7 matches
-
oameni practici; ei proced în orice loc altfel, conform cu împrejurările locale. Într-un loc restabilesc liniștea, într-alt loc iau țara întreagă sub stăpânirea lor, într-alt loc bombardează capitala pîn-în fundament, ba pe - alocurea s - a 'ntîmplat c-a curarisit pe-un ministru pe jumătate sălbatec c-un băț de bambus, dar pururea și pretutindenea, în Europa ca și-n cele mai depărtate zone, au inspirat respectul numelui englez și, chiar acolo unde nimic nu se respectă, au inspirat un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra lipsei de alimente suficiente, precum nu există buruieni în contra uzurei, în contra semidocților, în contra postulanților, în contra Caradalelor, în contra cumulului. Sau, daca există în adevăr ramura de alun ori lujerul cânepei, ele sunt pentru uzul estern, nu pentru cel intern și curarisesc boale patriotice și reversibile, nu fizice. Deci, precum am zis, boalele fizice bântuie populațiile noastre din cauza regimului rău alimentar. Acest regim nu se poate schimba decât prin îmbunătățirea sorții materiale a țăranului și această îmbunătățire nu-i cu putință decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Isprăvnicia Ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe", iar departamentul dispune "predarea acestuia la mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la vindecare". Față de aceasta, Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească", solicitând internarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și nu pot fi în condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". El propune chiar sistarea oricărei alocări bugetare "până ce Epitropia nu va lua o decizie pentru că nici sumili (sic) ce se cheltuiesc să nu fie infractuoase și maladi care se curarisesc acolo să poată dobândi adevăratul și neapăratul azil". Din raport rezultă că erau mai mult de 8 încăperi "cu câte 8-12 crivate, cu duedeci de crivate mai mult decât au fost la bolnițe"; "și lenjiu" erau foarte curate; fiecare pat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Note de călătorie, apărea la "Cartea românească". Pentru "reparație" trupească, la sfârșitul anului 1937, Sadoveanu era la Karlsbad (22-30 "dechemvrie") stațiune căutată de "lume multă, de pretutindeni". Doamnele și unii localnici supraponderali, "fac fără greș bolile pe care străinii le curarisesc și pe care ei înșiși le lasă necurarisite până la sfârșit"; spre seară "se poate auzi muzică bună". Impresionează semnele civilizației tehnice: "ascensor, calorifer, lumină electrică, automobil, aeroplan, tren, sobe cu gaz aerian, cabine telefonice în toate părțile pe străzi, radio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu folosesc băile. S-au deprins să le socotească ale străinilor; s-au deprins să folosească pe acești străini, ca să-și agonisească ei înșiși cât mai mult pentru propriul lor trup și fac fără greș bolile pe care străinii le curarisesc și pe care ei înșiși le lasă necurarisite până la sfârșit; au mijloacele prea la îndemână și, având necontenit cure și diete, sfârșesc prin a muri de obezitate, ficat și alte infirmități necunoscute nouă străinilor. Obișnuiți de aproape două secole să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1852, Isprăvnicia ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din Capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]