160 matches
-
romanul epistolar al lui Goethe, pe care îl cunoștea bine, amintindu-l chiar în Manoil: ,Cum o văzui, făcui planul de a mi-o face metresă. Am înțăles că ea nu are sângele rece al Șarlotei lui Werther, ce plânta curechi, nici virtutea Corneliei, căreia i se rosese degetele torcând la lână". Înrudirea dintre Manoil și Suferințele tânărului Werther a fost relevată, încă din epoca apariției romanului lui Dimitrie Bolintineanu, de către unul dintre primii noștri critici literari și comparatiști, Mauriciu Flügel
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
citez în continuare - n.n.) Căutarea numelui de botez al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține de fapt fostei amante a tatălui eroinei, cerut cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
măruntă diferență grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun față de alegerea numelui din motive mai mult șovine, apoi și la intervenția mamei adevărate, din gelozie. Tatăl va reuși să impună numele unguroaicei atât de iubită de el în tinerețe. De fapt, când te botezi și capeți un
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
în loc de tragic, dacă cititorul ar fi dispus să-l schimbe. La Budapesta, Norah îi va cumpăra o rochie nouă, pantofi eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene uimite de "acest exemplar valah". Întoarsă la Curechi și la Arad, fetița precoce va resimți diferența socială dintre est și vest. Va fi prima "trădare" a eroinei avidă de carte și civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va cuprinde văzând lumea
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
cealaltă mamă, spirituală, fosta amantă din tinerețe a tatălui având sânge nemțesc. E perioada cea mai crâncenă. Comuniștii lui Gh. Dej ca și cetele de țigani umblă prin sate și jefuiesc tot, vite, merinde, lucruri din case. La căminul din Curechi nu se mai țin hore ca altădată, se țin conferințe într-o limbă pe care nu o mai înțelege nimeni. Norah, cu frumusețea și inteligența ei, va ajunge nevastă de ministru în București ajutând-o pe Nora, care, treptat, se
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
mari cazane, se fierbea bulionul, care se trăgea apoi în sticle smolite la dop - căci trebuia să reziste o întreagă iarnă. în pivnițe - o casă fără pivniță era de neconceput - se curățau butoaiele pentru murarea verzelor - ați gustat moarea de curechi? - se spălau damigenele pentru murături, se aranjau lăzile cu pământ pentru morcovi, sacii pentru cartofi și ceapă. O încăpere anume găzduia rafturile cu sticle de vin, butelcile cu țuică. Pe mașinile de gătit - cu lemne, cele mai multe - se preparau dulcețurile, șerbeturile
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
acesta este un semn, nu? Da ceva de mâncare este, Marie? Esti, omuli! Hai la masî! Maria trase masa pe care așeză mămăliguța păstrată caldă Între perne, apoi În cele două străchini de lut turnă două polonice de fasole prăjită, curechi murat și Începură să mânânce liniștiți, atât cât puteau fi ei de liniștiți. La un moment dat, Maria tresări, urechile ei fine prinse un vaiet prelung și parcă niște frânturi de vorbe! A făcut un semn cu mâna ridicată, Victor
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
răpănoși! La colectivă cu voi, la coada vacii, dacă nu vă convine! Tovarășul a spus clar: "Nicio masă fără pește!" Tovarășul vă alintă, partidul vă alintă, directorul vă alintă, iar voi, voi faceți nazuri, căcăcioșilor! De mâine vă îndop cu curechi și slănină. Mama voastră de lepre! 4 dimineața. Frig, întuneric, umezeală. Câțiva pași până la capătul holului. După ușă, o umbră lichidă, gelatinoasă, hâdă, ruptă din tencuiala zidului, crescută din mozaicul lipicios al pardoselii, cursă din clepsidra fisurată a abajurului, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trezit cu chipuri noi la poartă și grijă mare: ce să le pună pe masă În zi de post? I-a scos Floare din Încurcătură, sărind iute și, cîtă vreme părinții au stat la vorbă, a gătit niște lăști cu curechi de s-au lins cu toții pe buze la sfîrșit. De la tăițeii ăia lați și de la varză, pețitorul a fost sigur că făcuse pasul cel bun. Bucurie mare În amîndouă casele! S-a rînduit prin ur mare cununia lui Gheorghe, feciorul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să pună pe roate afacerea. Cantina, devenită pînă la urmă pensiune, fu deschisă. Floare și două fete din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi, popricașul de pui cu smîntînă, cîrnații făcuți ca la șvabi, zupa cu găluște, zama cu groscior pe poame ca vișinele ori cireșele, iar la sărbători, fiert Îndelung, cîte un bograci, un laboș de gomboți cu prune bine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de haioșe. Greu a fost numai cu varza acră. PÎnă n-a bătut bucovineanul Întregul Chicago de la o margine la alta ca să dea de niște sîrbi la care a găsit marfa, nu s-a lăsat. Atunci a putut apărea și curechiul umplut, altfel vorbind, sarmalele. Pomeanului și nevestii-si nu le-a fost ușor să se despartă de obștea lucrătorilor de la basul cel iriș. Au plecat pînă la urmă, la fel făceau și alții după ce prindeau ceva cheag. Bani aveau și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și du-te numaidecât la frizeriță neîntârziat și spune-i ce ai de-i spus, că vin și eu pe urmele tale să te văd cum îți scoți paguba... Că la dânsa vine multă lume, poate și dintre aceia cu curechi de vânzare... Să nu rămânem cu polobocul gol pentru la iarnă, măi bărbate! Ceea ce gospodarul păgubit a și făcut! Pășea dârz și apăsat, și parcă mai hotărât ca niciodată să lupte până la capăt pentru apărarea proprietății încălcate de urecheați. Pregătită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tzurik, adică înapoi, cuvânt pe care-l știa de la Gheorghieș al ei când își îndemna caii să dea căruța înapoi. Că nemțeasca asta a lor îi numai bună ca s-o priceapă caii... Iar Rozy, după ce mi-a luat tot curechiul, vrea să-mi ia și bărbatul! Dar cu mine nu-i merge!.. și și-a iuțit pașii după Gheorghieș al ei, ceea ce i-a înlesnit să mai înregistreze câteva frânturi dintr-o discuție neînțeleasă: Eine Suppe von Kaninchen... Ein Schnitzel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Constantin Țoiu Ce mănâncă ei la nuntă?... Păi: curechi cu clisă și cu ceapă măruntă, mămăligă cu moare, fălci de porc afumate, curechi fiert, lapte acru, păsat, cricală.../ (tocană adică). Mare ospăț, cu multă voie bună și tragere de inimă: Așa sta întinse toate bucate Pe țelina verde și
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
Constantin Țoiu Ce mănâncă ei la nuntă?... Păi: curechi cu clisă și cu ceapă măruntă, mămăligă cu moare, fălci de porc afumate, curechi fiert, lapte acru, păsat, cricală.../ (tocană adică). Mare ospăț, cu multă voie bună și tragere de inimă: Așa sta întinse toate bucate Pe țelina verde și ierboasă înaintea șetrei desfătate; Toți oaspeții ședeau ca la masă Numai Dârloi, ce era
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
se spunea barba Lui Dumnezeu, La flacăra mare se spunea bobotă, La pivniță se spunea boltă, La vasul cu mirodenii se spunea cățuie, La găleata fântânii se spunea ciutură, La vătraiul de jar se spunea corciovă, La varză se spunea curechi, La flăcău se spunea dănac, Dis-de-dimineță se spunea desniță, La femeia păcătoasă se spunea drăcoaie, La găină se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de fum se spunea hogeag, Neîncetat se spunea hojma, La lumânare se spunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
Dumnezeu - făcută la seceriș - din cuiul casei, stropși focul cu cociorva de ridică bobota cât statul de om și, după ce boteză stâlpii și pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma pe hogeag, de ziceai că-i pară-n curtea ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
întinse! Ia-mă cu tine și mă jur pe icoana sfintei fecioare de la Czestochowa că nu-ți va părea rău! Episodul 65 O INTERPOLARE Sunt, mărite Cetitoriule, împrejurări în viața povestitorului când pană este, călimară este, hârtie este, hârtie este, curechi în poloboc asemine, brânză în putini de-a volna, și totuși mâna i se oprește, privirea-i cade-n depărtare, ochii se închid, capul greu cade pe masă și, dacă nu doarme, nici mare lucru nu face în clipele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din rețetele și specialitățile casei, mă rog.... - Ăăăă, at’ nimerit la tanc! Păi avem așa: borș di oasî, borș di coadî di vaci, șiorbî di perișoari, fielu’ doi cârnat’ di oai, tochituri cu cârni di purșel, tocăni di șeapî, cu curechi murat, sarmali daci vreț, or pârjoali di alaltîieri, iar la deșert numa’ poali-n brâu, da di șeli buni cu brânzi di oai, di băut, samahoancî, drojdii, hin di sfieclî și afinați făcuți di mini!! Ăă, ți linji pi boț nu
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > ARTĂ CULINARĂ HAIKU Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Artă culinară Haiku Eu în cântec pun Fluier de alun vechi, Zeamă de curechi. Lângă leuștean, Pun și marțipan iute, Cu doine multe. În farfurie, O melodie fină, Ulei, făină... Iar în slovă pic Și câte un stih ales, Special cules. Iar pe aragaz Vorbe la obraz, acre Fierte în lapte. Frunze de toamnă
ARTĂ CULINARĂ HAIKU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349888_a_351217]
-
racla cu sculău! Și, dacă am noroc să moară și baba deodată, să ne puneți unul lîngă altul: guriță lîngă guriță/ca doi pui de prepeliță. Da' să nu uitați să-mi puneți la cap o oală cu moare de curechi, ca să mă dreg. Cum să mă înfățișez cu capsa pusă înaintea Celui Prea Înalt?” Ceapeurile și Iaseurile nu mai aveau unde pune vinul și luase partidu' hotărîrea să-l depoziteze în cisternele de la CFS. Știți, sînt niște cisterne mari, de
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
foarte veche s-au păstrat nu pe valea Dunării, unde i-ar fi putut aduce, în mod firesc, valul de emigrație din Peninsula Balcanică, ci în regiunea vestică a Banatului și a Transilvaniei. Astfel, avem cuvinte ca "nea", "păcurar", "june", "curechi", "moare", "pedestru", întrebuințate în această zone. Păstrarea acestor cuvinte latine denotă că limba română este cea mai apropiată dintre toate limbile romanice de vorbirea populară și cea mai puțin influențată de latina clasică, deoarece biserica și administrația (statul) s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de ar fi putut, dară el nu mai este și n-a venit. Da' stați numa și căutați la ceriul vostru, e aer, nemica alta decât aer, mă înțelegeți? Pământul e-un trup solid din care cresc oameni, plante, momițe, curechi și, peste el, ceriul, ce se numește în limba cultă atmosferă, aer... ei, acuma n-o înțelegeți?... e clar ca ziua. Vezi domnia-ta, continuă el, oamenii sânt un feli de animale răpitoare care, și îmblînzite, nu lasă natura lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]