179 matches
-
Codrului Vlăsiei. În plină caniculă, umbra te îmbrățișează ca un vechi prieten („codrul - frate cu românul”). De aceea, și foșnetul frunzișului de sub pași îți răsună familiar. Dacă rămîi nemișcat două-trei minute, zeci de gîze iau, copilăroase, act de prezența ta. Curtezani înaripați își revarsă nevăzuți trilurile. Închizînd ochii, obții un crîmpei dintr-o demult încercată senzație onirică de paradis. Nu faci însă zece pași în buget, că te și trezești stropit de jeturile puturoase ale „muzicii preferate” de un clan familial
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
de genuri multiple, al acțiunii eclectice, în care melodrama amoroasă se învecinează cu farsa politică, cu show-ul social, cu vodevilul metafizic, cu cronica mondenă, cu benzile desenate. Evtușenko e sufletul blajin al culturii de masă, un june-prim, un charmeur, curtezanul galant, biruitorul pe plan erotic - oricărei femei îi e greu să-i reziste, pentru că el e celebru, sincer și nu e zgârcit. Nu-i plac nici Lolitele, nici prostituatele; e ahtiat după victorii, vrea obstacole, nu-i plac perversiunile, iubește
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
anunța fastuos! Dacă Lisa n-ar fi luat în serios povestea rocambolescă a refugiului în România, după revoluția bolșevică, a contelui și a contesei Komarovsky (născută Pavlovich) - nobilii mei genitori, cum mi se povestise -, aș fi rămas unul dintre numeroșii curtezani ce i se învârteau în jur ca niște muște amețite de iubire și de dorință. Perversiune candidă și fără consecințe, aventurile ei vremelnice îmi procurau bucurii necunoscute și lungi meditații despre eternul feminin și orbirea bărbaților, dar eram singurul care
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
este credincioasă, tocmai asta e chinuitor. Mă ridic eu, oare, la înălțimea devotamentului ei? Pentru ea, eu sunt prizonierul care nu fuge. Pentru mine, ea aș fi vrut să-mi fie doar aspirație. Devotament, n-am nevoie de liniștea ta. Curtezanul Rememorează dintr-un jurnal, cum fac bărbații, numele jupâneselor cucerite: parcă răsar scânteieri și se sting într-un port ireal, marea, se știe, amplifică nostalgiile și treptat detaliile se combină și apar și confuziile: unde, când și cu cine? A
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
dintr-un jurnal, cum fac bărbații, numele jupâneselor cucerite: parcă răsar scânteieri și se sting într-un port ireal, marea, se știe, amplifică nostalgiile și treptat detaliile se combină și apar și confuziile: unde, când și cu cine? A fost curtezanul frumoaselor, cel puțin așa a crezut; nu le-a iertat, le-a consumat până la capăt. Și totuși, cu anii, o neliniște îl frământă: au, nu cumva victoriile au fost și înfrângeri? Au, nu cumva a fost el cel cucerit? Oare
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
acestor plantații, îi dăruiesc rodul lor. C.T.". Tot lui Baudelaire, dacă nu cumva unor poezii de porturi orientale, de corăbii cu scorțișoară și vin, cum poeții noștri n-au prea scris, i se pot atribui, în subconștientul literar al unui curtezan tînăr, versuri ca acestea: , Femeia pe care la Brăila am iubit-o/ într'o cameră de hotel/ purta pantofi verzi de piele de șarpe/ și avea nasul turtit. Era o mulatră./ Cum venise aici, habar n'am./ Părinții, bunicii, purtaseră
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
numai că pețitorii știau de Ulise că nu se mai întoarce. Cu precădere oamenii legii, prin mâinile cărora treceau toate documentele și hotărârile de a rămâne sau nu în colectivitate. O bună parte a romanului stăruie în a descrie pe curtezanii oficiali ca și pe cei de aiurea, surprinzând și rezonanța stranie din mintea băiatului a situației nou create. Iar ca să lărgească aria rezonanței, Petia se stabilizează într-o minicomunitate a băieților, organizată după toate regulile milităriei, cu superiori și subordonați
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
occidentalul, alteritatea absolută, complet neintegrat, purtând titlul generic de "neamț"; ocupația este cea care definește în acest caz: "Neamțul e mașinist, morar sau doftor". Cu totul altă viziune apare la Panait Istrati: "naționalitatea nu juca nici un rol, cu condiția ca curtezanii să fie tineri și frumoși, delicați, discreți și nu prea grăbiți" (Chira Chiralina). Un defect al cărții ar putea fi contaminarea unor observații cu reflecții filosofice inadecvate. Un citat savuros din Pompiliu Eliade care descrie vestimentația boierilor și a jupâneselor
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
mai are încă resurse pentru a glumi pe seama stării sale: "circulația s-a făcut prost, s-au depus săruri cu tonele și acum parcă sînt un personagiu dintr-o comedie de odinioară: un gheneral cavalerist la pensie, care se repede curtezan că în junețe să dea braț demoazelelor și ai , ai! are el nevoie de brațul demoazelelor ca să facă prudent și cu dureri fantastice cîte un pas, copăcel". Din păcate, medicamentele pe care le solicită Georgettei, recăsătorita și stabilită acum în
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
dânsul. Trupul îi tremura ca bolnav. Bacantele triste plecară să-și vindece rănile ciupiturilor cu uleiuri de măslin. Soarele pătrundea prin plafon, săgetându-l. Și așteptarea asta-l duru. Când draperiile fură trase în lături, sclava-l orbi. El, Perigeu, curtezanul de temut al Romei căzu în genunchi de pe trepte. Ea veni pășind ca-n vis. Apoi, își plecă privirile, clătinându-se. Pe rigeu se cutremură înfiorat! Se ridică în picioare. Cu greu a reușit s-o întrebe. O, care ți-
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
puțin să fie sedusă. Postura de iubită oficială a lui îi părea a fi una inedită și amuzantă. Ar fi fost unul dintre acele momente în care doar juca un rol, lăsându-l mai apoi cu buzele umflate pe imberbul curtezan, fără a pierde cu toate acestea prietenia lui. - Unde mă duce taximetristul ăsta? se impacientă fata văzând că nu mai ajunge la întâlnirea cu amicul său. Unde dracu locuiește? La marginea Bucureștiului? Și eu care credeam că este din cartier
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
repet, Mădălina îmi spunea că existau perioade când Ștefan îi făcea... ochișori dulci", informează . Acesta a adăugat: "Eu n-o luam în serios și-i spuneam: «Hai, măi, tată, ți se pare și ție! Așa se poartă băieții finuți: puțin curtezani, puțin cu umor, nu neapărat să vrei să ai o aventură cu o femeie!». Și ea îmi zicea: «Păi, nu, că n-am nicio treabă cu el!»".
Ion Manole: "Ştefan Bănică jr. îi făcea ochi dulci fiicei mele" () [Corola-journal/Journalistic/69182_a_70507]
-
ajuta părinții. De la treisprezece ani Marusea era înconjurată de tineri inteligenți, instruiți, bine crescuți. Marusea se obișnuise atât de mult cu prietenia lor, încât rareori se gândea la dragoste. Oricare dintre tinerii din preajma ei era gata să-i devină un curtezan devotat. Și fiecare ar fi fost oricând dispus să se însoare cu fiica zveltă, drăguță și veselă a lui F.M. Tatarovici. Dar s-a întâmplat cu totul altceva... Marusea s-a îndrăgostit de un evreu. Toți cei care au avut
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
de acest adevăr banal și, desigur, sordid? Dă-mi puțin timp și-o fac să-l iubească pe Chavel. M-ai văzut cumva în rolul lui Pierre Louchard? — Nu. — Un rol măreț. Eram un roué bețiv și de nimic, un curtezan de cea mai joasă speță. Dar ce mă mai iubeau femeile! Am primit atâtea invitații din partea lor... — Te-a scuipat în obraz. —Mie-mi spui cum e cu chestia asta, prietene?! A fost un moment superb, unul dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
avea motiv să rămâneți singură de acum înainte, niciodată. M-ați urât, dar acum ura s-a stins. Nu veți mai avea motiv să vă frământați pentru tot felul de lucruri. Își cunoaște atât de bine rolul, își spuse Charlot. Curtezanul neobosit știa să ofere ceea ce oamenii își doresc chiar mai mult decât dragostea: liniștea. Cuvintele lui curgeau ca apa unui râu - râul Lethe. Sunt atât de obosită. —Thérèse, acum poți să te odihnești, spuse el. Mâna lui înaintă de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cu ochii mei, pe buzele ei, semnul dinților lui murdari, galbeni și stricați, al colților de măsea prin care ieșeau versete din Coran. Și apoi, de ce se instalase individul ăsta în preajma casei noastre? Și asta imediat după ce ne căsătorisem. Era curtezan? Amorezul târfei? Îmi amintesc că în ziua aceea m-am apropiat de mărunțișurile sale și l-am întrebat cât costă vasul. Buzele întredeschise lăsară să i se vadă doi dinți putrezi prin pliul fularului. Începu să râsă: era un râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
apăsarea corpurilor noastre. Își dădu jos jacheta de zbor. Acum făcuserăm amândoi separat dragoste cu Vaughan. - Nu eram la volan - am lăsat mașina în parcarea aeroportului. Întinse mâinile și mă prinse de coate. - Oare să fi fost intenționat? - Unul dintre curtezanii tăi? - Unul dintre curtezanii mei. Deși trebuie să fi fost înspăimântată de atacul lipsit de explicație asupra mașinii, se uită la mine cu o privire calmă cum o examinez. Am pipăit zgârieturile de pe portiera stângă și de pe panourile caroseriei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dădu jos jacheta de zbor. Acum făcuserăm amândoi separat dragoste cu Vaughan. - Nu eram la volan - am lăsat mașina în parcarea aeroportului. Întinse mâinile și mă prinse de coate. - Oare să fi fost intenționat? - Unul dintre curtezanii tăi? - Unul dintre curtezanii mei. Deși trebuie să fi fost înspăimântată de atacul lipsit de explicație asupra mașinii, se uită la mine cu o privire calmă cum o examinez. Am pipăit zgârieturile de pe portiera stângă și de pe panourile caroseriei și am explorat cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care Încerca să atragă atenția unei femele delicate ce zbura pe deasupra cuibului, nehotărîtă, În pofida chemării grabnice a neputinciosului Îndrăgostit. Oberlus știa - văzuse asta de mii de ori - că Înainte de amurg femela avea să coboare și să se așeze alături de istovitul curtezan, răgușit de-acum și vlăguit, Însă era clar că, pentru nou-veniți, acel fascinant dans amoros care avea loc la numai cîțiva metri de stîncile populate de sute de iguane marine, foci sau broaște-țestoase uriașe se prechimba cu adevărat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În același timp că vraja seratei se va risipi Într-un târziu precum spuma șampaniei În pahare din care Îi rămânea și lui de fiecare dată o cupă mare, prin grija doamnei Amalia, căci domnișoara Marta abia făcea față asalturilor curtezanilor Întocmai ca la balurile din casa Lendvay. Noroc cu războiul care i-a rărit atât de mult Încât ar fi putut jura că Marta va rămâne nemăritată. În amintirea acelor vremi, sticla de șampanie era nelipsita În casa lor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de sfîrșit de toamnă; vara s-a călătorit demult) că sînt missa iubită, copilița dorită, destinatara reală. Dar, ca totdeauna cînd mi s-au transmis astfel de mesaje, "foamea de unu"‡‡‡‡‡‡ singur a fost mai tare decît ludicul. Oricum, pe "curtezanii" mei i-am batjocorit destul ca să nu-mi spună niciunul la doo de noapte "te iubesc". Pînă am să mor am să cred că sentimentele lua-le-ar dragostea de sentimente! modifică funcțiile creierului, afectează percepția. Mă feresc de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și îi așeza cu grijă pe fagure, iar îmbuibații își găseau cu greu celulele hexagonale: Amfinom, Antinou, Eupitianul, Evrimah, fiul lui Blibos, Leocrit al lui Evenor, Melanteu, Amfimedon, Demoptolem, Erinom, Pisandru, Evrilad, Elatos, Evridamas, încă 58 din Dulichiu, 24 de curtezani din Same, 20 din Zachintor și 12 din Itaca, neuitând de Ctesips, Angelaos, Eodos, cu toții peste 100 de concurenți încurajați de cântărețul Fremium aproape orb, așa cum fusese cândva și tătâne-său, bătrânul Zeilor, Homer. Cele 37.800 de cavități olfactive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un drac împielițat, care avea mereu ceva de împărțit cu mine. Cum mergeam eu cu ochii în patru, pe un loc viran îl văd pe Blegul într-o haită de cîini care se țineau lipcă după o cățea. Dintre toți curtezanii, Blegul era cel mai mare și de aceea luase un aer de șef de necontestat. Cu o plăcere sadică, mă îndrept spre potaie ca s-o pun pe fugă. Surpriză de proporții, însă. Blegul se repede la mine, rînjește o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
trebui să credem despre eroii lui Machiavelli? Capitolul se încheie cu elogiul lui Leon X, ale cărui ambiție, desfrîu, și nereligiozitate sînt destul de cunoscute. Machiavelli nu-l elogiază chiar pentru aceste calități, dar îi face curte: la așa principe, așa curtezani. Dacă nu l-ar lăuda pe Leon X decît pentru faptul de a fi un principe magnific și un restaurator al artelor, ar avea dreptate. Dar el îl laudă pentru calitatea de conducător politic. CAPITOLUL XII [Cîte feluri de armate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe alte coordonate într-o nuvelă intitulată simplu Maria von Magdala. Magdalena e o femeie bogată și independentă, înconjurată de pretendenți. La doar cincisprezece ani fusese obligată să se mărite cu un soț bătrân, pe care l-a părăsit. Printre curtezani se află un anume Flavius, nepot al lui Pilat. Dar ea îl iubește pe Iuda, nu în ultimul rând pentru patriotismul acestuia. Isus apare și tulbură apele. Maria Magdalena se îndepărtează și de Iuda, și de Flavius, dar nu-L
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]