12 matches
-
4 Orașul COSTEȘTI Localitate componentă: Costești Sate ce aparțin orașului: Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei, Stârci Comuna Bârla Sate: Bârla, Afrimești, Brabeți, Bădești, Ciocești, Malu, Mozăceni-Vale, Mândra, Podișoru, Șelăreasca, Urlueni, Zuvelcați Comuna Buzoești Sate: Vulpești, Bujoreni, Buzoești, Cornățel, Curteanca, Ionești, Podeni, Redea, Șerboeni, Tomșanca, Vlăduța Comuna Căldăraru Sate: Căldăraru, Burdea, Strâmbeni Comuna Ciomăgești Sate: Răduțești, Seculești, Bratia, Ciomăgești, Cungrea, Dogari, Fedeleșoiu, Giuclani, Păunești Comuna Cocu Sate: Răchitele de Jos, Bărbătești, Cocu, Crucișoara, Făcălețești, Greabănu, Popești, Răchițele de Sus Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
În disperare, cere zeilor moartea, singura ei salvare. Templul zeului Phtah. Preoții și preotesele se roagă pentru victoria armatei egiptene. Din interiorul templului se aude rugăciunea marii preotese. Marele preot Ramfis îi predă lui Radames sabia sfințită. Amneris, înconjurată de curtencele sale, așteaptă întoarcerea victorioasă a oștii. Pentru a-și distra stăpâna, un grup de sclave încep un dans vesel. Apariția Aidei trezește gelozia lui Amneris. Provocând-o cu perfidie, o determină pe Aida să-și mărturisească iubirea pentru Radames. Zdrobită
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
Buzoești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bujoreni, Buzoești, Cornățel, Curteanca, Ionești, Podeni, Redea, Șerboeni, Tomșanca, Vlăduța și Vulpești (reședința). Comuna se află în sudul județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malurile Teleormanului. Este străbătută de șoseaua națională DN65A, care leagă Piteștiul de Roșiorii de Vede. La Vulpești, din acest drum se
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
în plasa Teleorman a aceluiași județ. Comunele Vulpești și Cornățelu au fost comasate sub numele de "Cornățelu", comuna rezultată având locuitori în satele Bujoreni, Cornățelu și Vulpești (care a devenit reședință). De asemenea, comunei Buzoești i se alipise și satul Curteanca (fost la comuna vecină Găujani), și avea în total acum 1742 de locuitori. Comuna Șerboeni avea aceeași alcătuire și 1167 de locuitori; iar comuna Ionești avea 1062 de locuitori în satele Ionești și Tomșanca. În 1931, comuna Cornățelu a luat
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
din lumea țăranilor demască - în text sau în subtext - faptele moșierilor și ale arendașilor, o „boierime crepusculară”, „stăpânitorii de pământuri, absenteiștii”5. Opoziția apare la toate nivelurile arhitectonice: între capitole, în cadrul capitolelor, în același paragraf, scenă sau chiar frază. „Satul [Curteanca] era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța conacul, o clădire informă cu un turn pătrat, vopsită toată în culoarea sângelui...” (II, 1). Pe lângă antiteza bordeie-conac, atrag atenția atributele celui din urmă, alese desigur nu la întâmplare. Titu se plimbă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
damele lui ca Feri, ca „regele" cu care semăna leit - nasul, bărbia, fața, ai fi zis că era fiul regelui făcut cu una din bucătăresele cu care se culca des la Palat înghesuindu-l prin colțuri să nu-l vază „curtencele" - lui îi plăceau femeile zdravene din popor -, se spunea că avea o fiică făcută cu el și care îi semăna leit. Și el o măritase cu unul mare-mare, așa zicea lumea... Și că și Carol al doilea, dacă stăteai bine
Regele cu șapcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6278_a_7603]
-
mergi până la curte... Da’ învălește-le cu ceva... —Merg, merg... răspunse Isailă, dând la o parte cojocul. — Și dumneata, Niță, abate-te desară, ori mâni pe la mine... Am a te ruga de un lucru... —Bine, răspunse Niță uitându-se nedumerit la curteancă. Se ridică și domnu Anton. Mergem și eu, pornim mora... mormăi el. Venit la voi, vorbim puțin și fumat pipa... Acuma mergem. Da’ tu nu mergi? întrebă călugărița pe fată. Marghiolița se trase îndărăt și zise pripit: Nu, eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
conașule, și sănătate! ― Ei, dă-le drumul! Un țâțâit energic, și caii porniră atât de brusc, că băiețandrul de lângă vizitiu se îndoi de spate. Din dosul gării, brișcă, după câțiva pași, coti pe drumul nepietruit care taie câmpia curmeziș până la Curteanca. Drept înainte, în zarea plumburie, satul se zugrăvea ca un mușuroi uriaș, crescut cu bălării. Pe de lături, de jur împrejur, miriștea arămie se întindea nesfârșită, tăcută și netedă. Numai ici-colo poposeau cârduri de ciori, punctând cu pistrui negri obrazul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poposeau cârduri de ciori, punctând cu pistrui negri obrazul pământului. Cerul, căptușit cu nori tomnatici, apăsa greu și parcă-și afunda marginile în orizont. Rari copaci, aliniați perpendicular, însemnau șoseaua județeană ce leagă Costeștii cu Roșiorii. Când intrară în satul Curteanca, Grigore zise deodată lui Titu: ― Aici e reședința lui Popescu-Ciocoiul! De la gară venim tot pe moșia lui. Până acum câțiva ani a ținut-o în arendă. Vezi ce bine a știut să lucreze dacă a reușit să scoată pe stăpânul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
I-am pomenit niciodată pe la moșie... Satul era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța conacul, o clădire informă cu un turn pătrat, vopsită toată în culoarea sângelui și înconjurată cu magazii diverse. Drumul spre Amara încrucișa șoseaua județeană în Curteanca, trecea pe lângă conac, spre marginea văii Teleormanului. Malul cobora pieziș, ca o stâncă, vreo cincizeci de metri, până jos. Valea însăși, largă mai bine de un kilometru, netedă ca-n palmă, cu pământul cel mai roditor, părea o nesfârșită panglică
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vine Cantacuzu... Vasăzică și la căpitanul Grădinaru au început! murmură privind cu atenție și examinând limbile de flăcări ce se îngroșau. Învîrtindu-se spre stânga în direcția Babaroaga și Vlăduța, adăugă în sine: Colonelul văd că a scăpat până acuma..." Spre Curteanca însă, mai la stânga, ardea conacul lui Popescu-Ciocoiu, apoi în jos, pe valea Teleormanului, conacul generalului Dadarlat la Humele și al lui Ioniță Rotompan la Goia. "Ei, săracul Ioniță! își zise Miron. Și pe dânsul I-au prădat..." Focul de la Goia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în Scăldătoarea unei cucoane românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminii să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]