternem lefurile așa încît să poată numi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca șef de gardă câteva sute, ca deputat doi galbeni pe zi. Un alt deputat e șef de gardă și pensionar. Un altul e advocat al statului, membru salariat al comitetului permanent și mandatar al națiunii. Prototipul luminos însă al cumularzilor e un medic oarecare, care-n viață-i n-a prea avut clientelă, dar cu atât mai multe funcții înalte. Luând leafă de general în armată, e profesor de facultate, apoi e în serviciul Eforiei spitalelor, a Institutului Elena Doamna
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici pe Cicero, dar golul ce rămâne prin nedisciplinarea minții și caracterului se umple cu idei nihiliste de răsturnare a tot ce există, de intervertire a ordinii sociale cu susu-n jos. Mai e nevoie să vorbim de societatea noastră, de cumularzii, de vânătorii de funcții, de alergătorii după reversibilitate, de gazetarii și advocații, de politicii cei eminenți și de altă tagmă patrioticească? Daca ne vom uita bine vom vedea că prototipurile luminoase ale cumulardismului sânt tocmai oameni cari nu și-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și cu caracterul. Dacă ele nu se disciplinează în copil încă, dacă nu i se imprimă adânc în toate apucăturile sale iubirea de adevăr și de muncă, să tot învețe el chimie și medicină și tot ce-o pofti, tot cumulard și vânător de câștig în socoteala altora va rămânea. Vom reveni asupra cestiunii educației în școalele noastre, precum și asupra rolului ce l-ar putea avea, deși nu-l are, studiul clasicității pentru creștere. Deocamdată observăm numai că cearta care-n
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se cere nimic de la el. O mărire cam trecătoare, nu-i vorba, căci, lipsind orice măsurătoare, fiecine se crede a avea destulă talie și destulă barbă ca {EminescuOpXI 335} să ocupe locul celuilalt, însă, oricât s-ar dușmăni nulitățile și cumularzii între sine, în contra unui pericol sânt totdeuna uniți în contra învingerii meritului. Aceste reflecții ni s-au impus citind o corespondență din Atena publicată într-un organ foarte serios din Germania, în "Gazeta generală" din Augsburg. Mobilizarea și punerea în ezecutare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știe că bunul plac al ministrului sau al comitetelor de partid îl zvârle mâni pe uliță oricât de bun ar fi. 3) Înmulțirea clasei proletarilor condeiului, căci la venirea fiecărei nuanțe nouă se așază un nou cârd de postulanți și cumularzi pe spatele bugetului, cari, o dată numai să fi fost funcționari, joacă în urmă rol de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri cari sânt dușmani celui ce-au destituit pe victima în cestiune. De-aceea trebuie să zicem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astăzi cu ceva față de demagogia populistă a acelor vremuri, criticată atât de vehement și oportun de Eminescu și Caragiale, ca să nu mai vorbim de birocrația administrativă excesivă astăzi, care seamănă leit cu acel „plebs scribax” eminescian format din postulanți și cumularzi care consumă fără să producă, desconsiderând poporul pe spatele căruia trăiește. În sistemul sanitar reforma Începută Încă din ultimul deceniu al secolului trecut a condus la situația de astăzi; subfinanțare, ineficiență, discriminare, desconsiderare salarială și civică, dotare preferențială, oprobriu public
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Zaharia Stancu, un ziar de luptă anticomunistă, „Ofensiva”, proiect respins de Comisia de Armistițiu. Colaborează acum frecvent la „Curierul”, condus de Augustin Popa. În ianuarie-martie 1945 este director al Teatrului Național din București și director general al teatrelor, fiind ultimul cumulard al celor două funcții; după instaurarea guvernului Petru Groza, C. își prezintă demisia, fiind urmat la direcția Teatrului Național de Tudor Vianu, iar la cea a Direcției Generale a Teatrelor de N.D. Cocea. În 1947 este judecat în procesul Partidului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
a întrebat cine a trădat. ștrădătoruț Când introduce propoziții atributive, pronumele relativ conține numai sensul particular, preluat de la substantivul pe care îl reia anaforic: „Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi/ Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi.” (M. Eminescu, I, p. 137) șbarzi ® careț. MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIV" Sub aspect structural, pronumele relative se grupează în două subclase: • pronume relative simple: cine, care, ce etc. • pronume relative compuse: cel ce15, ceea ce, oricine, orice, oricare, oricâți
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tinde a se despărți net de misia întruchipată de Zola în Afacerea Dreyfus, (moment considerat a marca apariția noțiunii de "intelectual" 1898) ca inamic al derapajelor adevărului în disputa cu puterea, complet despărțit de profitul material al prestației sale. Apare cumulardul, descris în 1985 de Hervé Hamon și Patrick Rotman în termeni ce par a ilustra realități actuale românești: "un universitar ce coordona o colecție a unei anumite edituri, era membru într-un juriu de premii literare, semna o cronică într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ilustra realități actuale românești: "un universitar ce coordona o colecție a unei anumite edituri, era membru într-un juriu de premii literare, semna o cronică într-o gazetă de mare tiraj sau modera o emisiune televizată iată portretul robot al cumulardului de la sfârșitul sec. XX". Cu precizarea că veacul XXI i-a permis cumulardului din spațiul mioritic performanțe de neimaginat în urmă cu numai 20 de ani. Aceeași autori semnalează "deplasarea puterii simbolice de la universități către televiziune", astfel apărând "mediocrația", nutrită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
edituri, era membru într-un juriu de premii literare, semna o cronică într-o gazetă de mare tiraj sau modera o emisiune televizată iată portretul robot al cumulardului de la sfârșitul sec. XX". Cu precizarea că veacul XXI i-a permis cumulardului din spațiul mioritic performanțe de neimaginat în urmă cu numai 20 de ani. Aceeași autori semnalează "deplasarea puterii simbolice de la universități către televiziune", astfel apărând "mediocrația", nutrită din stingerea rolului cărții și din comoditatea (de reflecție) a telespectatorului de rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
II se deschide cu o suită de interogații retorice care pregătesc izbucnirea satirei împotriva scriitorilor improvizați care fac din artă un mijloc de parvenire: Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care- ncearcă prin poeme să devie cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sunt cântați în cafenele și fac zgomot în saloane”. O altă modalitate a comicului o constituie ironia, bazată pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere. Într-o exprimare ironică sensul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
a altor feluri de sinestezii, ci și în domeniul pedagogiei și organizării învățământului. Proiectele sale erau mari, însă energia sa începuse să se diminueze considerabil. Chiar în aceste condiții, el nu-și reduce efortul, Lucian Năstase indicându-l ca un cumulard de funcții: "Și pentru că au fost menționate mai sus Institutele Unite (Institutul Academic), ca școală particulară de rang liceal, ce funcționa ca o societate pe acțiuni, nu puțini au fost universitarii ieșeni care au predat aici, obținând în afara salariului de la
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
anului școlar 1908-1909 a instituției mai sus amintite și s-a desfășurat pe fondul unui conflict latent între profesorii secundari care activau direct cu elevii și conducerea Seminarului care era formată din universitari având ca director pe Ion Găvănescul, profesor cumulard de la Universitatea din Iași, care avea un șir impresionant de funcții: titularul catedrei de pedagogie, estetică și istorie de la univeritatea ieșeană, membru în senatul onorabilei instituții, decan al facultății de litere, membru în comisii de capacitate, de bacalaureat, de licență
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
învingătorilor, navigând fără resentimente de la un partid la altul, de la un regim politic la altul, profitând imediat de situația avantajoasă pe care o avea. Poate acest "fler" a fost favorizat și de apartenența sa la o lojă francmasonică. Era un cumulard de funcții sociale, politice și academice aproape fără egal în istoria instituțiilor românești. Iată ce spune istoricul Lucian Boia în Capcanele istoriei despre această calitate a lui Mihail Ralea: "O neagră dezamăgire îl cuprinde pe Mihai Ralea. În toamna anului
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
încă un conservator pe care Ion Brătianu îl cucerise de la adversarii săi politici. Mai târziu s-a reîntors iarăși la matcă. [chestia cumulului funcțiilor publice] O cestiune care pasionează mult țara și este mult agitată în presă e „chestia cumulului“. Cumularzii foiau de pretutindeni. Erea un scandal să vezi oameni ocupând câte trei și patru funcțiuni și ocupațiuni la Stat pentru ca, bineînțeles, să nu poată satisface pe nici una. Opinia publică era atât de hotărâtă, încât guvernul lăsă ca din inițiativă parlamentară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]