99 matches
-
fluier l-a avut la 4 ani, cumpărat de bunicul său, iar la vârsta de 6 ani a cântat pe scenă la sfârșitul anului școlar unde domnul învățător Zamfira, tatăl său, le-a dat ,,ca bonus" elevilor clasei lui, pe lângă cununița (coronița) de flori și diplomă și o piesă cântată de fiul său. Piesa se numea ,,Mândra mea sprâncene multe", cântec pe care măicuța tânărului solist îl cânta foarte frumos. Urmează cursurile Școlii elementare din Novaci, Liceul în Târgu Jiu, Școala
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! Oul roșu estesimbolul nemuririi și prosperității. Când se vopseau ouăle în casă, alergam după
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367567399.html [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
ie și de multe ori o zis că, acu', dacă are fată de măritat, n-o da-o orișicui! Frumoasă îi, harnică îi, are și ceva zestre... Și-o pus cununa de sânzâiene pă cap și s-o scufundat o dată. Cununița o pornit la vale, purtată de apa Streiului păn' la marea aia mare, cum i-o spus mamă Fiica. Ne-am pornit cătă casă tόmna' cân' clopotele bisericii băteu de sfârșitu' cununiei. Ne-am întâlnit cu nuntașii la marginea satului
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
-o, Mi-a dat amintirea... Azi câmpu-i arid. Și plâng sânziene când rupt le e trupul De mâini plămădite pe câmpuri cu dor, Eu trec mai departe, sărut lin o cruce, Iar viața devine floral vis...Decor... ( Rușii-Munți, Ardeal, " aruncatul " cununițelor de sânziene pe case ) Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: DE SÂNZIENE / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2001, Anul VI, 23 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE SÂNZIENE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1466700066.html [Corola-blog/BlogPost/378901_a_380230]
-
o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce din șuvițe împletite în trei, făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască pentru că era gustoasă și ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! - Oul roșu-simbol al nemuririi și prosperității Când se vopseau ouăle în casă
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Invierea_domnului_floarea_carbune_1328100916.html [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
ca leac de duh și inimă. Pentru fete iubitoare, au însemnătate mare. Că se grăbesc să adune flori ce pot face minune. Denumită și drăgaică, fete mari merg să culeagă florile miraculoase ce le fac mai drăgăstoase. Le-mpletesc în cununiță, purtând aceeași dorință. Fiecare de-a fi dragă unui june, viața-ntreagă. Cu ele se împodobesc și cântec de vrajă rostesc. Apoi le-aruncă pe case cu incantații duioase: “- Sânziană, zână rară, în soarta mea te coboară! Să-ți dau
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
la măritiș aruncă pe acoperiș, cununa de pe capul lor. Visând la tânăr iubitor. Fata căreia-i rămâne cununa cu scop anume pe acoperiș de casă, în curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-altădată. Să-și cheme norocu-n soartă. În curând, zvonul se duce și pețitori le aduce fetelor ce sunt sortite, la altar de-a fi-nsoțite. Datină de sărbătoare se sfârșește-n alai mare, cu nuntire ce unește destinele, ca-n
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor, Maria Filipoiu Ritual de Sânziene Erezie sau minune e-n ziua de Sânziene. Că din basm coboară-n lume, mit vechi ce-n prezent se cerne. Fetele mai drăgăstoase pun drăgaica-n cununițe și le aruncă pe case, de-a ști când să se mărite. Iar cununa suspendată pe acoperiș de casă, când de-o fată-i aruncată, duce vestea de mireasă. Junele care zărește cununița cu pricina, pe furiș se pregătește, fetei
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
cerne. Fetele mai drăgăstoase pun drăgaica-n cununițe și le aruncă pe case, de-a ști când să se mărite. Iar cununa suspendată pe acoperiș de casă, când de-o fată-i aruncată, duce vestea de mireasă. Junele care zărește cununița cu pricina, pe furiș se pregătește, fetei să îi ceară mâna. Cu usturoi se pot unge grajduri, praguri și ferestre. Spirite rele s-alunge, când vraja le urmărește. Bântuită este noaptea de iele plângându-și soarta și strigându-și jumătatea
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
și Corina Ruja-Ceaușescu. • Recital poetic: Armina Flavia Adam, Magdalena Dorina Suciu, Nicolae Băciuț, Zeno Fodor. • Popas în lumea Thaliei, cu actrița Cristinela Pădure și regizorul Radu Olăreanu • Folk: Angela Mărieșiu (Reghin) și Traian Comșa (Sighișoara) • E vremea colindelor: Grupul folcloric „Cununița” și Colindătorii din Idicel-Sat. • Vernisaj de pictură: Klara Pădurean și Irina Suciu. • Expoziție de carte: Elena Horhat. Moderatori: Mariana Cristescu președintele Asociației „Punți de lumină" și Doru Dinu Glăvan președindele UZP . Echipa audio-video Alexandru Coco ș Eduard Bilescu. Vom reveni
EDIŢIA A XVIII-A, TÂRGU MUREŞ, 28 DECEMBRIE 2016 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1481678942.html [Corola-blog/BlogPost/367035_a_368364]
-
umanitar, fondurile strânse fiind direcționate spre două cazuri sociale deosebite aflate în supravegherea organizației de femei și de tineret a PNL Salonta. Festivalul salontan a continuat cu mai multe concerte de muzică populară în interpretarea ansamblurilor „Mărțișorul” din Avram Iancu, „Cununița” din Mădăras, „Ardeleanca” din Tulca, „Zestrea Buduresei” și „Nuntașii Bihorului”. Pe scenă au mai urcat solistul de muzică populară Ciprian Zopota și finalista concursului X-Factor, Natalia Selegean. Ramona Buz, Sorin Petrache Referință Bibliografică: FESTIVALUL TRADIȚIEI CULINARE ROMÂNEȘTI / Sorin Petrache : Confluențe
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1410107053.html [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
și înafară... Și fără producția mea de amintiri de tablă, o bătrână nu mai are cu cine să stea de vorbă, cât e pâinea de lungă, despre cancer. Iisus a rămas acolo, în Biserică, întemnițat. A fost premiat cu o cununiță din rămurele subțiri, de brad, purtând în mijloc, ca semnătură, o cruce din bentiță tricoloră. Eu cred, Doamne, că așa cum sunt de harnic eu, românul, să îi imit pe toți, am fost, de data asta, original: nu te-am crucificat
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iisus_in_celula.html [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
spectacol caritabil, regizat de Ioan Godja, președintele Cercului Cultural Româno-Austriac și a postului românesc RTV „Unirea” din Viena, la care și-au dat concursul Ansamblul Cenaclului Cultural Artistic „Liviu Rebreanu” al Cercului Militar Timișoara, condus de Roman Cistelecan și Ansamblul „Cununița”al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, condus de Ioan Darău. A avut loc festivitatea de premiere a câștigătorilor concursurilor de creație literară și artă plastică organizate de UNIFERO, la care s-au remarcat elevi din țară (Slatina, Breaza
CONGRESUL UNIFERO de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408614106.html [Corola-blog/BlogPost/376490_a_377819]
-
nude. O frunză stingheră cazută pe caldarâmul tăcut Se stinge-n culori aurite în al agoniei sărut. Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1472793445.html [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
încheiem cu o selecție de suflet a ceea ce a făptuit artistul Cătălin Maximiuc pe scenă, apoi cu cel mai proaspăt zefir de cântec folcloric românesc la care este părtaș redactorul radio și interpretul Cătălin Maximiuc: În august 2006, împreună cu Ansamblul „Cununița” am concertat la Festivalul „Nopți de vară”, desfășurat în orasul Sfânt - Ierusalim, Israel. Am preluat vechi melodii din ținutul bucovinean, interpretate odinioară de Mina Pâslaru, Nicoleta Vasilovici și mulți alti rapsozi ai locului, pe care le-am înregistrat într-un
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
leaga o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusărilor; se sfințesc ramuri de tei, șoc, mure, pentru a fi folosite în medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
iresponsabil! Ar trebui să vizitezi Mărcuța. Deci munca este prima etapă a educației. Muncă prin joacă completată cu ordine și disciplină. Dă-i timp de joacă. Este școala naturii pe care orice pui al faunei o urmează cu premiu și cununiță. Apropo, îmi revine în minte un film văzut cu mulți ani în urmă. Un general de divizie ajunge prin ciudate împrejurări să îndeplinească funcția de educatoare la o mare grădiniță. I se dau 20 copii pe care urma să-i
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399398575.html [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
recoltă în hambare, Roada să vă fie coaptă, Gândul bun devină faptă. Puneți vijeliei pieptul, Nu lăsați singur Poetul, Fiți stăpâni în bătătură Chiar de vremea nu vi-i bună... Duceți-vă demn povara - Va veni și... Primavara Cu brandușe-n cununiță, Cu grădina - poieniță... Și-om avea atuncea flori Pentru poduri pân’ la nori! * Sorcova, vesela, Până-n... Basarabia, Să se-audă, din Carpați, Dorul nostru pentru Frați, Dorul nostru de de Unire - LA ANUL... ȘI LA-MPLINIRE ! Referință Bibliografică: SORCOVĂ PENTRU
SORCOVĂ PENTRU BASARABIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483224329.html [Corola-blog/BlogPost/381266_a_382595]
-
gâtului meu se strângea încet, dar sigur. Mi-am dat seama că Pândele mă are la mâna și vrea să-mi pună lațul de gât definitiv. - Pandelică, Brândușa este un boboc de față, ea merită să meargă în fața altarului cu cununița albă nepătata, eu nu pot, nu mă lasă inima și obrazul să fiu primul ei bărbat. Eu sunt însurat, am doi copii, pe care îi iubesc că pe ochii din cap, am o poziție care s-ar alege praful de
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
fi căci numai ea știa să treacă hotarul Haraminilor spre răsărit, spre Pârâul Murelor și să-l întâlnească pe poet la Iazul Maicii, apoi o luau spre Cătărămești, spre Pârâul Luncii, ea, îmbrăcată tot mireasă într-o rochie albă-albă, cu cununiță de flori de câmp pe cap în loc de pirostriile de la biserică și prin păr cu beteală aurie, fuior de beteală căzându-i peste coapse prin părul mătăsos până la glezne, ea la brațul lui, cavaler și mire...Se jucau de-a nunta
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Cu culorile-asezate, În formă de ROGVAIV! Flori de câmp Nalba, nalba, floare dalba, Eu te-aș prinde într-o salba, S-o poarte fetițele, Cînd le cresc cositele Romanița, romanița, Te-am cules din poienița, Si te-am prins în cununița, Să te poarte-a mea fetiță! Păpădie, păpădie, Te-oi pune la pălărie, Si-oi purta-o pe sprânceană, Toată ziua prin poiana! Să știi, Să știi ce vrei când ești mai mic, Să nu te porți la întâmplare, Spre
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1496902658.html [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
bună zi însă, datorită serviciului, Constantin Nae se mută cu familia la Buzău. Angajat să deservească linia ferată particulară Buzău-Nehoiaș (Gaby Michăilescu, Leonard, soldatul de ciocolată, Ed. Muzicală, București, 1984). În decembrie 1893 premiantul de școală primară Nae Leonard, cu cununiță pe cap, este pus să cânte și să recite la serbarea școlară cântecelul Șoldan Viteazul, al lui Vasile Alecsandri. Serbarea a avut loc la Teatrul Moldavia unde micuțul „artist"pășea țanțoș pe scenă, în costum de dorobanț, purtând pușca pe
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_leonard_0.html [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
de genul ăsta. Mi se pare că voi consumați cea mai multă parte din timpul vieții voastre dansând în spații publice. Răspunsul meu este DA!'. Concurenții au primit în final 4 de DA și merg în etapa următoare. Ansamblul folcloric 'Cununița năzdrăvană' a adus pe scenă un număr complex de cântec și dans popular. Cei 37 de membri ai grupului au fost plini de voie bună, în permanență cu zâmbetul pe buze și au transmis foarte multă fericire. 'Mi-am amintit
ROMÂNII AU TALENT 2016. Vedeți toate momentele de senzație ale serii by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104952_a_106244]
-
buze și au transmis foarte multă fericire. 'Mi-am amintit de începuturile mele, pentru că așa am început și eu. Vă felicit și vreau să vă spun că răspunsul meu este DA!', le-a spus Andra în timpul jurizării. Cu ansamblul folcloric 'Cununița năzdrăvană' ne revedem în etapa următoare, în care merge cu 4 de DA. Familia Cinci, formată din cei 3 copii și părinții lor, a cântat două melodii, 'Oarecare' și 'Halelujah', la vioară, orgă și voce și a creat un moment
ROMÂNII AU TALENT 2016. Vedeți toate momentele de senzație ale serii by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104952_a_106244]
-
79. Strada Cătinei de la Velicu Dan până la S.C. Agroyna (Str. Iasomiei) - lungime 875 m; 80. Strada Ferigii de la Simion Petre până la Serciu Traian - lungime 109 m; 81. Strada Cuișor de la Petrache Chirică până la Ruse Vasile - lungime 71 m; 82. Strada Cununiței de la Jecu Dumitra până la Tudor Constantin - lungime 193 m; 83. Strada Freziilor de la Călin Tudor la Agiu Florica - lungime 310 m; 84. Strada Laurilor de la Grosu Maria până la Renghea Dumitru - lungime 294 m; 85. Aleea Lintiței de la Pană Niculina până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]