99 matches
-
fluier l-a avut la 4 ani, cumpărat de bunicul său, iar la vârsta de 6 ani a cântat pe scenă la sfârșitul anului școlar unde domnul învățător Zamfira, tatăl său, le-a dat ,,ca bonus" elevilor clasei lui, pe lângă cununița (coronița) de flori și diplomă și o piesă cântată de fiul său. Piesa se numea ,,Mândra mea sprâncene multe", cântec pe care măicuța tânărului solist îl cânta foarte frumos. Urmează cursurile Școlii elementare din Novaci, Liceul în Târgu Jiu, Școala
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
de a sărbători soarele și muncile agricole specifice verii. În multe zone din țară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile. Spre dimineață, flăcăii umblă prin sat și aruncă cununițe de SÂNZIENE pe la casele unde stau fetele de măritat. Se spune că, în noaptea de SÂNZIENE (23 spre 24 iunie), se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
l 6 iulie, ora 18,30, depunere de coroane la Monumentul Crucificării din fața Catedralei, urmată de parada artiștilor până în Parcul Rozelor, unde la ora 19,30 începe spectacolul susținut de ansamblurile „Hora Timișului“, „Karașevska Zora“ - Carașova, La Garriga Lengadociana - Franța, „Cununița“ - Sântana, Fiore di Levante - Grecia, „Semenicul“ - Reșița, Ansamblul „Maria Tănase“ - Craiova, Ansamblul Romilor - Orăștie l în 7 iulie, ora 19,30, ansamblurile timișorene „Bănățeana“, „Mladost“, „Doina Timișului“, Ansamblul Italian, Ceata Junilor din Sibiu, Ansamblul Universității din Canakkale - Turcia l în
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
Reșița, Ansamblul „Maria Tănase“ - Craiova, Ansamblul Romilor - Orăștie l în 7 iulie, ora 19,30, ansamblurile timișorene „Bănățeana“, „Mladost“, „Doina Timișului“, Ansamblul Italian, Ceata Junilor din Sibiu, Ansamblul Universității din Canakkale - Turcia l în 8 iulie, ora 19,30, ansamblurile „Cununița“ - Bănia (Caraș-Severin), Vagem Folk Dance Group - Cipru, Original Kaiserstuhler Musikanten și Mannergesangverein - Germania, „Banater Rosmarein“ - Timișoara, Gugulanul - Borlova (Caraș-Severin), formațiile maghiare din Timișoara, Lugoj, Deta, Tormac, Dumbrava, Ansamblul folcloric din Szeged, „Oașul“ - Negrești Oaș și Ansamblul din Vârșeț - Serbia l
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
și Ansamblul din Vârșeț - Serbia l în 9 iulie, ora 11, spectacol cu ansamblurile participante, la Muzeul Satului l la ora 19, din nou în Parcul Rozelor, gala de închidere a festivalului, cu toate formațiile din străinătate și cu ansamblurile „Cununița“, „Oașul“ și „Timișul“. Ca întotdeauna, accesul publicului la toate spectacolele din Parcul Rozelor este liber. Muzică și distracție l O nouă ediție a festivalului Rock la Mureș Cea de-a 5-a ediție a festivalului Rock la Mureș se va
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
ales la femei că DIN ACEST MOMENT FACI PARTE DIN BANDĂ GEORGESCU, ESTI BĂRBAT, NU AI VOIE SĂ PLÂNGI, ai dreptul să tipi la mine maxim de două ori pe an, dar nu abuză, eu, tot timpul și vei primi cununița de spini tip Georgescu. EA: Ha, ha, esti glumeț, dar aș fi vrut să fiu în echipa ta. Cred că aș fi câștigat cunună, de fapt, o câștig acum, că numai spini bagi și mă treci prin toate bălăriile tale
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de la sângele care curgea din trupul Domnului Iisus. LEGENDA CUCULUI Mai mulți copii au mers Într-o duminică la pădure, să se joace Împreună diferite jocuri care de care mai năstrușnice.Au cules flori pe care fetele le-au Împletit cununițe, au mâncat din bucatele aduse de acasă,acolo pe iarbă, au cântat, s-au Învârtit, s-au rostogolit și s-au plimbat pe cărările pădurii. Unul a venit cu ideea să se joace de-a v-ați ascunselea.Zis și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
blândețe cuceritoare și pe toată fața îi plutea un zâmbet bun, nevinovat și cucernic..... Glasul obosit răsuna dulce și lin, pătrunzând drept în suflete, îmbrățișându-le și înălțându-le în altă lume. Chiar broboana de sudoare de pe frunte părea o cununiță de diamante sau o aureolă nedespărțită." ,Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vine vremea nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
și piticii. Florile îmbrăcate cu fustițe verzi, cu frunzele, cu bluzițe colorate, iar petalele... roșu ca macul... albe ca margaretele... Poate are să fie o floare... Un crin ar vrea să fie - albă de sus și până jos și cu o cununiță de argint pe cap... Sau o zână? Și zână e frumos să fii, cu rochie lungă și subțire care să fluture la fiecare mișcare. Cum a văzut ea o rochie de mireasă când s-a dus odată la doamna Barbu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ca niște nuielușe de alun pe care le rupea, adesea În fragmente din ce În ce mai scurte și care serveau de multe ori ca materie primă pentru Împletituri diverse, domeniu În care fetele erau neîntrecute, reușind adevărate capodopere sub formă de coșulețe sau cununițe de care mulți Împărați ar fi fost mândri. Va se ferea de săbiile frunzelor de papură, nalte, late și lucioase ca și de rogozul cu muchii ascuțite, abundent, pentru a nu „face buba”, cum des era avizat, și rugat. Uneori
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
leaga o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusărilor; se sfințesc ramuri de tei, șoc, mure, pentru a fi folosite în medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
Copiilor din Ploiești, „Româncuța” din comuna Cumpăna, județul Constanța, „Doina Dobrogei” din Medgidia, județul Constanța, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, județul Neamț, „Doruleț”, comuna ștefan cel Mare, județul Călărași, „Plai Întorsurean” din Întorsura Buzăului, județul Covasna, Ansamblul școlii „Rodovanu”, județul Călărași, „Cununița” al școlii „Vasile Voiculescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, Ansamblul școlii „Grigore Rădulescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, „Micile româncuțe”, școala Gimnazială Alămor, comuna Loamneș, județul Sibiu, „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba, Ansamblul folcloric al școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului”, „Sârba din Bezdead” (Ansamblul „Cununița”, școala „Vasile Voiculescu”, Bezdead, județul Dâmbovița). Spectatorii au avut posibilitatea de a asculta și cântece din Republica Moldova: „Libertate”, „Plaiul cu numele Basarabia”, „Azi la noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
10. 30 - 12 - concurs cu ziariști și ceilalți reprezentanți ai mass-media pe aleea Hotelului Parc, între 14 - 17 - concursuri cu turiștii pe aleea Hotelului Parc, între orele 17 - 19 - concert de muzică populară și dansuri cu ansamblurile „Doina Mureșului“ și „Cununița“ din Sântana la Teatrul de Vară, între 21 - 23 - concert susținut de Daniel’s Band la Teatrul de Vară, ora 23 - program la discoteca Ring, „Licurici“ pe lac; duminică, 31 iulie - între orele 10 și 11 - concursuri cu turiști pe
Agenda2005-31-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284017_a_285346]
-
Folklor Grubu - Turcia, Târnovche - Bulgaria, Nitsanim - Olanda, Semenicul - Reșița, Doina Mureșului - Arad, Cuninița - Sântana, Căminul Cultural Carașova - Caraș-Severin, Armenișana - Armeniș, Tormac - județul Timiș, Ghiocelul - Giroc, Banater Rosmarein și Zora l 8 iulie, spectacol Hora Timișului, Bănățeana, Lugojana, Doina Timișului, Mladost, Cununița Satu Mare, Bihorul și Junii Sibiului l 9 iulie, spectacol cu Florile Semenicului - Bolvașnița, Kerekes Csoportja - Ungaria, Nitsanim, Les Jolivettes, Târnovche, Surkav Folklor Grubu, Villa - Serbia, Ghiocelul - Republica Moldova l 10 iulie, între orele 11-14, spectacol la Muzeul Satului; ora 19,30
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
de cinematograf static. În prima fotografie, recunoșteai modelul care-i pozase pictorului pentru marele portret de la intrarea în Castel: Clălis de Vincey avea aici poate șaptesprezece ani. Era imortalizată în mijlocul unei pajiști presărate cu plante umbelifere, din acelea numite popular cununițe. Tânăra râdea. Era îmbrăcată în haine de țară și toată eleganța ei era pusă în evidență de simplitatea îmbrăcăminții. O pălărie cu boruri largi arunca o umbră întunecată pe jumătate din chipul ei, dar ochii și surâsul ei, strălucirea soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nude. O frunză stingheră cazută pe caldarâmul tăcut Se stinge-n culori aurite în al agoniei sărut. Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
și Corina Ruja-Ceaușescu. • Recital poetic: Armina Flavia Adam, Magdalena Dorina Suciu, Nicolae Băciuț, Zeno Fodor. • Popas în lumea Thaliei, cu actrița Cristinela Pădure și regizorul Radu Olăreanu • Folk: Angela Mărieșiu (Reghin) și Traian Comșa (Sighișoara) • E vremea colindelor: Grupul folcloric „Cununița” și Colindătorii din Idicel-Sat. • Vernisaj de pictură: Klara Pădurean și Irina Suciu. • Expoziție de carte: Elena Horhat. Moderatori: Mariana Cristescu președintele Asociației „Punți de lumină" și Doru Dinu Glăvan președindele UZP . Echipa audio-video Alexandru Coco ș Eduard Bilescu. Vom reveni
EDIŢIA A XVIII-A, TÂRGU MUREŞ, 28 DECEMBRIE 2016 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367035_a_368364]
-
fi căci numai ea știa să treacă hotarul Haraminilor spre răsărit, spre Pârâul Murelor și să-l întâlnească pe poet la Iazul Maicii, apoi o luau spre Cătărămești, spre Pârâul Luncii, ea, îmbrăcată tot mireasă într-o rochie albă-albă, cu cununiță de flori de câmp pe cap în loc de pirostriile de la biserică și prin păr cu beteală aurie, fuior de beteală căzându-i peste coapse prin părul mătăsos până la glezne, ea la brațul lui, cavaler și mire...Se jucau de-a nunta
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
și înafară... Și fără producția mea de amintiri de tablă, o bătrână nu mai are cu cine să stea de vorbă, cât e pâinea de lungă, despre cancer. Iisus a rămas acolo, în Biserică, întemnițat. A fost premiat cu o cununiță din rămurele subțiri, de brad, purtând în mijloc, ca semnătură, o cruce din bentiță tricoloră. Eu cred, Doamne, că așa cum sunt de harnic eu, românul, să îi imit pe toți, am fost, de data asta, original: nu te-am crucificat
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
ca leac de duh și inimă. Pentru fete iubitoare, au însemnătate mare. Că se grăbesc să adune flori ce pot face minune. Denumită și drăgaică, fete mari merg să culeagă florile miraculoase ce le fac mai drăgăstoase. Le-mpletesc în cununiță, purtând aceeași dorință. Fiecare de-a fi dragă unui june, viața-ntreagă. Cu ele se împodobesc și cântec de vrajă rostesc. Apoi le-aruncă pe case cu incantații duioase: “- Sânziană, zână rară, în soarta mea te coboară! Să-ți dau
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
la măritiș aruncă pe acoperiș, cununa de pe capul lor. Visând la tânăr iubitor. Fata căreia-i rămâne cununa cu scop anume pe acoperiș de casă, în curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-altădată. Să-și cheme norocu-n soartă. În curând, zvonul se duce și pețitori le aduce fetelor ce sunt sortite, la altar de-a fi-nsoțite. Datină de sărbătoare se sfârșește-n alai mare, cu nuntire ce unește destinele, ca-n
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor, Maria Filipoiu Ritual de Sânziene Erezie sau minune e-n ziua de Sânziene. Că din basm coboară-n lume, mit vechi ce-n prezent se cerne. Fetele mai drăgăstoase pun drăgaica-n cununițe și le aruncă pe case, de-a ști când să se mărite. Iar cununa suspendată pe acoperiș de casă, când de-o fată-i aruncată, duce vestea de mireasă. Junele care zărește cununița cu pricina, pe furiș se pregătește, fetei
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
cerne. Fetele mai drăgăstoase pun drăgaica-n cununițe și le aruncă pe case, de-a ști când să se mărite. Iar cununa suspendată pe acoperiș de casă, când de-o fată-i aruncată, duce vestea de mireasă. Junele care zărește cununița cu pricina, pe furiș se pregătește, fetei să îi ceară mâna. Cu usturoi se pot unge grajduri, praguri și ferestre. Spirite rele s-alunge, când vraja le urmărește. Bântuită este noaptea de iele plângându-și soarta și strigându-și jumătatea
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! Oul roșu estesimbolul nemuririi și prosperității. Când se vopseau ouăle în casă, alergam după
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]