106 matches
-
măriei sale, în broderii de aur și paftale, doresc să rămînă în memoriile mele, nealterată! Mărinimia-i față de mine, fără pată! Domniței Calypso și lungilor ei gene li s-ar cuveni, în ediție "princeps" înflăcărate quatrene. Nu, nu pot dezminți spiritul curteniei, eleganței! Sînt și rămîn un occidental, un fiu al Franței! Pentru conformitate Sanda Movilă
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
că-i mai croiesc și o trenă pentru ceremonii, totul, dar absolut totul, nimic, fals, zero: o minciună și-o prefăcătorie, ca toate programele politice. La urmă de tot, escrocii, îmbrăcîndu-l, cică, pe împărat, îl iau cu alai cu toți curtenii, la plimbare. Cum mergea împăratul așa în alaiul său, aclamat, un copil care îl vede, strigă tare: ÎMPĂRATUL E GOL! Tatăl lui vrea să-i astupe gura. Nimic, - poporul începe și el să strige, ca și copilul, ÎMPĂRATUL E GOL
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
din ăntămplare pe stradă, și dai semne că ai cunoaste-o: improper! (nu se face, n.n.). Sau iei prânzul an oraș cu un om alături, fermecător, spiritual, fără nici o morgă, purtăndu-se an voie; n-are nimic englezesc; după legile vechii curtenii franceze, atât de gentila și de amabila, te-apuci să-i vorbești: improper! (nu se face, n.n.). La bal, agăți o tânără femeie ca s-o iei la dans: improper! (iar nu se face, n.n.). Te ăncălzesti, palavragești, râzi an
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
extraordinar de organizare care a știut să utilizeze, în favorul națiunii sale, rezultatele revoluției. Revoluția rusă și grandoarea Uniunii Republicilor Socialiste nu se pot despărți nici un moment de personalitatea uriașă a lui Stalin." Se credea, naiv, atunci, că prin asemenea curtenii se va îmblînzi tiranul. Și astfel de elogii nu lipsesc de nicăieri, purtînd semnături de prestigiu. Tot în luna noiembrie 1944 Siguranța Capitalei publică un comunicat prin care vestea arestarea tuturor membrilor guvernelor de la 6 septembrie 1940 pînă la 23
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
cutii pe care le așează în fața Tronului.) MĂSCĂRICIUL: Înălțimea Ta, las-o mai ușor cu creșterea asta că ai rău de înălțime. E periculos, pe cinstea mea! (Cei prezenți au înghețat. MAJESTATEA SA izbucnește în râs și, după el, toți CURTENII.) MAJESTATEA SA (ridicându-se din tron): Tu, de-acolo! De ce ești așa înalt?! (Către GĂRZI.) Scurtați-l de cap! (GĂRZILE îl iau pe CURTEANUL cel înalt, care se zbate și cere îndurare, și-l scot afară din SALA TRONULUI.) După ce
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
mă abat. La eșirea din cabină am fost reluat în primire de boy-ul căruia fusesem încredințat de la intrare. Tot el mă conduse la casierie unde onorariul, cu mult superior celui de la noi, mi-a fost imediat înmânat cu aceiași prevenitoare curtenie. La Paris, desfășurarea fu cu totul alta. Fui invitat în scris și fără a mi se cere examen de voce sau a mi se impune alte condiții și nici prealabila depunere a manuscrisului. Prezintându-mă la vechiul Minister al Comunicațiilor din
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
toți.) Ah, că tare a mai fost licoarea ta, Cupidon! Mă văd cum sînt, un prinț singuratic. Un tiran peste un popor absent. Fericiți cei ce mor de dragoste! Își înfige sabia în burtă și moare și el.) (Aplauze furtunoase, curtenii, Prințul, Prințesa, ies. Prințul după ce agață sabia în cui. Regele și Regina se ridică, pun în cui mantiile și coroanele, sînt acum Charles și Emma, care se comportă ca un cuplu burghez din secolul XIX la întoarcerea de la teatru.) CHARLES
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cel Mare, bradul stă În vârf de munte și vara și iarna, străjuind și păzind hotarul. CUM A APĂRUT SOARELE PE CER Decebal avea o fată tare frumoasă și veselă.Și era atât de frumoasă și de veselă Încât toți curtenii o iubeau și erau atenți cu ea, ca nu cumva s-o supere și să-i dispară zâmbetul.Prin odăi se auzea răsul ei cristalin și cântecele sale melodioase. Însă cel mai mult și cel mai mult o iubea neînfricatul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
te voi pierde. Ciobanul s-a supus, iar Primul Ministru a dat sfoară în țară, că pe pământul Indiei s-a ivit un sfânt proroc. Auzind împăratul de aceasta, s-a hotărât să facă o procesiune la peștera sfântă, împreună cu curtenii și întreg poporul, afară de femei, care nu au voie să se roage împreună cu bărbații. Ajungând în peșteră, împăratul își plecă genunchii înaintea proorocului, îi cere binecuvântarea pentru el, pentru dinastie, Țară și popor și apoi roagă pe sfânt să-i
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pentru dinastie, Țară și popor și apoi roagă pe sfânt să-i dea voie să smulgă trei peri din capul lui spre a-i păstra ca pe niște moaște aducătoare de fericire și apărate de necazuri. S-au perindat apoi curtenii și întreg poporul cerând binecuvântare și smulgând părul, barba și toți perișorii de pe corpul bietului cioban proroc și sfânt, care auto-hipnotizat de sfințenia sa, nu suflă nici un cuvânt și răbdă ca un stoic ceia ce-i făcea inconștiența norodului. Fericiți
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Breban! Erau unul mai frumos decât altul și fermecători cu mama și sora mea, plini de atenții. O cină simplă: două rațe, sacrificate dimineața, pe varză călită, și mult vin alb. Toți o fericeau pe mama mea cu respectuoasa lor curtenie și cu amiciția ce-o arătau fiului ei. În cei trei-patru ani cât a mai trăit, mama mi-a adus în câteva rânduri aminte de faimoasa noastră cină. Cu Cezar Baltag (născut și el, ca mine, în 1939; Nichita Stănescu
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
se uită la fața lui urâtă, întoarsă într-o parte: - Așadar, ești și neînsurat, și faimos, remarcă ea. - Da, sunt faimos pentru că sunt neînsurat, replică el întunecat. - Și curtenitor, din ce motiv? - Din oricare vrei. - Ei bine, pe cinstite, prefer curtenia. - Și ai des parte de ea? - Întotdeauna... până la urmă. El nu scose o vorbă, iar ea continuă: - Crezi în căsnicie? Numai dacă nu sunt implicate și femeile." Harrington, Gary, 1990, Faulkner's Fables of Creativity. The Non-Yoknapatawpha Novels, Athens: The
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
doi de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși, să ne imaginăm că, tulburați peste măsură de treburile zilnice, într-una din nopți ne organizăm un coșmar: se face că Ion Iliescu este Președinte, că zîmbetul lui e lege pentru toți curtenii care se înșiră de la scările Cotrocenilor și pînă la umbra lui Lenin de la Casa Scînteii - unde Mărginean tocmai privește pe fereastră, vede un gol imens și crede că Bucureștiul a fost pîrjolit, dar nu-și dă seama că se uită
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
doilea, sub raport teoretic, celui dintâi. Fără alte comentarii: nu prea mult și nu substanțial. De fapt, experimentalismul, așa cum îl gândește aici Octavian Soviany, este un concept care-i aparține aproape integral. Făcând abstracție de cele câteva gesturi de strictă curtenie filologică (de pildă acela de a dedica volumele memoriei lui Marin Mincu sau acela de a indica, poate mai frecvent decât ar fi fost necesar, intuițiile acestuia), nici măcar nu se poate vorbi despre o afinitate metodologică reală. Cinci decenii de
Două observații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4912_a_6237]
-
teatral, vîrstei ori slăbiciunii. Nu e numaidecît vorba de-o cumsecădenie cam nelalocul ei, ci, mai curînd, de scuza pe care ți-ar putea-o da speranța nejucată a unui ,spectator" pe care-l fericești puțin, chiar și mințind din curtenie. Însă cînd lucrurile iau întorsătura unui aranjament destul de lucrativ, și judecățile, firește, se complică. E ceea ce se-ntîmplă, la scară mare, în primul roman al lui Ioan T. Morar, Lindenfeld, de curînd publicat la Polirom. Într-un sat din România, la
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
cu o cină romantică, gătise fripturi, cumpărase aperitive fine, iar în mijlocul mesei tronau două sticle, una cu brandy la fel ca asta și una cu șampanie roze, amândouă de calitate. Când m-a văzut, mi-a sărutat mâna cu multă curtenie, așa cum o făcea în tinerețe noastră, apoi cu gest larg , un fel de reverență, m-a invitat, să-mi schimb rochia cu una de gală, nu mică mi-a fost surpriza, să constat, că pe pat se găsea o splendidă
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385341_a_386670]
-
În clipa aceea mâinile sienezului lunecau peste trupul ei, profitând de noapte și de singurătate. Iar el trebuia să Îngăduie ca, În orașul lui, o fată să fie expusă unei violențe fără ca nimeni să nu exercite În apărarea ei regulile curteniei? Închise brusc tăblițele cerate și sări În picioare. Străzile orașului erau pustii. Cunoștea bine traseul patrulei de noapte, trasat cu singurul scop de a proteja marile familii. Nu Întâmpină nici o dificultate În a le evita pasul cadențat, atunci când Îl auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
un schimb limitat de scrisori cu Laplace. A fost un îndrumător al lui Möbius. Pentru Dirichlet a avut cea mai mare prețuire și asupra câtorva puncte dificile din Disquisitiones arithmeticae au corespondat chiar. Pe Eisenstein l-a primit cu multă curtenie. Dar pe Jacobi a refuzat să-l vadă și a descurajat, prin faima sa de om inaccesibil, pe Abel să treacă prin Göttingen la întoarcerea lui din Paris. Deci, impresia rămîne: prefera matematicienilor, societatea nematimaticienilor. * Dar să continuăm consemnarea principalelor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la fel și gloria / și mult și-a dorit să-și facăfaptele celebre. / Iar de era respectat în mod curtenesc, / Oferea îndeajuns protecție prin propria-i noblețe. / Astfel a trăit și a domnit, / Încâti-a întrecut pe toți ceilalți principi / Prin curtenie, vitejie, /Putere și mărinimie.[4] Și momentul luptei, al întâlnirii dintre viteji este astfel prezentat: Lovind adesea în scuturi, caii cu-avânt strunesc / Și unul către altul în iureș năvălesc; / Se-ndreaptă-ndatăiarăși cu salturi înapoi / Și spadele-și încearcăîn luptăgrea vitejii
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
a lumii. O astfel de clipă aruncă din ea tot ce e accesoriu îmbrățișării. Ea nu trebuie să fie decât o concizie a trăirilor inimii și asta a fost! „Boboceii” de la Bacău și Maria Șalaru au fost primiți cu multă curtenie de Florin Piersic și cu mare mirare de o mare de spectatori care, iată, când nici nu s-a gândit cineva, au aflat că la Bacău sunt copii ce cresc atât de frumos sufletește, iar Bacăul însuși are în ei
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
propunerile ei să fie primite cu deferență, ba chiar s-ar putea zice că tocmai statele cele mai puțin dispuse pentru politica la care sânt invitate să se asocieze s-au grăbit a-și ascunde sentimentul lor adevărat sub aparențele curteniei. Optimismul ce se pare că se amestecă în scopul cabinetului englez nu se manifestează mai puțin și în felul cu care miniștrii au vorbit despre guvernul otoman. Ei nu ascund deloc că vor să exerciteze o presiune asupra acelui guvern
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate aceste amănunte; ne pare cu atât mai bine deoarece d-sa a ales pentru a-și realiza fantazia publicitatea ziarului nostru. Un lucru mai avem de zis asupra scrisorii. D. Dum. Brătianu face mare caz despre primirea bună și curtenia ce a întîmpinat pretutindeni, de care este încîntat; să ne dea voie a-i spune că această încîntare de care pare a fi cuprins este atât de naivă încît cine n-ar citi iscălitura de sub scrisoare d-lui Dum. Brătianu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
despre vechimea cunoștințelor d-sale diplomatice ar crede-o scrisă de un ageamiu - să ni se ierte această expresie prea populară - iar nu de un vechi diplomat. E știut că în obiceiurile diplomatice stau, mai presus de toate, cuviința și curtenia, amestecate totdeuna cu o nuanță de cordialitate; în genere diplomații diferă în felul lor de-a fi de politicianii noștri așa-numiți liberali-naționali și poate că astfel s-ar explica cum d. Dum. Brătianu își socotește succesele diplomatice după primirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
CÎND FOILE AUSTRO-GERMANE... Pe când foile austro-germane văd cu foarte buni ochi întîlnirea celor doi împărați și vizitele suveranilor României si Serbiei la Ischl, foaia cancelariei rusești, "Le Nord", nu poate ascunde îndeajuns ciuda ce-i inspiră aceste acte de simplă curtenie în ele însele, dar cari sânt menite a accentua, într-un chip oarecum ostentativ, niște apropieri și puneri la cale politice contrarie sentimentelor sale. Astfel "Le Nord", vorbind despre întrevederea de la Ischl, face următoarele reflecțiuni mușcătoare: Rezultatele practice ale întrevederii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îl reproduc a titre de curiosite. [ 9 octombrie 1880] ["CONSTATĂM CĂ AMÎNDOUĂ FOILE... "] Constatăm că amândouă foile oficioase, "Romînul" și "Presa", caută a reduce vizita M. Sale R[egelui] la Rusciuc la cea din urmă espresie a unui act de curtenie sau curtezie, precum se esprimă unul din aceste organe. Nici noi nu vom da proporții exagerate însemnătății acestei vizite; dar tocmai atât de neînsemnată precum o reprezintă cele două foi sau nu este, sau n-ar trebui să fie. Înainte de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]