1,094 matches
-
a fraților Wright. Mai târziu citesc povestea finlandezului Lauri Rappala care a inventat undița de pescuit pentru a salva satul său de la foamete. El observase cum peștii sănătoși atacau peștii bolnavi, fiind, după Emil, un fel de �debarasori" ai apelor, curățind apele de cadavre, în același fel cum fac corbii și alte păsări pe pământ. Rappala a luat un băț și un simplu metal lucios, reușind să-i păcălească pe peștii înfometați, foamea lor salvând vieților celor din sat. Pescuitul era
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum la vîrstă centenară, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, artistul s-a sustras și coroziunii timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
Vasile Igna o subsumează sintagmei de "Rezistență Culturală". O formulă nescutită de-o anume "echivocitate", cum ar spune d-sa, deoarece tocmai acestei modalități a rezistenței i s-a imputat mărginirea, oprirea în fața protestului radicalizat, de natură politică. Pentru a "curăți" conceptul de umbrele ce s-au lăsat asupră-i, însă și pentru a-și clarifica obiectul foarte onorabil al studiului, autorul excerptează "caracteristicile principale" ale fenomenului în cauză: "Înainte de toate, a fost vorba despre o reacție de autoapărare, de salvgardare
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
smulge bani și publicitate prin exploatarea imaginii publice - deformate și mistificate de către autor - a unor personalități politice, culturale, jurnalistice etc. Forma folosită: delațiunea. Dacă acest "jurnal" n-ar conține cancanuri asociate unor personalități ale vieții publice, ar zăcea pe tarabe. Curățit de afirmațiile imunde la aderesa acestor personalități, jurnalul ar muri într-o anonimitate deplină. Însă problema de fond este alta. Între cartea lui Răsvan Popescu și recentele evoluții amendate de Consiliul Național al Audiovizualului, al cărui demnitar de stat se
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Centenar acum, adică în plină realitate a Capodoperei, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, Artistul s-a așezat el însuși deasupra timpului
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
biserica numită Ambroziana. Pe când le duceam acolo un orb s-a vindecat”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 1-2, în PSB, vol. 53, p. 125) „AȚi auzit, ba ați și văzut voi înșivă, că mulți au fost curățiȚi de demoni, că foarte mulți chiar, când s-au atins cu mâinile de îmbrăcămintea sfinților, au fost vindecați de bolile de care sufereau, că s-au adeverit minunile vechiului timp, când la venirea Domnului Iisus un mare har se cobora
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum la vîrstă centenară, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, artistul s-a sustras și coroziunii timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
doftoroaie, undeva, sau la vrăjitoare, că la spitale, în ziua de azi, slabă nădejde. - Ba nu, cucoană. Să ierte cinstita fața a dumneavoastră, ce frumos machiată este, dar aista-i un leneș fără pereche și-l ducem la spînzurătoare să curățim societatea de un trîndav. Uitați, și acum, că îl spînzurăm, zace nemișcat și citește reviste dintre acelea de nici nu le putem pronunța numele. - Alei! Oameni buni! zise cucoana înfiorîndu-se. E păcat să moară, că pare încă în putere. Mai
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
-i dăduseră viața peste cap și-l chinuiseră, și-l zăpăciseră, de se cutremura când se privea în oglindă ori în luciul ochiurilor de geam de la ferestre. Și, cum înota așa, parcă prin talazurile încremenite ale unei mări verzi, străvezii, curățindu-se de toate cele, ghemul încâlcit al anilor trăiți până atunci i s-a deșirat și destrămat ca fumul prin ochii minții. Și-a revăzut, acolo în satul de pe malul Dunării pe care nu-l părăsise niciodată, lunecând una după
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
și câteva ceasuri. În sfârșit, sunt întâmplări mici și bucuroase care țes cu entuziasm viața spumoasă din sângele unei femei care freacă podelele. Căci ce mână lipsită de viața asta toarsă și răsucită intens ar lucra cu atâta dragoste, să curățe pardoseala de scânduri vechi? Ori cine s-ar înhăma pe câmpul de foc al hârtiei de scris, fără întâmplările astea petrecute în dimineața cețoasă de aprilie, sub salcia din spatele bisericii? Băiatul plămădit din sângele unui bunic revoltat și tăcut și
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
pentru o conștiință receptoare dornică a-și conecta obiectul la propriile sale tensiuni, a-l "actualiza". Din care pricină e nevoie de eforturi exegetice neîntrerupte, care, în special în cazul autorilor de seamă, să proiecteze noi lumini pe suprafețele operelor, curățindu-le de straturile frazeologiei respectuos-didactice, ale truismelor pe cît de "admirative" pe atît de parazitare. E nevoie, o nevoie presantă, de-a împrospăta periodic abordarea critică a trecutului. Căci, în pofida impresiei, că "totul s-a spus" în legătură cu un creator, rămîn
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
Orizonturi speculative e eseul Iubire și cunoaștere (p.19-46), publicat în numerele din noiembrie și decembrie 1966 ale "Familiei", completat cu Univers fără dragoste (p. 47-53) din ianuarie 1981 și Spre un nou cod pasional (p. 54-67) din iulie 1987. Curățind textul de elementele conjuncturale datorate atmosferei politice predecembriste, Radu Enescu și-a revăzut referințele și conexiunile ce nu mai erau actuale, realizând un nou text, Dincolo de paternalism și feminolatrie (p. 68-90), publicat în ianuarie-februarie 1991, având acum o grație a
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
și a comportamentului 1 Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după acrostih, cap.110, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, membru de onoare al Academiei Române, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VII, Edit. Humanitas, București, 1999, p.135. 2 Pr. Prof. Moisiu Alexandru, Sf. Vasile cel Mare, îndrumător și păstor de suflete, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 1, 1988, p. 18. 3 Ibidem, p. 22
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Tomas Spidlik, Spiritualitatea răsăritului creștin I. Manual sistematic, trad. de Diac. I. Ică Jr., ed. Deisis, Sibiu, 1997, p. 290 14 Sf. Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 197. 15 Sf. Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare, cap. 110, în Filocalia..., vol. VII, p. 131. 16 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
acest lucru, este semn al neputinței și lipsei ei de profunzime. Cine iubește doar cu trupul sau un trup, nu iubește cu adevărat, ci posedă sau profanează. Ființă rațională, omul are chemarea de a spiritualiza iubirea sa, de a o curăți de elementele grosiere și de trăirile inferioare, instinctuale, spre descoperirea bogăției ei mult mai înalte, spirituale. Asceza ortodoxă nu vizează anihilarea sau tăgăduirea trupului, ci profețește ridicarea, prin intermediul acestuia, la o treaptă superioară lui de existență și lucrare, la viață
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
reușit volum al poetei (în ciuda titlului inexact și care induce în eroare), ăn sensul în care exacerbarea influenței bolii, convulsiile (terapeutice?) ale confesiunii exhibiționiste, fără rest și obsesiile sexual-carnale, fără a-și pierde din tensiunea adeseori agonică, s-au mai curățit de culorile prea tari, căutate și artificiale uneori, din ciclul Parcul (1988), de pildă. Discursul poetic, astfel decantat, a căpătat o directețe al cărei efect nu mai vine exclusiv din insolitul maladiv afirmat la modul ostentativ defulator, dar și dintr-
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
mută pe om nemijlocit în Hristos. Oricare altul îl duce într-o uitare inferioară de sine”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 211, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, București, Editura Humanitas, 2002, p. 103-104. footnote>. În extaz, omul „a plecat de la sine”, absorbit de lumina și de focul Duhului Sfânt. „Acesta face trupul transparent și fierbinte pentru că și sufletul e fierbinte. El e
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
lor și așa au vorbit și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, trad. de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, ilumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301. footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințaȚi cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
văzute Și declarând că tot ce e nestatornic Și trecător e deșert, întrucât spune că tot ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
nici unul dintre lucruri mai mult decât cunoștința lui Dumnezeu”. (Capete despre dragoste, suta I, cap. 1, traducere, introducere Și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina Și desăvârși, vol. al II-lea, Editura Humanitas, București, 1999, p. 54). footnote>. Iar în alt loc, vorbind în aceiași termeni, spune că dragostea (τò φίλτρον) este un atașament interior față de ceea ce este de dorit, care se traduce printr-
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap. 61, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. III, Edit. Harisma, București, 1994, p. 347. footnote>. Distincția esență-energii nu va distruge simplitatea divină, ci va fi un mod de a ține în echilibru transcendența și imanența lui Dumnezeu, excluzând panteismul și susținând în același
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]