3 matches
-
a alege o parte din piesele suitei pe care urmau apoi să le interpreteze. La începutul secolului al XVIII-lea, în creațiile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) suita capătă fundamentarea ei clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach aduce
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
Edit. Academiei R.P.R., București, 1953. Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. X, Edit. Academiei R.S.R., București, 1977; vol. XI, 1981; vol. XII, 1985; vol. XIII, Edit. Academiei, 1995. Documenta Historiam Valachorum in Hungaria illustrantia usque ad annum 1400 p. Christum, curante E. Lukinich et adiuvante Ladislao Galdi, Budapestini, 1941. Documente privitóre la istoria românilor, culese de E. de Hurmuzaki, vol. I (1195-1345), Bucuresci, 1887; vol. I, Partea 2 (1346-1450), 1890; vol. II, Partea 1 (1451-1575), 1891; vol. II, Partea 2 (1451-1510
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
precum și particularitățile dinamice și timbrale specifice creațiilor pianistice ale compozitorului. A urmat Partita nr. 1 în si bemol major BWV 825 de J. Seb Bach. Parcurgerea celor șase piese contrastante din punct de vedere al formei și conținutului (Preludiu, Allemandă, Curantă, Sarabandă, Manuet I și II, Gigă), a prilejuit pianistului ocazia de a evidenția frumusețea și profunzimea lor semantică. Interpretul a oferit o versiune personală care s-a remarcat prin tempo-uri mai așezate în Preludiu și cele două Menuete și
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]