121 matches
-
Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetății, până în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Măgura. Acesta din urmă este legat de dealul cetății printr-o să îngustă și contribuia la apărarea edificiului dinspre vest. Grosimea probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcția punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit. Cert este că, în timp, stăpânirea cetății și a domeniilor se perpetuează de la Ștefan cel Mare la fiii
BISTRITA NASAUD de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344955_a_346284]
-
pentru alte întâlniri oficiale ale domnului, atunci când stătea în mănăstire. Clădirea are două balcoane cu scări exterioare, iar la parter și subsol sunt pivnițe. În cuprinsul incintei se aflau altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să rămână liber și să poată asigura staționarea și circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. Fotografiile vechi ne dezvăluie existența pe latura de sud a unui al doilea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
120 de metri în lungime. Intrarea în incintă se face prin zidul sudic pe sub turnul clopotniță. În partea nordică se găsește o poartă secundară de dimensiuni mici în comparație cu poarta principală de intrare în incintă. Zidul incintei se compune dintr-o curtină puternică, prevăzută în interior cu un drum de strajă la înălțimea căruia se află un rând de metereze pentru armele de foc și arcuri, iar între acestea sunt altele mai largi pentru tunuri, care sunt strâmte în afară și largi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și la capătul lor se găsește o singură deschidere ce dă afară în spatele imobilului, care în vremurile de demult era probabil pierdută prin tot felul de atenanse de scânduri ce se găseau ghemuite în spațiul strâmt cuprins între palat și curtina de nord; de la această ușă până la poterna ce dă afară din incintă pe frontul nord nu sunt decât câțiva pași de făcut”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 232 footnote>. Casa domnească oferea o legătură imediată prin intermediul unei mici
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să rămână liber și să se poată asigura staționarea și circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. Din toate acestea nu a rămas nici o urmă”<footnote Dan Bădărău, Ioan
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cunoscut trei etape, din succesiunea cărora ni se relevă două bazilici, fără cripte, funcționabile între secolele IV și VII. Reluarea cercetărilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtina G și Poarta de Vest, au ieșit la iveală pillae-le podului antic de peste râul Slava, locuințe, sistemul de canalizare, iar din necropola cetății romano-bizantine au fost cercetate peste 60 de morminte simple și un cavou romano-bizantin. Acesta din urmă, de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
V 4. · Cimoxanilul este un produs sistemic care combate ciupercile ce produc mane, fiind utilizat frecvent în amestecuri cu: oxiclorura de cupru (Curzate CuMan), cu mancozebul și oxiclurura de Cu (Curzate Manox), cu mancozebul (Curzate Super C, Curzate Super V, Curtine V). · Metalaxilul are acțiune sistemică și în amestec mancozebul formează produsele Ridomil MZ 72 WP, Ridomil Gold MZ 68 WP, împreună cu oxiclorura de cupru rezultă Ridomil Gold Plus 42,5 WP, Ridomil Plus 48 WP, care se utilizează în combaterea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
V 4. - Cimoxanilul este un produs sistemic care combate ciupercile ce produc mane, fiind utilizat frecvent în amestecuri cu: oxiclorura de cupru (Curzate CuMan), cu mancozebul și oxiclurura de Cu (Curzate Manox), cu mancozebul (Curzate Super C, Curzate Super V, Curtine V). - Metalaxilul are acțiune sistemică și în amestec mancozebul formează produsele Ridomil MZ 72 WP, Ridomil Gold MZ 68 WP, împreună cu oxiclorura de cupru rezultă Ridomil Gold Plus 42,5 WP, Ridomil Plus 48 WP, care se utilizează în combaterea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic prin tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
K: Altima 500 SC 0,3-0,4 l/ha, Triumf 10 SC - 2 l/ha; Gr. L: Acrobat TMZ 90/600 WP2 kg/ha; Armetil M-2,5 kg/ha; Brestan 60 WP-0,6 kg/ha (t.p.-7 z.); Curtine V3 kg/ha; Curzate Super C-2,5 kg/ha; Equation Pro-0,4 kg/ha; Galben M2,5 kg/ha; Galben R 4/33 Blue-4 kg/ha; Mancuvit PU-2 kg/ha (t.p. 21 z.); Melody Duo 66,8 WP-3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/ha); Quadris SC-0,75 l/ha; Gr.L: Acrobat TMZ 90/600 WP-2 kg/ha; Aliette C-5 kg/ha; Antracol BT-0,3 % (3 kg/ha) (t.p. 28 z.); Cuprofix F 5 kg/ha (t.p. 40 z.); Curtine V-3 kg/ha (0,3 % în 1000 l apă); Curzate Cuman-3,5 kg/ha; Curzate Man-2,5 kg/ha; Curzate Monox-0,15 %; Curzate Plus T-0,25 % (2,5 kg/ha); Curzate Super V-0,3 % (3 kg/ha
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fără acoperire pantele abrupte ale înălțimi pe care se înalță castelul. Ei se lovesc apoi de prima incinlă, formată dintr-un șanț foarte lat plin de apă și săpat la picioaielc unui foarte gros zid prevăzut cu turnulețe și o curtină, în vîrul căreia șerpuiește drumul de gardă. Unica ieșire care străpunge incinta este prevăzută și ea cu o triplă protecție: placa grea de lemn a podului mobil, ridicat la perete cu ajutorul unor lanțuri, apoi poarta zăbrelită, enorm grilaj metalic urmat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
adaptată noilor cerințe, o dată cu răspândirea armelor de foc: este ridicată a doua incintă, în escarpa vechiului șanț, iar donjonul este înălțat cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și se înalță prima curtina primară. În același timp, o dată cu demontarea parțială a drumului de strajă, au fost adosate cămări de provizii pe zidul primei incinte. La o mică distanță de cetate se află fosta casa parohială evanghelică, construită în secolul al XVI-lea și
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
XIX-lea, fapt care a determinat aspectul actual neogotic. Înăuntru se mai păstrează două tabernacole și portalul gotic al sacristiei. În jurul donjonului exista o incintă ovală cu un turn spre sud și cu un turn poartă la nord, iar în jurul curtinei a fost săpat un șanț de apă. Probabil că mâna de lucru era locală, de vreme ce în anul 1291, pe când se făceau lucrări de restaurare la catedrala din Alba Iulia, trei dulgheri sași din împrejurimi au construit căpriorii noului acoperiș. Fortificația
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
dintre cele mai importante obiective istorice de pe raza localității sunt turnul fostei biserici și zidul fostei cetăți. Ruinele turnului-clopotnița se află astăzi în mijlocul cimitirului evanghelic, fosta curte a cetății medievale de stil romanic. De jur împrejur s-a păstrat și curtină (zidul) de piatră care înconjura odinioară biserica. Satul a dat numele cunoscutei culturi neolitice cu a sa faimoasa ceramică pictată - cultura Petrești. Petreștiul este totodată ultima așezare săsească de pe Valea Sebeșului, coloniștii germani evitând locurile muntoase ascunse și reci. Sașii
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
două brâuri de ziduri, care susțin drumuri de strajă solide. În biserică se mai află și o frumoasă cristelniță de bronz sub formă de potir, lucrare din 1477 realizată în atelierul maestrului Leonard din Sibiu. Astăzi se mai păstrază din curtina primei incinte doar "Curtea Fântânii" și un mic fragment în partea sud-vestică, astfel încât turnul din nord este complet izolat. Curtina celei de a doua incinte este întreruptă, în vest, de clădirea școlii.
Șeica Mică, Sibiu () [Corola-website/Science/301741_a_303070]
-
bronz sub formă de potir, lucrare din 1477 realizată în atelierul maestrului Leonard din Sibiu. Astăzi se mai păstrază din curtina primei incinte doar "Curtea Fântânii" și un mic fragment în partea sud-vestică, astfel încât turnul din nord este complet izolat. Curtina celei de a doua incinte este întreruptă, în vest, de clădirea școlii.
Șeica Mică, Sibiu () [Corola-website/Science/301741_a_303070]
-
a teutonilor se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada. În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
gladii pe care o avea Hărmanul. Pitorescul exteriorului bisericii îl constituie cămările de provizii ridicate deasupra colateralelor și scările lor mobile. Fortificația care înconjoară biserica a fost ridicată în secolul al XV-lea. Este formată dintr-un triplu cordon de curtine concentrice, asemănător fortificației de la Sânpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o înălțime de doar 4,5 metri era menit să apere baza incintei. În același timp, stabilea limita șanțului cu apă care înconjura cetatea. Cel de-al treilea cordon de
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
concentrice, asemănător fortificației de la Sânpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o înălțime de doar 4,5 metri era menit să apere baza incintei. În același timp, stabilea limita șanțului cu apă care înconjura cetatea. Cel de-al treilea cordon de curtine care încercuia șanțul cu apă nu se mai păstreză. Zidul interior, înalt de 12 metri, era prevăzut cu șapte turnuri devansate. Întreaga incintă era acoperită cu un drum de strajă, ca la Prejmer sau Sânpetru, care comunica cu toate turnurile
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
cel mare, datate în a doua jumătate a secolului XIV, poartă aceeași inscripție („O REX GLORIE VENI CUM PACE”), iar clopotul mijlociu, datat la începutul secolului XV, este, la rândul său, inscripționat: „O REX GLORIE VENI NOBIS CUM PACE LEONARDUS”. Curtina ce înconjoară biserica este de plan poligonal și prevăzută cu galerie de luptă din lemn.Turnul de poartă este plasat în colțul de NV și se ridică peste un tunel de intrare format din două încăperi boltite. Pe bolta interioară
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Prin lucrările de consolidare-conservare efectuate de către Muzeul de Istorie Turda și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca obiective importante cum sunt: turnul de Nord-Vest, un turn de curtină, porta decumana și principia sunt astăzi puncte vizitabile. Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele din Turda, Cluj-Napoca, Aiud, Budapesta și Viena. La castru se poate ajunge cu mașina pe două drumuri de access: pe lângă Colegiul Național Mihai Viteazul și
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Târgoviște[...]" (DRH, B, vol.I). Din acest act se poate înțelege că, la acea dată, aici funcționa o reședință voievodală, fortificată desigur. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această supoziție, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni. Dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face însă o jumătate de veac mai târziu, după menționarea ca singură capitală a Țării Românești (act emis de Alexandru I (Aldea) din anul
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
era destinată să servească drept loc de rezistență și de apărare în vremurile de restriște. Biserica este înconjurată de ziduri groase ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată, cu trei laturi egale și a patra formată din două curtine ce se întâlnesc în triunghi deschis, sub turnul de poartă de pa latura estică. Zidurile sunt construite din bolovani de râu, cu stânci de legătură la colțuri (tăiate din muntele vecin) și au o înălțime de 6-7 m și o
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]