181 matches
-
bloc, Încă Își mai amintesc acolo de ei, de familia Tempesta, Încă Îmi mai trimit salutări, dar În ziua de astăzi totul se degradează, nimeni nu mai caută portari, oamenii de bine dispar. Însă ce infamă, mincinoasa, avea un nou curtezan și nu-i spusese nimic mamei sale, care o Întreține de doi ani de zile. Pentru a evita ochii răutăcioși, șmecheri și malițioși ai bătrânei și cei albaștri și Îndepărtați ai lui Dario, Sasha Își mută privirea asupra unui candelabru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
toate astea mâzgăleli și pete puerile, provocări barbare, incomparabile cu picturile baroce care tapetau pereții casei sale. Aris Încercase de mai multe ori să o convingă pe ea, admiratoare Învechită a madonelor, că astăzi arta nu mai este făcută de curtezanii celor puternici, ci de marginalizații de la periferie, că pentru a picta nu mai au nevoie de peneluri și de pânze, ci de sprayuri cu aerosol, și, pentru a expune, nu mai caută Încăperile unor palate minunate, ci spațiile goale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din perspectiva a două mituri recognoscibile în opera lui Eminescu. Primul este mitul lui Narcis, prezent în Scrisoarea I ("Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr") și în Călin (File din poveste). Tipologic, el este inițial veleitarul, curtezanul din Scrisoarea II, care parvine pe scară socială cu ajutorul femeilor influente: "Capul acesta este un cap care se privește toată ziua în oglindă, găteala dumitale dovedește ce subțire îți socotești persoana și cât de mândru ești de locul care ți
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu se poate spune că este insolit 252, dar operant și în Luceafărul mitul lui Pygmalion. Cellino recunoaște în rivalul său o natură superioară și acceptă fără rezerve să îi devină discipol, este dispus să își schimbe condiția umilă, de curtezan, pentru a se converti la valorile eroismului, moralității și iubirii courtoise întruchipate de acest autentic cavaler, care este Pietro Gralla. Exact ca în Luceafărul, și păstrând proporțiile, Cellino constată o profundă transfigurare a Altei în urma căsătoriei cu Gralla. Personalitatea copleșitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
bizuie pe propriile suveniruri. În Zoe, nuvelă melodramatică, dincolo de gesticulația exaltată, se conturează o imagine colorată și exactă a societății mondene a Iașilor. Eroina, o femeie pierdută, dar inocentă sufletește, e în stare de pasiuni extreme; căzută pe mâna unor curtezani cinici, ea sfârșește prin a se sinucide. Elementele de psihologie sunt puse în relație cu aspectul fizic, cu fizionomia. Repovestită cu umor fin, O alergare de cai (Scacica), împletind două istorii de dragoste, una romanțioasă și alta, galantă, a naratorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
care se lasă surprins și această superioritate care face să se nască mirarea și admirația este un resort al oricărei strategii sociale. A-l surprinde pe celălalt și a nu te lăsa tu însuți surprins este una din bazele artei curtezanului. Există o parte de înșelătorie în acest atac neașteptat al surprizei care reiese din arta militară ce definește surprizele drept "atacuri neprevăzute la care nu ne așteptăm". Și adăugăm la neașteptat secretul: Reușita surprizelor este dată de secretul și arta
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se bucură atunci de ea și asta se vede. Societatea este pentru ei precum compania femeilor pentru cei care nu-și duc viața lângă ele dar care când petrec câteva clipe în preajma lor, le găsesc un farmec neștiut vreodată de curtezanii de profesie"298. Natura, departe de oameni, este spațiul cel mai ospitalier și farmecul său este ca și chipului unei mame care se bucură să facă plăcută șederea copiilor 299. Ospitalitatea extremă de care vorbește Derrida, cea care se estompează
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acceptă să se supună și nu caută libertatea. Desigur, scrierea sa e Îndreptată Împotriva tiranilor, dar e și o caracterizare vitriolantă a celor care nu găsesc deloc amar „veninul servituții”. El descrie un Întreg lanț al supunerii. Veriga malefică sunt „curtezanii”, formând o grupare legată prin interese și complicități, o adevărată „bandă”; ei se supun și apoi supun, la rândul lor, pe cei mulți, aservindu-i, făcându-i dependenți de beneficiile pe care le stăpânesc și le distribuie În funcție de interesele lor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
La balul curții mai ales, cum s-a abținut toată ziua de mâncare, abuzează de șampanie, de icre, de Înghețată, de bomboane - nu de plăcere ori de lăcomie, nu!... de datorie... o dată supează cu un «amic», pe urmă cu un curtezan, mai despre ziuă, se- nțelege, vine și rândul lui dumnealui: «Aide, cocoșelule, la bufet!» Așa, după Înghețată, mănâncă iar icre moi, și după Pommery extra- sec frappé, iar ciucalată fierbinte.. A doua zi, doctorul highlife se vede silit a-i
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mari sacrificii intelectuale? Într-un articol pe care l-a publicat în Internet referitor la Cioran, pe care îl numește "iubitor al haosului", Rattia se întreabă: "Cum să-l caracterizezi pe un gânditor care se autodefinește estet al disperării sau curtezan al vidului sau un nefericit prin decret divin sau gropar cu luciu de metafizica sau un mort născut cu clarviziune?"58. Oricum, pentru Cioran, "tragedia omului este de a nu putea trăi în viață, ci numai dincoace sau dincolo"; de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
femeia, nici vitele nu se dau atunci la Înmulțit; e tare mare zi. A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a Început a umbla după femei. Urs de visează fata, au să-i vie pețitori. Ursul e curtezan. Ursul este prezent și În basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-i examinăm pe admiratorii lui Michèle de Burne, care se adună în mezaninul ei rafinat, din strada Generalului Foy, după Saint-Augustin. Aici defilează cremă societății franceze: Maltry, filosoful; Lamarthe, scriitorul; Predole, sculptorul; Massival, muzicianul numeroși artiști reduși la rolul de curtezani, care substituie cultul frumosului în folosul acestui Idol. Nici André Mariolle nu va putea rezista forței sale de atracție: retras la Fontenbleau cu servitoarea Elisabeth pentru a da uitării suferință, el revine repede în capitală. Preocuparea ei este de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spectacolul social, dar aceste roluri pot fi inversate. Dacă prințesele "jouent à la fille legère", atunci tinerele "jouent à la reine". În momentul în care Alteța să vizitează lojă lui Nana, teatrul se transformă într-o curte și actorii, în curtezani. Pe acest fundal, multiplicarea rolurilor sociale feminine devine explicabila: "Beaucoup de courtisanes étaient nées pour être des honnêtes femmes, dit-on; et beaucoup de femmes dites honnêtes pour être courtisanes" [Maupassant, Yveline Samoris, în La parure, p.309]. Paradoxul este că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
regina florilor. Alte legende susțin că această floare ar fi împodobit grădinile Edenului și pe cele suspendate ale Semiramidei. Mai este și legenda lui Rodante, cea mai frumoasă fată de pe fața pământului, care, fiind îndrăgostită de soare, ignora pe toți curtezanii pământeni. Pentru a nu fi răpită, zeița Diana a transformat-o pe fecioară într-un trandafir, iar pe curtezanii ei în spini ocrotitori. Cine mai poate ști? Posibil ca trandafirul să se fi născut și dintr-un surâs al lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Mai este și legenda lui Rodante, cea mai frumoasă fată de pe fața pământului, care, fiind îndrăgostită de soare, ignora pe toți curtezanii pământeni. Pentru a nu fi răpită, zeița Diana a transformat-o pe fecioară într-un trandafir, iar pe curtezanii ei în spini ocrotitori. Cine mai poate ști? Posibil ca trandafirul să se fi născut și dintr-un surâs al lui Cupidon, iar spinii să reprezinte săgețile metamorfozate ale zeului-copil. Despre culoarea roșie a trandafirului, legenda susține că în grădinile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
repetiție tot în lejer decalaj și tot acompaniată de mașiniștii care-i purtau mândri valizele. La fel de radioasă, la fel de în formă. Toți interpreții, ca de obicei, dar, de data asta, și cu mine, am fugit să preluăm bagajele, vizibil transformați în curtezani, sperând fiecare să devenim "preferatul". Era numită în acea perioadă L’imperatrice Cortez. Dacă mă gândesc bine, ajung la concluzia că, fără apa riția ei miraculoasă de la Geneva, poate că viața mea de regizor s ar fi oprit la teatru
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
orgoliu, I. Mocsonyi-Stârcea creionează colorat aceste seri dansante, considerând că obiectivul era ,,spre a-i deschide pofta” lui Mihai, că fetele nu prea au avut succes din cauza diferenței de dezvoltare biologică, mai rapidă la fete și a lipsei calităților de curtezan la Mihai. ,,Natural - scrie el - că cele mai multe din fetele invitate la palat erau virgine și cu flirturile lor mult mai în vârstă decât M. V. (Marele Voievod - n.n.) care în plus era necioplit, greoi, stângaci, dansa prost și nu știa să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la adevăr? Conduce adevărata iubire la contemplarea adevărului? Ceea ce e foarte clar în platonism ține de acea distincție care separă erotica obișnuită, aceea curentă (în felul nostru), de erotica filosofică. Preocuparea eroticii obișnuite este dată de relația dintre tânăr și curtezan și, în locul cel mai înalt al eroticii de tip comun, de modul cum (sau în care) se împacă această relație cu onoarea. Subiectul eroticii comune este, prin urmare, curtarea, onoarea și consimțământul în baza căruia tânărul „alege”: să cedeze; cui
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trecător al iubirii; acest tip de iubire, mai devreme sau mai târziu, se destramă. E suficient ca iubitul să înainteze în vârstă pentru a fi părăsit. Alte subiecte comune sunt dependente de caracterul temporal al relației în care se întrec curtezanul și curtatul. Un loc aparte ocupă discursul lui Aristofan în Banchetul. Cred că Platon nu rezistă aici de a plăti o poliță consistentă lui Aristofan. Vreau să spun că poetul este pus în situația de a justifica în Banchetul ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unui grup de 151 de persoane să citească unul sau altul dintre aceste două texte. Fetele au primit aceleași scenarii, în care era modificat doar sexul partenerului; în cazul lor, acesta era un bărbat. O dată cu textul, participanții primeau și fotografia curtezanului sau curtezanei. Era vorba fie de o persoană foarte, foarte frumoasă, fie de una absolut banală. Exista de asemenea o mică descriere a acesteia. Subiecții puteau afla că era fie cineva cu o mare capacitate de dominare (tânăr profesor la
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Sudoarea curgea de pe trupuri, își adăuga acrimea la putoarea fumegătoare a lămpilor. Nu se mai vedea decât funda roșie a Fricoasei, care se învârtea în brațele lui Nenesse și ale lui Delphin, pe rând. Și Berthe era încă acolo, credincioasă curtezanului ei, dansând numai cu el. Într-un colț, câțiva tineri pe care îi refuzase rânjeau: păi, dacă netotul ăla nu ținea la ce-i lipsea ei, avea dreptate să-l păstreze, pentru că știau pe alții care, cu toți banii fetei
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
în familie sau la cafenea etc. Sancho a continuat să-și confrunte divagațiile orale cu citările și recitările livrești ale lui Don Quijote, așa cum frații predicatori au continuat să predice, confesorii să practice confesiuni de la gură la ureche, cumetrele să bîrfească, curtezanii să șușotească, actorii să-și prezinte tiradele, avocații pledoariile, profesorii cursurile și povestitorii poveștile. Manuscrisele circulau încă în perioada tipăriturilor, și lectura silențioasă nu se naște odată cu Gutenberg, ci, Roger Chartier și alții ne asigură de asta, odată cu separarea cuvintelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-și piardă curajul în a lupta cu ispitele, nu există fiară mai fioroasă pe fața pământului precum dușmanul firii omenești în urmarea blestematului său plan cu o tot mai mare răutate. 326. A treisprezecea regulă. șDușmanulț se poartă ca un curtezan șiret care dorește să se ascundă și să nu fie dat în vileag; pentru că, așa cum bărbatul șiret, ducând-o cu vorba, îi cere fiicei unui om cinstit sau soției unui soț cinstit ca vorbele și ademenirile sale să rămână ascunse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mecanism de teatralitate notează Dan C. Mihăilescu gelozia, infidelitatea, incriminările și disculparea mai mult sau mai puțin credibilă și eficientă umpleau prim-planul scenei sociale de la confluența veacurilor XIX și XX. " Iartă, dar tu știi că de câte ori îmi vorbești de curtezani, îmi înfigi un ghimpe în inimă ", scrie voit mucalit Eminescu la 14 ianuarie 1889"; "La imputări, "Emin" poate atinge, deci, la o adică, tonalitatea pamfletară de la Timpul. În schimb, la disculpări e confin cu Chiriac. " N-am nici viață, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
al preaînvățatei muze Clio, soțul neconsolat al Euridicei și cântărețul qui jadis aux rochers et aux bois faisait ouïr sa harpe Thracienne, cum Îl evocă, printre o sută și opt versuri Închinate cardinalului d’Avanson, Joachim du Bellay, gentilom și curtezan, prieten al lui Ronsard, fruntaș al Pleiadei... și tot aici, În marginea Giurgiului, am văzut, la via cu bu tucii de viță groși ca o butie a prietenului staroste de pescari, un ceaun cât o turlă răsturnată de biserică, spân
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]