1,079 matches
-
ne vom opri mai încolo, fiind principala certitudine a existenței și devenirii lumii 31. În ce măsură consideră Kant timpul și spațiul ca fiind obiective, abstracte, și în ce măsură le reduce la capacitatea noastră de intuire subiectivă, conferindu-le realitate doar prin intermediul subiectului cunoscător, reprezintă o discuție separată, asupra căreia nu am să mă aplec aici. Este însă posibil ca Hegel să fi exagerat referitor la acest aspect, timpul și spațiul kantiene nefiind atât de obiective și de abstracte pe cat încearcă el să le
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
9. suficient de inteligent încât să reușească în tot ce-și propune cum își propune, 10. suficient de sexi/provocator încât să mă stimuleze toată Lucrurile sunt simple.. atracția nu este o alegere(dar poate fi stârnita la alegere - pt cunoscători).. toate “dramele” sau “binecuvântările” vin de la neînțelegerea acestui lucru. Alex http://www.alextita.com am zimbit. probabil, cândva, am primit și eu un asemenea elogiu Să încercăm un exercitiu. Să zicem că eu ca femeie aș scrie acest text: Elogiu
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
Meditația pe diferite căi Dacă O dragoste e o carte de citit pe nerăsuflate, trădând îndelunga șlefuire, eseurile lui Montaigne sunt sortite meditației, "porțiilor" mici de lectură. Aceeași preocupare, însă, pentru crepuscul, pentru criza idealurilor. Smaranda Cosmin este o bună cunoscătoare a Franței renascentiste, nu numai studiile publicate, dar și poezia ei dezvăluind o îndelungă frecventare a "agoniei rinascimentale", a acestui "compozit de oboseală, sensibilitate rănită, revoltă resemnată și refugiu saturnian în melancolie". Montaigne, preocupat de tragismul condiției umane, de tulburările
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
istoricii nominalizați pentru capitolele de istorie veche și medievală, crede că "d. Colescu-Vartic e acolo numai o figură interpusă, poate numai ca un scriitor în sensul material al cuvântului: și că îndărătul lui e un alt om, acela în adevăr cunoscător al istoriei contemporane sau, după cum afirma d-sa cu propriul său termen "amestecat în întâmplările cele mari ale istoriei contemporane", atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume această parte a istoriei
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
de Crăciun, ci mai vârstos să-l privim cu oarecare liniște și fără nici o teamă că va altera caracterul nostru național. Acest obicei și așa e pe cale de a deveni un bun comun al tuturor popoarelor cu oarecare pretențiuni culturale." Cunoscător al unor scrieri în temă din literatura germană, cum este aceea a lui Tille Alexander, Die Geschichte der deutschen Weihacht, evocă legende și mituri germanice care au condus la constituirea pomului de Crăciun. "Toată literatura poporală din veacul al XVII
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
articol semnat de profesorul Paul Cornea, Traducerea ca formă a interpretării. Erudiția și stilul plăcut introduc cititorul neavizat într-un domeniu pe cât de dificil, pe atât de cuprinzător, dar satisfac în același timp și dorințele de perfecționare ale celor deja cunoscători. Sensul cel mai des întâlnit al actului traducerii este cel inter-lingvistic (traducerea propriu-zisă), însă autorul mai deschide perspectivele intralingvistice (parafraza, amplificarea, rezumatul) și inter-semiotice (recitarea, execuția - dirijatul, interpretarea muzicală, regia de teatru sau film, coregrafia). În finalul articolului, după trecerea
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
de structurile puterii, dar ar trebui să facă obiectul unei suspiciuni speciale atunci când încearcă să ofere colectivității un sfat" ( Am crezut, în prima clipă, că glumește. Ei bine, nu). Poate că într-o bună zi oamenii de pe stradă, educați cu toții, cunoscători de ei înșiși, iubitori de semeni, nu vor mai avea nevoie de sfaturi; fiecare om își va fi propria călăuză pe propriul drum (care va decurge în armonie cu toate miliardele de alte căi spre aceeași Romă). Numai că deocamdată
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
cotidianului, locus amoenus, loc de desfătare), și al drumului (străbătut în spaimă, îngrijorare, teroare, dar în același timp un fir inevitabil, care duce viața înainte), ordonează jocurile de perspective și suprapunerile. Traducătoarea, doamna Viorica Nișcov, care este și o bună cunoscătoare și tălmăcitoare a lui Novalis, face în studiul introductiv o binevenită apropiere de cifrul, marea de corespondențe, misterele novalisiene. Provocări, întrebări despre țeserea lumii - ajunge citarea exemplificatoare a unei mari pete de sânge pe șosea - o pisică sau un câine
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
le vorbi celor exploatați despre ele și a forma alianțe ale clasei muncitoare, mai întâi în Franța, apoi în Europa și mai târziu în lumea întreagă - se vor dovedi îndrăznețe, deosebit de actuale, dar și nerealiste. În felul ei, Flora Tristán, cunoscătoare a conceptelor lui Saint-Simon și Charles Fourier, imagina, utopic, un Paradis al societății egalitare. Cum ajunsese la asemenea idee? Totul fusese injust în viața ei: statutul de bastardă, căsătoria odioasă cu André Chazal, fuga ei din „căminul conjugal" și răzbunarea
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
observații lucide ironizează lumea contemporană, maladiile și obsesiile ei. Locurile comune ale presei, disecate fără milă, în spiritul lui Flaubert care sancționează ideile "primite", ocupă intrarea cea mai întinsă a acestui dicționar genettian; iată doar cîteva ilustrări: "Convingere. Întotdeauna intimă.", "Cunoscător. Întotdeauna fin.", "Farmec. Întotdeauna discret". "Omagiu. Întotdeauna vibrant, de preferință postum." O ingenioasă propunere de cuvinte-himere, în genul cuvintelor valiză, reconfirmă gustul particular al autorului pentru ludicitate. Două-trei exemple merită reținute: "Alambiguu - răsucit pînă la echivoc", "Anarhitect - constructor dezordonat, considerat
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
de mari./ Este însuși universul în de care locuim./ Un alt univers mai mare, gigantescul Elohim,/ Cu degeți schinteietoare dă comeți și supernove,/ Bate la mașina asta transfinite, șuie slove/ Pă cearceaful nemuririi în tăcere și-n extaz." Iar noi, cunoscători musafiri din viitor, știm că de-aici va să urmeze proza...
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
au lucrat vocile ca să cînte live două ore și ceva. În școala de teatru nu s-a făcut și nu se face, la acest nivel, o asemenea pregătire. Dacă Tocilescu este un ahtiat de muzică, de muzica contemporană, un fin cunoscător și rezoneur, asta nu este ceva valabil pentru toată lumea. Compoziția lui Irinel Anghel, această operă bufă amplă, poantele din partitură, umorul citatelor, prezența micii orchestre pe scenă, cîntatul live, variația instrumentelor de percuție, corzi, clapele, instrumentele de suflat, chitara rece
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
Se înșeală cu bună știință când își exersează cu voluptate gândirea umoristică. Știe că "râsul e un act nerentabil și chiar riscant", dar găsește în el o formă de revanșă. Candid, personajul central din Adio, Europa!, e victima râsului său cunoscător, cu îndreptățire superior. Zeci și sute de propoziții sau întregi analize ale râsului pot fi excerptate din roman, încât să umple o antologie asupra acestui răspuns al său. Pentru că râsul este pentru el un răspuns, o reacție ce-i exteriorizează
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
schemelor tradiționale, nici acelor modele de analiză modernă devenite autoreferențiale, preocupate obsesiv de coerența teoriei înseși. Autoarea, unul dintre cei mai importanți lingviști români, profesoară care a marcat gîndirea multor generații de studenți la Litere, specialistă în gramatică dar și cunoscătoare profundă a istoriei și evoluției limbii române, introduce firesc, fără ostentație, așa cum a făcut-o de fiecare dată în cărțile sale, ideile moderne - adaptîndu-le tradițiilor lingvistice românești. Perspectiva asupra limbii e în această carte una declarat funcțională și integratoare: bazată
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
sunt La pluie de Chantily de Theodor Cazaban, Le pareseaux de C. Amarin (Constantin Amăriuței) și Blocada de Pavel Chihaia. Al treilea compartiment al volumului (după În hățișurile istoriei literare și Căi de întoarcere) este Explorări în spațiul francez. Avizată cunoscătoare a acestei literaturi (mai acum un an sau doi, a publicat o remarcabilă carte despre Marcel Proust și românii), Cornelia Ștefănescu e atrasă în mod special de biografii: Alphonse Daudet, Roland Barthes, sau de confesii biografice care vin de la Marguerite
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
internaționale la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO, vechea “l’Ecole des Langues Orientales Vivantes”, înființată de Colbert și reîntemeiată în 1795), care este în Occident, la ora actuală, fără îndoială, una dintre cele mai bune cunoscătoare ale României. După ce a scris romane cu subiect românesc, cărți de analiză politică privitoare la România în timpul lui Ceaușescu și mai ales după ce a publicat două sinteze despre istoria României, dintre care una la prestigioasa editură Fayard, domnia sa a resimțit
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
cei din țară. Mai recent, am aflat că Zoltan Terner, din Tel Aviv, scriitor și cineast (cu un premiu de mare prestigiu primit în Statele Unite) a procurat, ori de cîte ori a avut prilejul, exemplare ale cărții pentru concetățenii săi cunoscători ai limbii române. Mi-a luat un interviu pentru o revistă din Israel. A vrut să publice interviul și într-o revistă importantă din România, dar cînd a rostit numele meu a fost refuzat scurt. Nu sînt evreu. Demersul său
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
care ochiul n-o poate instaura. Cruzimea întâmplărilor văzute este alta decât a întâmplărilor spuse. Cele din urmă produc salvarea și pacea, în vreme ce primele aduc disperarea și moartea. Cultura arborescentă a auzului e suverană în povestirea-prolog. Spun auz, fiindcă Șeherazada, cunoscătoare desăvârșită a cărților, le transformă în pură oralitate nocturnă. De fiecare dată, după iubirea trupească urmează corpul nevăzut și protector al poveștii. Desigur, o astfel de așezare a vederii mai jos decât auzul nu ne face să uităm cunoașterea prin
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
ca o istorie a avataturilor conștiinței, corolarul unei făgăduințe neîmplinite: "...vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul". (Facerea 3:5) Afirmația biblică trasează perimetrul unei mizanscene pe care vor urca vraci șamanici, preoți cunoscători ai tehnicilor divinatorii, scriitori, muzicieni, medici, și toți aceia care și-au amanetat parcursul unui "destin apocrif", deci unei "farse metafizice". în aceste două formulări, Gheorghe Grigurcu sintetizează una dintre cele mai eliptice și mai frumoase definiții ale drogului. În
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
recunoaște, la nevoie, dificultățile și limitele. în situația de față, nu sîntem dispuși a o socoti altminteri decît, la modul obiectiv, o cheie a descifrării, în primul rînd, a unei psihologii auctoriale, detectabile în chiar materia abstractizantă, translucidă, a conștiinței cunoscătoare, ostentativ etalate. Dar să vedem, pentru început, ce înțeles are conceptul de Eros. Schopenhauer considera că "orice iubire pură și adevărată este compasiune și orice iubire care nu e compasiune este egoism. Egoismul este eros-ul; compasiunea este agapi ". Așadar
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
Constantin Țoiu Cu formula lui faimoasă despre om... Der Neinsagenköner, cuvânt tradus mai simplu în românește, ca mai sus, dar în care există ideea metafizică germană, concisă, eliptică,... cel ce spune nu - știe, poate cunoaște... sau cunoscător, știutor este numai cel ce spune nu, care neagă... În fine, Max Scheler, filosoful ce a scris Natura și forma simpatiei, epocală, apărută după Primul Război Mondial, în anul 1923, a făcut literatura europeană să se încarce de o anume
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
cu care începe glosarul lui Zare (tot romanul e ,feliat" pe litere, prezentate, ca unui copil sau unui străin care-ar învăța românește, printr-o povestioară oricum prea complicată pentru el - un let's pretend... adresat, în realitate, foarte finilor cunoscători) îl traduce pe latinescul tutore. Cartea e, și ea, plină de profesori, mai mult sau mai puțin chemați pentru meseria lor, de care-și rîde autodidactul isteț, Zare Popescu. Da, doar că numele lui nu vine, cum crede toată lumea, de la
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
micșorează până la anulare. În filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă al cerșetoarei din Piața Victoriei, din picioarele lipsă ale băiatului care cerșește în Unirii și din alte câteva de-astea - plutește
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
publicate mai demult, dar toate actualizate, poartă amprenta seriozității și a lucrului bine făcut. Mihai Bărbulescu este unul dintre cei mai mari specialiști în istoria religiei romane în Dacia, colaborator la LIMC, editor al numeroase piese originale cu semnificație religioasă, cunoscător avizat al istoriografiei problemei, formator de școală în mediul academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
precizeze că litertura exilului a fost omisa din istoriile literare apărute în România după evenimentele din Decembrie 1989, sau a fost tratată superficial, desi personalitatea celor plecați era binecunoscută și apreciată în Occident. În Spania, profesorul universtar dr.Silvia Marcu, cunoscătoare a situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumâna”. În articolele acestei cercetătoare
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]