591 matches
-
sa, copilul ne cere să-l conducem la Dumnezeu, dar, pentru aceasta, trebuie să-l cunoaștem îndeaproape. Curăția sufletească a copilului este una din condițiile necesare pătrunderii cu ușurință în misterul Divinității. Copilul înălțat de Iisus în mijlocul Apostolilor este simbolul curăției și al pregătirii pentru ceruri: „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor.” (Matei 18, 2) Plecând de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Acestea au un rol important în formarea virtuților creștine și în consolidarea comportamentului moral-religios al elevului. În transmiterea și consolidarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne arătăm recunoștința; „ Politețea - aspect
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume, tâlharul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile le disprețuiesc și, ceea ce e minunat, disprețuiesc chiar și moartea, făcându-se martiri ai lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întemeierea veacului va privi toate ale fiecăruia, până la gândul simplu, când pe unii îi va primi pentru strălucirea faptelor în lumina negrăită a Sfintei și strălucitoarei Treimi, Care va străluci mai limpede celor ce O pot privi și primi, pentru curăția sufletului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 24, în PSB, vol. 81, p. 164) „Atunci nu va mai fi nevoie nici de documente, nici de dovezi, nici de martori. Cel Care va judeca va fi totul: și martor și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
după ce a gustat din toate plăcerile simțurilor. Eliberarea supremă nu poate fi dobândită de cel care renunță de la bun început la orice plăcere. Această concepție nu există în creștinism. Iisus Însuși nu a fost niciodată căsătorit și a trăit în curăție întrega Sa viață; la fel și numeroși sfinți. Cu toate acestea, există totuși un pasaj din Evanghelii care se apropie într-o oarecare măsură de concepția tradițională indiană. E vorba de parabola fiului risipitor. Un tată avea doi fii. Cel
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
la izbăvirea totală. Spiritul indian a încercat să condenseze într-un model de viață tot ceea ce-și poate omul dori: perioada de studii, viața de familie cu plăcerile și necazurile ei, retragerea din viața de familie și trăirea în curăție și, în cele din urmă, izolarea totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu e neapărat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
IBMBOR, București, 1997, p. 188. footnote>. Unii dintre cei din piață care erau de față la martirajul lui Pioniu îl rugau și ziceau: „«Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru curăția și bunătatea ta. Este bine să trăiești și să vezi această lumină și încă multe altele». Iar el le-a răspuns: «Și eu spun că este bine să trăiești, dar noi dorim binele acela care este mai mare. Dorim și
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cu nevrednicie de preacuratul Trup al Dumnezeului tuturor, prin care existăm și trăim, prin care au fost sfărâmate porțile morții și prin care ni s-au deschis bolțile cerului, ci să ne apropiem de el cu Înfricoșare și cu toată curăția, deoarece, datorită acestui Trup, eu nu mai sunt pământ și cenușă, nu mai sunt rob, ci liber...” ( Omilia 24, la I Corinteni). Tocmai de aceea, pregătirea temeinică Începe și cu rugăciune specială Înainte de Împărtășirea cu Preacuratele Taine. Astfel, pe lângă cele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
În volumul Eulalii, tendința transcenderii realului ia aspectul unei dereificări programatice a limbajului. B. este, la rândul lui, victima ermetismului, „vițiu” rafinat, incriminat, ca exercițiu în sine, la Mallarmé și Valéry. Din „sunete-crin”, poetul conturează arabescuri, evocând o lume de curății virginale. Opalul, ametistul, aurul, safirul, diamantul, fildeșul, apele „fosforoase”, eterul „cerul de arme cristaline”, „sorii nuli”, toate alcătuiesc materia evanescentă a versului din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
-n aceasta... și-n cealaltă Fericiți veți fi în ziua, Sunt scârbit... și-l rog pe Domnul Când, venind la cununie, Să ne apere... să facă Veți da mâna cu iubire, Între noi să nu mai fie Într-o sfântă curăție!... Nici un xxx și nici o ... vacă564. A decedat într-un spital din București, în anul 1942. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din același oraș565. II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași II.3.2.1. Revistele diecezane În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lumina creștinului a fost "Organ al Apostolatului Rugăciunii", așa cum a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească, a acestei probleme morale ("și totuși înfrânarea este semnul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească, a acestei probleme morale ("și totuși înfrânarea este semnul și izvorul trăirii creștinești"); argumentul era lupta pe care trebuie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]