44 matches
-
Marius, 3 apartamente, București, str. Prosperina 6. 8350. Zackarian Kareic, 5 apartamente, București, str. Iernei 3. 8351. Zamfirescu Stere, 9 apartamente, București, str. Teiul Doamnei 65, 67, str. Sf. Nicolae Tei 31. 8352. Zisu N. Ecaterina, 2 apartamente, București, str. Curiați 2. 8353. Zissu Dumitru, 2 apartamente, București, str. Curiați 2. 8354. Zagrafi Afrodita, 7 apartamente, București, str. Mihai Vodă 25, Edgar Quinet 5. 8355. Zaporogescu și Reiner, 8 apartamente, București, str. Negustori 28. 8356. Zweifel Hensi, 3 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Kareic, 5 apartamente, București, str. Iernei 3. 8351. Zamfirescu Stere, 9 apartamente, București, str. Teiul Doamnei 65, 67, str. Sf. Nicolae Tei 31. 8352. Zisu N. Ecaterina, 2 apartamente, București, str. Curiați 2. 8353. Zissu Dumitru, 2 apartamente, București, str. Curiați 2. 8354. Zagrafi Afrodita, 7 apartamente, București, str. Mihai Vodă 25, Edgar Quinet 5. 8355. Zaporogescu și Reiner, 8 apartamente, București, str. Negustori 28. 8356. Zweifel Hensi, 3 apartamente, București, str. Episcopul Chesarie 5. 8357. Zamfirescu Dumitru, 15 apartamente, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
ridicat templul Triadei Capitoline. Romanii se mândreau de ctitorirea ce avea un caracter complex, de contribuția regilor și comunităților, susținând superioritatea acestora față de greci, având descendența divină direct din zei. Administrativ, există un sfat "senatus" și o adunare a poporului-comitia curiată, ce avea atribuții religioase, fiind alcătuită cenzitar pe criterii fiscale și militare. Regalitatea era veche, adăugându-se rolul carismatic al suveranului, având că principiu asocierea prin căsătorie cu o fiica și electivitatea, cu intervenția interregnum-ului, asigurat de un interrex dintre
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
nu avea o putere în a controla deciziile regelui. Deși unii scriitori consideră că nu exista posibilitatea unui apel la deciziile regelui, alții menționează că o propunere pentru apel putea fi adusă de către orice patrician în timpul unei întâlniri a Adunărilor curiate. O altă putere a regelui era aceea de fie a numi sau nominaliza toți oficialii la oficii. Regele putea numi un tribunus celerum pentru a servi ca tribun of tribului Ramnes din Roma, dar și în calitate de comandant al gărzilor de
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
dintre împăratul roman și prefectul pretorian. Regele era obligat să numească tribunul la intrarea în serviciu, iar tribunul părăsea oficiul doar la moartea regelui. Tribunul era al doilea rang după rege și deținea, de asemenea, puterea de a convoca Adunarea curiată și discuta legislația în fața acesteia. Un alt ofițer numit de către rege era cel de Praefectus Urbanus, care acționa ca paznicul orașului. Când regele era absent din oraș, prefectul deținea toate puterile și abilitățile acestuia, până la punctul de a i se
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
până la punctul de a i se acorda Imperium cât timp se afla în interiorul orașului. Regele a primit chiar dreptul de a fi singura persoană care putea numi patricieni în Senat pentru a lucra drept senatori. Sub rege, Senatul și Adunarea curiată dispunea de o foarte mică putere și autoritate. Senatul și Adunarea curiată nu erau corpuri independente deținând dreptul de a se reuni și discuta problemele statului. Ele puteai fo convocate numai de rege și puteau discuta strict problemele aduse în fața
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
în interiorul orașului. Regele a primit chiar dreptul de a fi singura persoană care putea numi patricieni în Senat pentru a lucra drept senatori. Sub rege, Senatul și Adunarea curiată dispunea de o foarte mică putere și autoritate. Senatul și Adunarea curiată nu erau corpuri independente deținând dreptul de a se reuni și discuta problemele statului. Ele puteai fo convocate numai de rege și puteau discuta strict problemele aduse în fața acestora de către rege. În timp ce Adunarea curiată putea pasa legi pe care regele
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
putere și autoritate. Senatul și Adunarea curiată nu erau corpuri independente deținând dreptul de a se reuni și discuta problemele statului. Ele puteai fo convocate numai de rege și puteau discuta strict problemele aduse în fața acestora de către rege. În timp ce Adunarea curiată putea pasa legi pe care regele le accepta, Senatul reprezenta numai un consiliu onorabil. Putea sfătui regele privind acțiunile sale, dar în nici o ipostază nu-l putea preveni de la acționa. Singurul lucru pe care regele nu îl putea face fără
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
obicei mai puțin de un an) cu singurul rol de a nominaliza următorul rege al Romei. Odată ce Interrexul găsea un nominalizat potrivit pentru, el era adus în fața Senatului, iar Senatul îl revizuia. Dacă era acceptat de către Senat, Interrexul convoca Adunarea curiată și participa ca președinte al adunării în timpul alegerii regelui. Odată propus Adunării curiate, poporul Romei îl putea fie accepta, fie refuza. Dacă era acceptat, regele ales nu intra imediat în oficiu. Alte două acte trebuiau să se desfășoare înainte de investirea
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
rege al Romei. Odată ce Interrexul găsea un nominalizat potrivit pentru, el era adus în fața Senatului, iar Senatul îl revizuia. Dacă era acceptat de către Senat, Interrexul convoca Adunarea curiată și participa ca președinte al adunării în timpul alegerii regelui. Odată propus Adunării curiate, poporul Romei îl putea fie accepta, fie refuza. Dacă era acceptat, regele ales nu intra imediat în oficiu. Alte două acte trebuiau să se desfășoare înainte de investirea sa cu autoritate și putere regală completă. Întâi era necesară obținerea acordului divin
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
de piatră, în timp ce mulțimea aștepta dedesubt. Dacă era găsit merituos pentru domnie, augurul anunța că zeii au oferit semne favorabile, confirmând astfel caracterul preotesc al regelui. Al doilea act ce trebuia executat era acordarea Imperiumului regelui. Votul precedent al Adunării curiate determinase doar cine avea să fie rege, însă prin acest act nu-i acordaseră puterile regelui asupra sa. Ca atare. însuși regele a propus Adunării curiată o lege admițându-i Imperium, iar Adunarea a votat în sprijinul acestei legi. Motivul
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
Al doilea act ce trebuia executat era acordarea Imperiumului regelui. Votul precedent al Adunării curiate determinase doar cine avea să fie rege, însă prin acest act nu-i acordaseră puterile regelui asupra sa. Ca atare. însuși regele a propus Adunării curiată o lege admițându-i Imperium, iar Adunarea a votat în sprijinul acestei legi. Motivul acestui dublu vot al Adunării este destul de clar. Imperiumul putea fi acordat doar unei persoane pe care zeii o considerau favorabilă. Era, deci, necesar să se
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
al III-lea, care a emis bula papală "Quantum praedecessores" pe 1 decembrie 1145, cerând organizarea unei a doua cruciade. Hugh i-a povestit Papei și despre existența unui rege ortodox despre care se spera că va aduce salvarea statelor curiate. Este prima oară când este menționat legendarul rege-patriarh Ioan. Această cruciadă a fost concepută ca să fie mai bine organizată și mai strict controlată la nivel central decât prima cruciadă. Anumiți preoți urmau să fie desemnați de papă pentru îndrumarea spirituală
Cruciada a doua () [Corola-website/Science/306567_a_307896]
-
un personal birocratic. Au fost create centrele provinciale, "civitades", structuri urbane, magistrații fiind aleși. Aveau că responsabilități stabilirea bugetului, menținerea ordinii publice, aceștia fiind subordonați guvernatorului, ce adună cu o adunare provinciala. Orașul era condus de către comiți, senat, magistrați și curiați, ce răspundeau de plată impozitelor și de averile lor. Orașul mai avea doi consuli ce supravegheau piețele și drumurile, desfășurarea spectacolelor și distribuțiile alimentare. Era impus un impozit funciar pe suprafața terenurilor, un impozit pe cap de locuitor-"capitatio", impozite
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
întrucât, în cadrul adunării poporului roman, fiecare curie dispunea de un vot. Fiecare gintă cuprindea pe cei care descindeau dintr-un strămoș comun și unea una sau mai multe familii patriarhale. Organul suprem al conducerii era adunarea poporului roman, numită "comitia curiata". Hotărârile erau adoptate de comitia curiata în urma votului ginților. Regele "(rex)", ales de "comitia curiata", era șef militar, șef al religiei și era chemat să soluționeze conflictele ivite între ginți. Nu avea puteri absolute. Senatul era format din șefii ginților
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
curie dispunea de un vot. Fiecare gintă cuprindea pe cei care descindeau dintr-un strămoș comun și unea una sau mai multe familii patriarhale. Organul suprem al conducerii era adunarea poporului roman, numită "comitia curiata". Hotărârile erau adoptate de comitia curiata în urma votului ginților. Regele "(rex)", ales de "comitia curiata", era șef militar, șef al religiei și era chemat să soluționeze conflictele ivite între ginți. Nu avea puteri absolute. Senatul era format din șefii ginților, prin fuziunea senatelor celor trei triburi
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
cei care descindeau dintr-un strămoș comun și unea una sau mai multe familii patriarhale. Organul suprem al conducerii era adunarea poporului roman, numită "comitia curiata". Hotărârile erau adoptate de comitia curiata în urma votului ginților. Regele "(rex)", ales de "comitia curiata", era șef militar, șef al religiei și era chemat să soluționeze conflictele ivite între ginți. Nu avea puteri absolute. Senatul era format din șefii ginților, prin fuziunea senatelor celor trei triburi. Avea ca atribuții confirmarea alegerii regelui și a hotărârilor
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
auctoritas patrum"), începând din 339 î.Hr., această ratificare a fost transformată într-o autorizare prealabilă. Plebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei "auctoritas", au fost asimilate unor legi, începând din 286 î.Hr. ("lex Hortensia"). Adevăratele adunări legislative au fost comițiile curiate și, îndeosebi, începând din secolul al III-lea î.Hr., comițiile tribute. Înainte de a fi pus la vot, proiectul de lege elaborat de magistratul asistat de specialiști era publicat ("promulgatio") prin afișe, cu trei nundine (zile în care se țineau târgul
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
erau luate prin vot, iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
an, erau deținători de imperium, aleși de comitia centuriada. Erau aleși numai dintre patricieni, dar abia după secolul IV î.Hr., după impunerea legilor licino-sextiene, plebeii vor avea acces la consulat. Aveau atribuții juridice și civile, convocau și conduceau senatul, comițiile curiate și centuriade, dispuneau de imunitate pe timpul mandatului, coordonau strângerea impozitelor și puneau în aplicare legile votate de comiții. Recrutau și comandau o armată. Erau însoțiți de o gardă de 12 lictori-purtători de fascii, se așezau pe scaunul curul, purtau toga
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
mai circulau în popor diverse forme de descântece, "incantationes", și cântece de ospețe, "carmina convivalia". Tot prin creații de acest gen s-au transmis din generație în generație legenda lui Romulus și Remus, rivalitatea dintre "Tarquini" sau dintre Horați și Curiați. Spre deosebire de legendele grecești, care aveau un caracter mai mult mitologic, în cadrul legendelor romane domină caracterul istoric și aceasta deoarece la romani cultul eroilor are o notă mai puțin religioasă, ci de de evocare a istoriei. Toate aceste creații folclorice constituie
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
Comiții ("comitia"). Prin acest termen (pluralul de la "comitium") sunt desemnate diferitele adunări ale poporului: "comițiile curiate" (cele mai vechi), "comițiile centuriate" (care datează, poate, de la începutul secolului al V-lea î. Hr.) și, în sfârșit, comițiile tribute, care ridică numeroase probleme de cronologie și origine. Comițiile sunt, împreună cu magistrații și Senatul, unul dintre cele trei organe ale
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
orașului și i-au deschis porțile (Schaser 2000). Edictul de concivilitate din 1781 prevedea tuturor dreptul de cetățenie în oraș, indiferent de stare (românii ortodocși fiind în marea lor majoritate țărani). Mai mult, Universitas Saxonum și-a pierdut votul medieval (curiat), un vot egal cu al celorlalte stări, dobândind o serie de voturi individuale, proporționale cu numărul reprezentanților săi în Dietă. Consolidarea etno-naționalismelor în regiune în secolul al XIX-lea a transformat relațiile medievale anterioare dintre stări în conflicte între națiuni
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
spectatorul nu știe." În scena 2 din actul IV din Horațiu, atât din punct de vedere psihologic, cât și dramaturgic, este firesc să-l regăsim pe Valère, într-o povestire despre cea de-a doua parte a luptei horațiilor cu curiații, ce se întinde de-a lungul a treizeci de versuri, insistându-se asupra renumelui tânărului erou absent din scenă (legea 2.b.). În sfârșit, intervențiile sâcâitoare ale lui Arnolf, din scena studiată mai devreme din Școala nevestelor, care cuprind evaluări
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau a unui monstru tricefal (reprezentat de un manechin?), într-adevăr, un scenariu asemănător se lasă descifrat în povestea luptei victorioase a eroului irlandez Cuchulainn împotriva celor trei frați, și în lupta celui de al treilea, Horațiu, împotriva celor trei Curiați; de asemenea, în mitul lui Indra și cel al eroului iranian Thraetaona, ucigând, fiecare, un monstru cu trei capete. Victoria stârnește la Cuchulainn și Horațiu o "furie" (furor, celticul fer g) periculoasă pentru societate și care trebuie exorcizată ritualic, în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]