KorAP: Find »[drukola/base=curbatură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

69 matches

Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998

n cazul oboselii generale. Este admis și automasajul, recomandându-se asocierea sa cu aplicații calde și medicație calmantă. Oboseala acută Oboseala acută se confundă cu oboseala precoce, având aproape aceleași simptome și fiind cunoscută și sub numele de ”stare de curbatură musculară”. în tentativa de combatere a ei, repausul prelungit și tehnicile de relaxare fac să cedeze treptat contracturile și senzația de durere musculară, la nevoie putându-se administra și calmante ușoare. Trebuie subliniat, din nou, că masajul poate fi aplicat

Masajul Terapeutic by Doina Mârza (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
Corola-publishinghouse/Science/222_a_216

ce sunt luate în considerare în proiectarea multor instrumente financiare complexe, cum ar fi derivativele, încetează să fie adevărate. Importanța lor în economie a fost descoperită destul de recent de Pia Malaney și Eric Weinstein, care au introdus un concept numit curbatură și care măsoară cât de departe de echilibru este o piață, cât de mult eșuează piețele în a se curăța, cât de mari sunt oportunitățile de arbitraj și ce efecte au schimbările de preferințe. 12) Piețele din economie pot fi

Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2014) [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

ascunsă (“Inflammation, atherosclerosis and ischemic events”) . Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu localizări predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului Jean Louis Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
acestor funcții) implică mai multe etape: abstractizarea, analogia, modelarea și în final simularea (reproducerea) pe baza modelului a funcțiilor sistemului și urmărirea comportării sale în diverse situații. Interesul pentru simulările de flux s-a adresat, în diverse lucrări din literatură, curbaturilor, bifurcațiilor, stenozelor, anastomozelor etc. Acesta este un domeniu în continuă expansiune iar speranțele legate de creșterea adaptării la realitate și depășirii stadiului simplificărilor sunt susținute de legea lui Moore referitoare la dezvoltarea exponențială a puterii procesoarelor care vor face un

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
semnificativ riscul. FACTORUL DE RISC GEOMETRIC. Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu sedii predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului JL Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în diverse studii de până acum. Analiza siluetelor bifurcațiilor (efectuată doar în incidența de față, profilurile bifurcației aorto-iliace nefiind înregistrate) a permis conturarea a 4 tipuri principale (fig. 2.5). O clasificare impusă de “silueta” bifurcației și bazată pe exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a permis identificarea a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nefiind înregistrate) a permis conturarea a 4 tipuri principale (fig. 2.5). O clasificare impusă de “silueta” bifurcației și bazată pe exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a permis identificarea a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
bifurcației și bazată pe exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a permis identificarea a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere iliace (5.97%). În 7.60% din cazuri clasificarea a fost impracticabilă (sindrom Leriche). În

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere iliace (5.97%). În 7.60% din cazuri clasificarea a fost impracticabilă (sindrom Leriche). În lotul studiat tipul bifurcației aorto-iliace s-a corelat direct cu scorul de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere iliace (5.97%). În 7.60% din cazuri clasificarea a fost impracticabilă (sindrom Leriche). În lotul studiat tipul bifurcației aorto-iliace s-a corelat direct cu scorul de risc european, scorurile AHA/ACC și riscul Framingham. Apexul bifurcației aorto-iliace

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fluxului și o scădere a velocității fluxului în arterele fiice. Disiparea energiei kinetice la nivelul apexului bifurcației duce la oboseala structurală a peretelui arterial în această regiune. Studiile geometriei bifurcației au evidențiat importanța simetriei/asimetriei unghiurilor de desprindere a arterelor-fiice, curbaturii vasului și raportului diametru vase-fiice/ diametru vas parental. Un studiu a 70 de bifurcații aorto-iliace efectuat de CB Bargeron și colab. a furnizat următoarele valori medii pentru o serie de variabile geometrice ale acestei regiuni (Bargeron CB, Hutchins GM, Moore

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vertebrale. Deviația axială pozitivă a fost considerată devierea aortei către stânga axei iar devierea axială negativă cea spre dreapta axei corpului (fig. 2.12). Justificarea acestei nominalizări se află în traseul paravertebral stâng parcurs în mod normal de aortă. Determinarea curbaturii vasculare. Se descrie linia de centru a traiectului vascular, se trasează un cerc care intersectează trei puncte succesive ale liniei de centru (fig. 2.13). Inversul razei (R) acestui cerc reprezintă curbatura vasului (k): Raportul arteră principală artere secundare (modificări

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
stâng parcurs în mod normal de aortă. Determinarea curbaturii vasculare. Se descrie linia de centru a traiectului vascular, se trasează un cerc care intersectează trei puncte succesive ale liniei de centru (fig. 2.13). Inversul razei (R) acestui cerc reprezintă curbatura vasului (k): Raportul arteră principală artere secundare (modificări în aria de secțiune la nivelul bifurcațiilor) reprezintă un determinant important al diferențelor în stresul parietal de forfecare (wall shear s ress) (SPF). S-a observat de multă vreme apariția în cursul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a observat de multă vreme apariția în cursul dezvoltării aterosclerozei a “tortuozităților” arteriale (a “kinking” arterelor) explicația apariției acestora fiind vagă: o manifestare particulară a aterosclerozei. Aceste modificări de formă ale arterelor a căror spectru se întinde de la exagerări ale curbaturilor fiziologice până la adevărate “meandre” arteriale reflectă însă în modul cel mai pregnat acțiunea factorilor hemodinamici locali. Studierea lor s-a efectuat începând cu anii ’80 de către colectivul condus de Ö. Smedby. Acesta a studiat tortuozitatea și curbatura arterelor femurale superficiale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de la exagerări ale curbaturilor fiziologice până la adevărate “meandre” arteriale reflectă însă în modul cel mai pregnat acțiunea factorilor hemodinamici locali. Studierea lor s-a efectuat începând cu anii ’80 de către colectivul condus de Ö. Smedby. Acesta a studiat tortuozitatea și curbatura arterelor femurale superficiale în 2-D (232 pacienți cu hiperlipidemie la care s-a repetat arteriografia membrelor inferioare la un interval de 3 ani) utilizând metode cantitative computerizate de analiză a imaginilor arteriografice. S-a constatat că în grupul cu tortuozitate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
curbe timp intensitate, estimându-se un timp de sosire a substanței de contrast la nivelul fiecărui pixel. Se descrie astfel un nou parametru - ZDF (zones of delayed contras filling) care corespund tulburărilor de flux, prezența acestora fiind evidențiată la nivelul curbaturii interne a vasului comparativ cu curbatura sa externă, mai des pe peretele lateral decât pe cel median. Analiza arteriografică la 3 ani evidențiază faptul că ER crește mai mult în segmentele cu ZDF largi (Smedby O. Nilsson S, Bergstrand L.

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
timp de sosire a substanței de contrast la nivelul fiecărui pixel. Se descrie astfel un nou parametru - ZDF (zones of delayed contras filling) care corespund tulburărilor de flux, prezența acestora fiind evidențiată la nivelul curbaturii interne a vasului comparativ cu curbatura sa externă, mai des pe peretele lateral decât pe cel median. Analiza arteriografică la 3 ani evidențiază faptul că ER crește mai mult în segmentele cu ZDF largi (Smedby O. Nilsson S, Bergstrand L. Development of femoral atherosclerosis in relation

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
femoral atherosclerosis in relation to flow disturbances. J Biomech 1996; 29: 543-547). Tortuozitatea arterială determină deci o tulburare a mecanicii fluidelor și generează separarea fluxului sanguin cu acțiune aterogenică. Smedby și colab. au evidențiat prin măsurători 2-D ale tortuozității și curbaturii arteriale (curbatura totală, curbatura funcție de distanța de la originea arterei) corelații semnificative între progresia aterogenezei și aceste modificări arteriale. Problemele puse de analiza lor erau legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
in relation to flow disturbances. J Biomech 1996; 29: 543-547). Tortuozitatea arterială determină deci o tulburare a mecanicii fluidelor și generează separarea fluxului sanguin cu acțiune aterogenică. Smedby și colab. au evidențiat prin măsurători 2-D ale tortuozității și curbaturii arteriale (curbatura totală, curbatura funcție de distanța de la originea arterei) corelații semnificative între progresia aterogenezei și aceste modificări arteriale. Problemele puse de analiza lor erau legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
to flow disturbances. J Biomech 1996; 29: 543-547). Tortuozitatea arterială determină deci o tulburare a mecanicii fluidelor și generează separarea fluxului sanguin cu acțiune aterogenică. Smedby și colab. au evidențiat prin măsurători 2-D ale tortuozității și curbaturii arteriale (curbatura totală, curbatura funcție de distanța de la originea arterei) corelații semnificative între progresia aterogenezei și aceste modificări arteriale. Problemele puse de analiza lor erau legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere iliace sunt

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere iliace sunt structuri toroidale curbe, curbura fiind mai exprimată pentru artera iliacă comună dreaptă, ceea ce coexistă cu un flux important turbulent pe versantul drept (Xu). Este acum evident faptul că prezența curbaturilor vasculare induce fluxuri cu un caracter helicoidal și o distribuție a velocității tip “boltit” (skewed) chiar la un număr Dean în limite normale (Pedersen EM. Velocity fields and wall shear stresses in the normal abdominal aorta. Implications for atherogenesis. University

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
caracter helicoidal și o distribuție a velocității tip “boltit” (skewed) chiar la un număr Dean în limite normale (Pedersen EM. Velocity fields and wall shear stresses in the normal abdominal aorta. Implications for atherogenesis. University of Aarhus Denmark 2000). Efectelor curbaturii asupra fluxului arterial li s-a acordat până în anii ‘80 puțină atenție. În 1982 Batten și Nerem au evidențiat influența importantă pe care o are curbatura aortică din amonte asupra fluxului sanguin la nivelul bifurcației aortoiliace. Tortuozitatea arterelor iliace comune

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
in the normal abdominal aorta. Implications for atherogenesis. University of Aarhus Denmark 2000). Efectelor curbaturii asupra fluxului arterial li s-a acordat până în anii ‘80 puțină atenție. În 1982 Batten și Nerem au evidențiat influența importantă pe care o are curbatura aortică din amonte asupra fluxului sanguin la nivelul bifurcației aortoiliace. Tortuozitatea arterelor iliace comune a fost identificată a fi > 600 pe dreapta și 370 pe stânga (exprimarea fiind sub formă de angulare față de axul inițial al vasului) (Beebe HG, Jackson

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
T, Pigott JP. J Endovasc Surg 1995; 2: 139-148). Angiografia convențională oferă informații utile despre tortuozitatea laterală a arterelor iliace comune, cea mai variabilă angulare întâlnită în segmentul vascular iliac, dar acuratețea acestor măsurători nu a fost probată din cauza existenței curbaturii acestor vase în planul antero-posterior la traversarea pelvisului. Explorarea angio-RMN oferă mai multe informații în acest sens, recent Tillich și colab. propunând determinarea unui indice al tortuozității iliace (suma valorilor curbaturii pentru toate punctele cu o curbatură de ≥ 0.3

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
acuratețea acestor măsurători nu a fost probată din cauza existenței curbaturii acestor vase în planul antero-posterior la traversarea pelvisului. Explorarea angio-RMN oferă mai multe informații în acest sens, recent Tillich și colab. propunând determinarea unui indice al tortuozității iliace (suma valorilor curbaturii pentru toate punctele cu o curbatură de ≥ 0.3 cm-1). Smedby și colab. remarcau faptul că atunci când în analiza angiografică a dezvoltării plăcilor de aterom au fost încorporate segmentele cu ramificații versus segmentele fără ramificații vasculare s a constatat existența

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]