61 matches
-
cruțăm reciproc interesele și să ne cultivăm schimburile de bune oficii. Și dacă - vorba lui Voltaire - "cei răi au complici, voluptuoșii au tovarăși de desfrâu, interesații au asociați, politicienii au partizani, omul comun și leneș are relații, iar prinții au curteni, doar virtuoșii pot avea prieteni". Și se pare că muzica românească este într-un anume fel virtuoasă, de vreme ce-și permite să aibă prieteni de calibrul lui Barrie Webb. De dorul acestei muzici, Barrie a învățat limba română. De dragul
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
încet cîinele nepămîntean, arhetip și întîi stătător al tuturor cîinilor de pretutindent (...).(...) gîștele s-au dat deoparte din fața trecerii lui, respectuoase și fără să se sperie, fără să găgăie; s-au dat deoparte, așa cum se feresc, cu afecțiune și devotament, curtenii cînd se arată împăratul, țarul, kaiserul, la un bal al Curții, la o aniversare mondenă și, de-o parte și de alta a trecerii lui, se înclină cu devotament și cu bucuria că sînt părtașii unui asemenea moment�. Urmează reacția
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
Ceea ce urmează este un fel de "indiscreție" auctorială, a "romanțiarului" ce ridică un colț de zăbranic și se pomenește în lumea vieneză a începutului de secol, cu eroii ei maudits, copii mari și buni, ca Peter Altenberg, somnolînd pe străzi, curtenind femei ușoare, sub privirile unor Stefan Zweig, Hofmansthal sau Arthur Schnitzel, care n-au putut scoate din el un personaj. Acolo, într-o stare de veșnic provizorat, într-o pensiune respectabilă (doar la lumina zilei...), ținută de o cocotte pe
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
fel sau altul de dragostea umană. Să nu ne închipuim însă că vom avea de-a face cu zoologia rutului în variantă medievală sau cu elemente rudimentare de educație a vieții intime, ci mai curînd cu o morală a iubirii curtenești făcută cu ajutorul celor mai trăsnite însușiri desprinse din viața animalelor. A treia trăsătură este sursa livrescă comună a bestiarelor medievale. Bestiarele nu au apărut din neant și nici din imaginația licențioasă a credincioșilor creștini. Ele au provenit dintr-o carte
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
dispărut ceilalți, prietenii tuturor zilelor și nopților, tuturor orelor?" (din Jurnalul lui Alceste). Mai aveți nostalgia prietenilor? - Apropierea dintre oameni poate avea mobiluri felurite. Voltaire observa că indivizii răi au complici, voluptuoșii companioni ai desfrîului, interesații asociați, politicienii partizani, principii curteni ș.a.m.d. Dar prietenia, ce înseamnă în fond prietenia? Se cuvine a o socoti o relație dezinteresată, o gratuitate, o estetizare sui generis a existenței. Interesul brut este exclus, rămînînd doar unul purificat, al cultivării simțămîntului în sine. Marginalizarea
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Spoleto 1965). Între 1018 și 1120, perioadă importantă pentru poezia curtenească în sudul Franței, francezii au făcut vreo douăzeci de incursiuni războinice en terre d‘Islam. Traducerile de cărți arabe proliferau și, ca în lumea unde toți califii aveau „poeți curteni”, poeții rătăcitori apuseni își puneau în minte să ajungă în cinuri cât mai înalte. Se dezvolta o poezie „de societate”, în care textul nu putea fi despărțit de poezie, lirica trubadurilor preluând forme și teme ale liricii arabe (de exemplu
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
plină cu florini de aur, lui Dante nu Îi scăpase străfulgerarea de lăcomie care Îi măturase fața cu o lumină sinistră. Refuza banii ca să obțină mult mai mulți În continuare. Poetului nu-i erau pe plac nici secretarii cei Înșelători, curteni precum inchizitorul Noffo Dei, care se Înrolaseră de partea lui, asmuțiți de Îndată pe străzile Florenței, În căutare de nu se știa prea bine ce anume. Dar mai ales nu Îi erau pe plac cele două duzini de mercenari Înarmați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Măscăriciul de la curte Măscăriciul de la curte Curtea plină cu legi multe care spală pe din dos, tot ce e să fie ros. Curtea plină de curteni mulți spălați la cerebel, curtea dealului din colț care dă din colț în colț când apare împăratul și vorbește ca piratul. Nu înțeleg ce are natura, cu prefectura și ce vrea un proaspăt mus când nu e nici măcar uns? P.S.
MĂSCĂRICIUL DE LA CURTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377899_a_379228]
-
Pontifex Maximus al partidului, d. C. A. Rosetti, avem ediția duodez a acelei republice la fericiții Ploiești. Dar noi, reacționari? De unde și până unde? E vrun Ioan sau Caliman Asan, vreun Bogdan Mușatin, vrun Vladislas Basarab ai cărora crainici și curteni să fim; apărăm privilegii și constituții vechi; voim suprimarea libertăților publice, a egalității cetățenilor? Nimic din toate acestea. Ceea ce voim azi, precum am voit-o pururea, este conservarea intactă a acestei Constituții, însă bineînțeles intactă, căci e propusă de un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se arăta nemulțumită de guvernarea radicală, în contra căreia protestează pe toate tonurile, d. Brătianu ar da și mai mult frâu acelei veleități prin călătoria d-sale. După părerea acelor domni țara de dincolo de Milcov, pentru veleitatea sa, ar trebui nu curtenită de cătră acela care a reușit s-o nemulțumească de la un capăt până la celălalt, ci oropsită. Cu toată stăruința partizanilor de această părere, d. Brătianu nu și-a părăsit ideea; d-sa va pleca în zilele acestea. Cestiunea înlăturării d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gilda. Când apare pajul Ducesei aducând un mesaj pentru Duce, curtenii se grăbesc să-l îndepărteze spunându-i că Ducele nu poate fi deranjat. Auzind răspunsurile date pajului, Rigoletto înțelege că Gilda se află la Duce, și îi șomează pe curteni să-i redea pe cea pe care i-au răpit-o peste noapte. Curtenii îi răspund să-și caute amantă aiurea. Bufonul îi uluiește când le strigă că cea despre care este vorba e în realitate propria lui fiica. Într-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
înaintînd spre el) Așa mîndru? Dar atunci întreb și eu De ce-ai dat tu într-o toană libertatea fără preț? CHALKIDIAS De ce-am dat-o? E din cauza marii tale frumuseți. LAIS O! Cu-atîta măgulire nimeni nu m-a curtenit. PSAMIS (cătră LAIS) Și tu mai vorbești cu dînsul? LAIS Dar ce-ți pasă. (lui CHALKIDIAS) În sfârșit, Nu a fost decât dorința de a mă peți pe mine Ce te-a-mpins la nebunia de-a te vinde chiar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
devine scena luptelor acestei comunități dârze împotriva stăpânirii otomane. Și în Povestiri (1968) ori în romanele Apele negre (1972), Pribeagul (I-II, 1974-1975) și Cer înstelat (1983) autoarea se va concentra asupra trecutului, având ca model proza istorică sadoveniană. Roman „curtenesc și de aventuri”, după cum remarcă Nicolae Balotă, Pribeagul urmărește traseul voievodului Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul, mazilit de turci și obligat să rătăcească prin Maramureș, apoi prizonier în închisoarea Edicule, până când își va găsi sfârșitul în apele Bosforului. Cer
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
destinat folosirii lui individuale de către Voievod și familia sa. Din când în când, pe măsura trecerii timpului, grupului familial restrâns al Domnului (căruia în vremea „interregnului” i se substituia Văduva) i se puteau adăuga, în căutarea „desfătării” oferite de „primblări”, curtenii sau unii oaspeți ai Curții. Era, fără îndoială, această „vreme a desfătării” o secvență a unui „timp festiv”, degrevat de obligațiile plictisitoare și repartizat recreării (cenzurată de restricțiile impuse de doliu). Sugestiile străine au adus ordonarea, „construcția din elemente vegetale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajunge și genele în piept. {EminescuOpI 100} POVESTEA CODRULUI Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei Sale. Lună, Soare și Luceferi El le poartă-n a lui herb, Împrejuru-i are dame Și curteni din neamul Cerb. Crainici, iepurii cei repezi Purtători îi sunt de vești, Filomele-i țin orchestrul Și izvoare spun povești. Peste flori, ce cresc în umbră, Lângă ape, pe potici, Vezi bejănii de albine, Armii grele de furnici... Hai și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
fost mereu fidel binefăcătorului meu, unele aspecte ale vieții romane îmi contrariau totuși credința intimă. Faptul că un papă afirma, așa cum o făcea Adrian: „Îmi place sărăcia!“ n-avea cum să-mi displacă, iar întâmplarea de care făceau mare haz curtenii încă din prima săptămână a domniei lui, pe mine, unul, nu mă făcuse să râd în hohote. Când intrase în Capela Sixtină, se pare că noul pontif strigase la spectacolul oferit de bolta pictată de Michelangelo: „Asta nu e biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-l urmărească: În vreme ce sterpului Toghrul i se atribuia o virilitate debordantă, Alp Arslan, părinte a nouă copii, avea, prin hazardul deprinderilor și al zvonurilor, imaginea unui bărbat pe care sexul opus Îl atrăgea prea puțin. Dușmanii săi Îl porecleau „Fătălăul“, curtenii evitau să-și lase conversațiile să alunece spre un subiect atât de stânjenitor. Și această reputație, meritată sau nu, avea să-i aducă pierirea, Întrerupând În mod prematur o ascensiune care se anunța fulgerătoare. Asta Djahane și Omar n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Deci Miron o ia de mână Ș-o arată pe la oaspeți, Cu-a ei ochi numai lumină, Cu obrajii fragii proaspeți. Ș-au pornit frumoasă nuntă De sărea până și ciunta Și ologi-și făceau grabă Și moșneag juca mărunta Curtenind pe lângă babă. Dar deși ferice încă, Totuși el în pieptul lui O dorință are - adâncă, Neștiută decât lui, Dorul după ce-i mai mare N-astă lume trecătoare, După ce-i desăvârșit, Și tot sufletul îl doare După cum a fost menit. Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lui privilegiată: prostia și răul caracter al femeii. Bărbatul, zice el, nu-i amorez, nu umblă să-și „giugiulească” nevasta, e serios și apăsat de grijile vieții. Însă femeia se lasă ademenită de altul care: „Umblă după dînsa și o curtenește Îi face bizele, versuri Îi citește, O-nalță În slavă, zînă o numește”... Versurile dinainte atrag atenția asupra efectului păgubitor al poeziei asupra femeii slabe de fire. Moralistul e pe punctul de a pune În discuție temeliile morale ale literaturii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești. Viața curtenească opulentă este deseori reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești. Viața curtenească opulentă este deseori reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Teofilo Folengo și Lodovico Ariosto au adus strălucire genului și au ridicat parodia la rang de creație"202. O conotație negativă, așadar, o detronare de teme literare până mai ieri dominante (cavalerismul și toate motivele înrudite, eroizarea excesivă, idealizarea iubirii curtenești ș.a.m.d.) care indică cel puțin două realități: umaniștii italieni stau sub zodia aceleiași maturități culturale ce dusese la nașterea parodiei în Grecia antică, în timp ce, prin intermediul burlescului, operele lor promovează "în Italia un atac al burgheziei la adresa aristocrației și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și că au murit devreme". Deznodământul astfel închipuit slujește și ca o modestă exemplificare a modului în care parodia și-a făcut apariția în lumea post-renascentistă, fie cu scopul de a distruge universurile ficționale la care atentează dintre care literatura curtenească și codul cavaleresc se detașează de departe prin numărul mare al operelor care le supun ridiculizării -, fie, paradoxal, reușind să le reabiliteze ca sursă inspiratorie pentru romancierii ce vor veni, cu precădere cei de secol XX. Căci, dacă în perioada
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]