96 matches
-
pe alocuri, mai pâlpâie lumânări proaspete. Și gardurile se mai reazemă ici, colo de câte-un câine răgușit și înfometat, rezemat și el la rându-i de un capăt de lanț ruginit de vremuri triste și timpi morți. Pe Piscul Curăturii aleargă o șa neroadă cu o iapă-n călduri sub dânsa, alături de-un mustang rebegit, care, și el alergă, dar, în sens invers acelor de ceasornic. Dimineața primenită de verde cu ochii albaștri care tocmai și-a coborât pijamalele
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1429770644.html [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
Satul meu, S-ascult cum crește iarba durută pe coline, Cum susură izvorul de sub costișa noastră, Vâlceaua mea natală să îmi rămână-aproape Și împăcat cu soarta, în liniștea albastră Să îmi adoarmă gândul înveșnicit sub pleoape... Mi-e dor de Curătură și de Zăpodea sfântă Pe unde mai aleargă bezmetic un ciled, Vioara de sub grindă în sufletul meu cântă Și tata sus în ceruri din ea mai cântă, cred! Lumina din cuvinte încet mi se destramă, Culorile pe pânză s-au
VREAU SĂ MĂ-NTORC ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1491978915.html [Corola-blog/BlogPost/380384_a_381713]
-
BÂTRÂN Logofătul Neacșu în socoteli e priceput Și zice bine! Să știe omul de la început! Râzând în barbă.). Cât mălai dai pe un vătrai ... ( Toți încep să râdă. ). Și, Io Mircea Voievod hotărăsc La fiecare să vă dăruiesc Câte o curătură și cât voi trăi De desetină domnească vă voi scuti. MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
ce zici, Cum se vede Satul din Americi Cu dorul tău înlăcrimat în prag? Mi-a răspuns la toate cu măsură, Aud și-acum durerea lui cum strigă- Nicule, mi-e dor de-o mămăligă Ca luna plină sus pe Curătură, Mi-e dor s-aud izvoarele cum cură, Aici zgârie-norii mă intrigă; Nu mai aud cocoșii cum se ceartă, Vecinii tot nu vreau să mă cunoască, Eu le vorbesc pe limba românească, Ei nici nu știu de unde sunt pe hartă
MI-A PLECAT UN PRIETEN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1416952630.html [Corola-blog/BlogPost/371865_a_373194]
-
-și atunci e și mai rău. Interesul nostru național este ca noi și numai noi să ne sporim în țara pe care noi și numai noi am apărat-o timp de veacuri, noi și numai noi am pregătit-o prin curături pentru cultură; trebuie dar să combatem pe toți cari lucrează în vederea unui element străin ... Popor ce veacuri de-a rândul a luptat pentru lege, românii au identificat religia cu naționalitatea și-i socotesc străini pe toți cei ce nu sunt
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
3 va avea următorul cuprins: "Strada Cireșilor"; - la poziția 78, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Șoseaua Veche"; - la poziția 79, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Pădurii"; - la poziția 80, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Curăturilor"; - la poziția 81, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Corbului Mare"; - la poziția 82, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Recea"; - la poziția 83, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Culmea Seacă"; - la poziția 84, coloana 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255002_a_256331]
-
Sus, Săgagea Comuna Rimetea Sate: Rimetea, Colțești Comuna Râmeț Sate: Râmeț, Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei, Vlădești Comuna Roșia Montană Sate: Roșia Montană, Blidești, Bunta, Bălmoșești, Coasta Henții, Corna, Curături, Cărpiniș, Dăroaia, Gura Roșiei, Gârda-Bărbulești, Iacobești, Ignățești, Șoal, Țarina, Vârtop Comuna Sălciua Sate: Sălciua de Jos, Dealu Caselor, Dumești, Sub Piatră, Sălciua de Sus, Valea Largă Comuna Sântimbru Sate: Sântimbru, Coșlariu, Dumitra, Galtiu, Totoi Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Botești, Bârlești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ungheni Comuna Victoria Sate: Victoria, Frăsuleni, Icușeni, Luceni, Sculeni, Șendreni, Stânca Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Comuna Aroneanu Sate: Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei, Șorogari Comuna Bârnova Sate: Bârnova, Cercu, Pietrăria, Păun, Todirel, Vișan Comuna Ciurea Sate: Ciurea, Curături, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului, Slobozia Comuna Dobrovăț Sat: Dobrovăț Comuna Grajduri Sate: Grajduri, Corcodel, Cărbunari, Lunca, Poiana Cu Cetate, Pădureni, Valea Satului Comuna Holboca Sate: Holboca, Cristești, Dancu, Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Valea Lungă Comuna Mironeasa Sate: Mironeasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
B8, B9, C9 Ale. Ulmului Str. Uteștilor Str. Uzinei Str. Valea Gorunelului Str. Veteranilor Str. Viilor Str. Zambilelor Ale. Zorelelor cu blocul C18 Str. Zorilor cu blocurile P3, P6, P7 și toate casele particulare Orașul BĂILE GOVORA Localități componente: Prajila, Curăturile, Gătejești Orașul OCNELE MARI Localități componente: Gura Suhașului, Buda, Cosota, Făcăi, Lunca, Ocnița, Slătioarele, Teica Comuna Mihăești Sate: Buleta, Arsanca, Bârsești, Govora, Gurișoara, Mihăești, Munteni, Măgura, Negreni, Rugetu, Scărișoara, Stupărei, Vulpuești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orașul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
avea următorul cuprins: "Tehnice: S = 25180 mp, L = 2062 m, l = 14 m și carosabil de 6 m de siguranță 4 m x 2; Descript: drum parțial pietruit și parțial cu pământ; Vecini: E - pădure, V - pădure, S - localitatea componentă Curături, N - str. Horia Cloșca și Crișan; Adresa: orașul Băile Govora", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "3.223.040 lei". PRIM-MINISTRU, VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: -------------- Ministrul administrației și internelor, Mircea Dușa Ministrul delegat pentru administrație, Radu Stroe București, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245385_a_246714]
-
Articolul UNIC Se aprobă acordarea unui ajutor de urgență în suma de 5 milioane lei, din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, familiei domnului Galdau Teodor, domiciliat în comuna Roșia Montană, sătul Curături nr. 934, județul Albă. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- Ministrul muncii și protecției sociale, Smaranda Dobrescu Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș p. Ministrul funcției publice, Ioan Onisei, secretar de stat -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130170_a_131499]
-
Roșia Montană (în maghiară: "Verspatak", în germană: "Goldbach, Rotseifen") este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Bălmoșești, Blidești, Bunta, Cărpiniș, Coasta Henții, Corna, Curături, Dăroaia, Gârda-Bărbulești, Gura Roșiei, Iacobești, Ignățești, Roșia Montană (reședința), Șoal, Țarina și Vârtop. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roșia Montană se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
unui voievod local, Oașu ; Alexandru Doboș îl pune pe seama cuvântului Avaș, care înseamnă „păduri vechi, seculare”; alții că ar deriva de la cuvântul maghiar Havas, care tradus înseamnă munte înzăpezit ; alții îl derivă din Ovas, care se traduce prin cuvântul românesc „curătură”, despădurire, „posadă” termen întâlnit și în alte lucrări. Actul din 17 noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
cunoscut și sub numele de "Cârța Română" ("Kerch Olacorum"), a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români, spre deosebire de Cârța Săsească. Originea numelui este fie de origine slavă, derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrișat, curătură), respectiv sinonimul său slavon "krč" sau "krči", sau de origine germană, preluat de la mănăstirea Cârța. În cea de-a doua variantă originea numelui este explicată etimologic din germanul "Kerz(e)" (în trad. "lumânare", "candelă"), denumirea latină a conventului mănăstirii Cârța
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
Sulucu Mare, Vârful Vergu, Vârful Vinului, Vârful Caramalău"), dealuri ("Dealul Orliga, Dealul Pripocea, Dealul Costiag, Dealul Negoiu, Dealul lui David, Dealul Crapcea, Dealul Carpelit"), culmi ("Culmea Cheii, Culmea Pricopanului") și văi ("Valea Piscu Înalt, Valea Morsu, Valea Piatra Roșie, Valea Curături, Valea Taița - Nifon, Valea lui Puiu, Valea Cozluk, Valea Jugului, Valea Adâncă, Valea Seacă, Valea Plopilor, Valea Fagilor"). Apele de suprafață ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Valea Adâncă, Valea Seacă, Valea Plopilor, Valea Fagilor"). Apele de suprafață ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița (ce drenează Depresiunea Taița superioară-Horia) cu afluenți săi de dreapta (Curături, Valea Purcăreți, Valea Vinului și râul Crapcea); Pârâul Luncavița (ce drenează depresiunea omonimă) cu afluentul său de stânga "Valea Fagilor"; râul Cerna (afluenți Bordeiul Bratu, Megina) și "pârâul Sorniac". Principala caracteristică a rețelei hidrografice este alimentarea acesteia cu apă rezultată
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
și-ngîndurat Pe pămînt străin pe deportat... Satul Alcedar este situat în nord-estul Republicii Moldova. Cele mai apropiate centre urbane sînt: orașul Șoldănești (12 km), orașul Rezina (35 km). La nord se află satul Poiana, la nord-est localitatea se mărginește cu satul Curătura și la sud - cu Mateuți. În partea de sud-vest se găsește satul Mihuleni, iar la vest de Alcedar este situat satul Șipca. Drumurile ce ies din sat duc spre centrele comerciale: Șoldănești, Rezina, Rîbnița. Acestea sînt asfaltate și sînt într-
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
1630-1631, 1633-1634) a dăruit schitului în 1631 încă o poiană și o parte din moșia Hangu. Printr-un document din 6 martie 1638, domnitorul Vasile Lupu a întărit Mănăstirii Pionul, „care mai înainte se numea schitul lui Silvestru”, mai multe „curături”, una dintre acestea „ci au făcut-o săngur Silvestru, starețul acestui sfânt loc”. El i-a dăruit ulterior unele moșii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
de pe proprietățile Coteni, Furnicari, Fundu și Rușii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit și cele destinate arăturilor din vatra satului Ruși și Fundul lui Bogdan, "locuri de arătura din țarina cătunei Fundul în care intră și o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache....." Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă șoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Șiretului, actualmente cu un numar de 1438 locuitori este atestat în documente din anul 1879. Despre
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Ciurea este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciurea (reședința), Curături, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului și Slobozia. Comuna se află în vecinătatea sudică a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina. Este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași (unde se termină în DN28) și
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
cu o minoritate de romano-catolici (1,08%). Pentru 6,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Ciurea, Picioru Lupului, Curăturile, Slobozia, Poiana cu Cetatea, Lunca Bârnovei, Todirel și Cercu, având în total 2009 locuitori. În comună funcționau o moară de aburi, patru biserici și două școli cu 75 de elevi (dintre care 13 fete). În timpul Primului Război Mondial, în comună a avut
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]