42 matches
-
Cornelia Maria Savu Șapte sute treizeci de pași pentru Piter și Andrei Bitov șapte sute treizeci de pași pînă să cadă satîrul și literaturile mari pot sfîrși într-un scîncet pe marginea drumului - moartea se uită la tine de-aproape ca o cusătoreasă mioapă de la țară tocmai de-aceea te-am adus la piter spune andrei și sparge dintr-o privire toate ferestrele casei pușkin așezată pieziș între pagini numai dumnezeu poate face lucruri noi pentru că spaima de cele vechi nu-i șiroiește
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
din creația maeștrilor români. Printre aceste, pe simeza expoziției se vor afla "Ulcica cu flori de câmp", a lui Ioan Andreescu, "Pierrot", de Ștefan Luchian, "Pescarul și muza" și "Pe verandă", ale lui Nicolae Tonitza, "Frații", de Sava Henția, și "Cusătoreasa" lui Nicolae Vermont. "Pierrot" este unul dintre cele mai reușite portrete din creația pictorului Ștefan Luchian, definitoriu pentru armonia dintre surprinderea specificului psihologic al personajului și echilibrul limbajului plastic. Subiectul, un personaj din commedia dell'arte, înveșmântat în cunoscutul port
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
două picturi în guașă ce compun un diptic pe tema alegoriei pescarului, gen mai puțin cunoscut în opera lui Tonitza, care se distinge prin dimensiunea sa decorativă. Datat 1934, tabloul este estimat la 12.500 - 20.000 de euro. În “Cusătoreasa”, Vermont elimină orice efect decorativ și introduce în prim-plan doar personajul feminin. Lucrarea prezentată, reprezentativă pentru opera lui Vermont, se află la întretăierea dintre două genuri picturale. Tabloul a fost adjudecat la o licitație din iarna lui 2010 cu
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
ultima vreme, el părea din ce în ce mai bătrân, iar vârfurile mustăților enorme îi atârnau blazate în jos, poate în semn prematur de dispreț față de lumea pe care mulți credeau că o va părăsi la fel de prematur." Prins într-o relație abjectă cu o cusătoreasă din vecini, Messer dispare din sanatoriu și din lume, lăsînd în urma lui amintirea și fotografia unei nunți. Dar ce fel de nuntă? Și în ce fel poetul "reușește" în aceste memorii romanțate scrise la începutul secolului 21 să împlinească o
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
Căloiu Oana Muzeul Național al Țăranului Român ( Potrivit unui comunicat MȚR, la târg vor veni cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
lumea primită de un portariu în uniformă și cu un buzdugan de doi stînjeni de lung, cocoana noastră, care se intitulase "princesa Cantacuzčne, née comtesse de Miroslava", avea o domesticitate mai numeroasă decît îi trebuia: lachei, valeți, subrete, cameriste, spălătorese, cusătorese mișunau în toate părțile. Saloanele otelului, mobilate cu cel mai mare lux, serele se iluminau cu sute de lumini, căci îndată ce însera, ele erau locul de întîlnire a unei societăți strălucite. Ceea ce atrăgea mai cu seamă atîta lume ilustră în
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
dintre cele mai reușite pagini ale memoriilor: "Din țigani se recrutau argați, văcari, herghelegii, bivolari, porcari, salahori, prășitori sau săcerători - apoi bucătari, pitari sau franzelari, sofragii, vizitii, surugii, grădinari, croitori, cizmari, fierari, lăutari. Din țigance apoi, cocoanele își formau servitoare, cusătorese, spălătorese, găinărese, bucătărese și altele. Lăutarii prin excepțiune și pentru considerațiunea talentului lor muzical se bucurau în general de oarecare scutiri. Totuși, cînd veneau boierii la moșie, lăutarii erau datori să fie nelipsiți la curte. Căci dacă boierii erau cheflii
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
nevoia să tăgăduiască totul, să tăgăduiască până și tăcerea însăși și să-și bată joc de aceia care totuși își amintesc: ar face mai bine să-și țină gura. Ar face mai bine să nu vorbească. În noaptea aceea, Solina Cusătoreasa, care crescuse capre și orătănii, a rămas fără turmă, fără găinile din coteț și fără rațe. Iar în zori colivia micuță cu păsări cântătoare era goală. Bărbatul ei, Ginome Fierarul, a dispărut a doua zi și nu l-au găsit
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
prezențe pe care le credeam sigure și nepieritoare. Mama fusese mereu cea mai solidă dintre ele. Era croitoreasă, calfă într-un atelier cu cliente din lumea bună. Avea experiență și bungust, dar n-a fost nicicând mai mult decât o cusătoreasă salariată, o muncitoare aidoma atâtor altora, care, zece ore pe zi, își distrugea unghiile și ochii croind și cosând, probând și modificând veșminte destinate unor trupuri diferite de al ei și unor priviri ce arareori se opreau asupra ei. Pe
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
temeinicie în fir de borangic roșu, albastru, galben, motive florale, antropomorfe și zoomorfe pecetluite în creații de artă populară neasemuite: ii și fote, tulnici și dulmane, chimire și pieptare înflorate inegalabil, toate admițând echilibrul preocupărilor țărăncii din Muscel. Se numesc cusătorese, și-atât. A încercat cineva să le zică altfel și au zâmbit. Binevoitor sau nedumerit. Măiestria lor a fost mărturisită și încercată -în creații de artă plastică folosindu-le drept modele - de genialii penelului sau daltei românești sau europene, Grigorescu
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
VENEZIA. Prima impresie atunci când am văzut-o a fost că în fața mea se găsea un animal extrem de delicat. Audrey avea ochi superbi și era foarte subțire... I-am spus: "Mademoiselle, mi-ar plăcea să te ajut, dar am foarte puține cusătorese și tocmai lucrez la o nouă colecție, nu am când să îți fac haine.” "Nu-i nimic”, mi-a răspuns ea,"arată-mi ce ai deja în această colecție.” Audrey a probat mai multe rochii și tot ce a încercat
MODĂ, ROMANTISM ŞI ELEGANŢĂ. REMEMBER AUDREY HEPBURN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356443_a_357772]
-
Maria Telu, Gh. Arișanu, Gh. Pârnuță, Ionel Eana, Gh. Constantin, Nelu Terceanu, Gică Ștefănescu, Ion Vorovenci, Stelică Mălăcea, Nelu Popescu, Nae Băjan. În cadrul Căminului cultural s-au organizat numeroase și frumoase expoziții de costume naționale de către "designeri"de-ai timpului (cusătorese care și-au ridicat meseria la rang de "înaltă artă"și care cu siguranță va fi inspirat pe vreun Matisse ori Modigliani de pe malurile Senei - știindu-se că cei doi mari artiști francezi au abordat în tematica creațiilor lor costumul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
al unei tensiuni acumulate vreme de o jumătate de veac. În timp ce boemii văd lucrurile altfel. Pentru ei, sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își Împart cu generozitate nu numai adăpostul, banii, băutura și mâncarea, ci și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
observa că există o diversitate impresionantă de femei „ușoare”, de la prostituatele cartierelor rău famate, vulgare, obscene, la fâșnețele cocote și lorete, de la marile curtezane, elegante, cultivate, rafinate, la actrițele și dansatoarele de cabaret, pline de fantezie sau la frust ingenuele cusătorese ori slujnicuțe. Toate pot deveni o provocare pentru dandy. Cu aceeași atenție la nuanță, ar mai trebui să spunem că, În fața unei asemenea oferte, dandy-i Își diversifică stilul. Unii, precum lordul Bolingbroke, se afișează cu o vânzătoare de portocale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
înceta d-a umplea stradele foburgului, îngrozindu-se și tot cerând noutăți. În fine, un sergent de poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un simplu sergent fără altă avere decât galonul său. Însă, câștigând pensia, sergentul devenea alt om. Încurajat de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ieși fiecare cu câte o butelie în mână. Li s-a dat voie spre a le goli. Sergentul însă zise: - Cât despre mine, voi păstra această sticlă pentru ziua nunții mele. Nu i s-a putut refuza aceasta, precum nici cusătoreasa nu-i mai putea refuza mâna, și dar se luară. Veți crede poate că avură copii mulți? Nu. N-avură decât unul singur. III CE-A URMAT DIN ACEASTA? În ziua de nuntă, sergentul puse faimoasa sticlă cu pecetea verde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de nuntă, sergentul puse faimoasa sticlă cu pecetea verde între dânsul și soția lui și afectă a nu vărsa din acest vin decât ei și lui. Sticla era verde ca frunza, vinul era roșu ca sângele. Nouă luni după aceasta cusătoreasa născu un mic monstru de tot verde, cu coarne roșii în frunte. Copilul creștea daca nu în virtute, cel puțin în corp. Două lucruri contrariau pe părinții lui: culoarea sa verde și un apendice caudal ce lua din ce în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zic ceaprat, de unde acel care pregătește astfel de lucruri de galanterie e cunoscut de acum înainte supt numele de ceaprăzar”) trebuie să se fi aflat și croitori ai Curții, probabil cei mai calificați (agenți ai „triumfului aparențelor”), și, indiscutabil, croitorese, cusătorese și lenjerese, răspunzătoare de straiele Doamnelor și domnițelor. La fel vor fi stat lucrurile și cu blănarii (mânuind, ca și croitorii, un lexicon cu multe turcisme - Nicolae Iorga - și prelucrând blănuri scumpe pentru Vodă, pentru Doamnă și pentru boieri 300
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Aista se apropie, în adevăr, ca de niște sanctuare nu nu-mai de femei, bineînțeles dacă bărbații lor sunt bogați, dar și de mobilele din saloanele lor. Și nici la rochii nu se pricepe, cum pretinde el. Se pricepe mai bine cusătoreasa mea. O carte pe care o citește mereu e Tartarin: - Mă liniștește când sunt supărată, când am griji, când e bolnavă mama. În cartea asta nu-s necazuri, toți sunt fericiți. Dar numai volumul întîi. Celelalte-s exagerate, cu farse
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
întorsătură este întărită la 1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru, pitarul mitropolitului Iacov, și l-am trimes
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru, pitarul mitropolitului Iacov, și l-am trimes la părintele vlădica egumen
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca să văd dacă Mireasa Perfectă din oglindă o să se ia după mine - și sigur că ea exact asta face. Apoi își examinează trena spectaculoasă, care a fost făcută pe comandă chiar de Vera, în persoană, și pe care, ulterior, douăsprezece cusătorese de la Casa Lesage au cusut cele mai frumoase diamanțele, astfel încât efectul să fie acela de praf de zâne. — Ești superbă, Claire, spune Bea. Pentru că, în fond, ce altceva poți să-i spui unei femei care poartă o astfel de capodoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
măturînd, ștergînd praful, lustruind alămurile și trăgînd clopotul pentru slujbă. La turnătorie era plătit tot mai puțin pe măsură ce îmbătrînea, dar mama ajuta familia brodînd fețe de masă și șervețele. Ambiția ei era să strîngă o sută de lire. Era o cusătoreasă pricepută, dar n-a reușit să-și strîngă suta de lire. Se mai îmbolnăvea cîte o vecină și avea nevoie de-o vacanță, sau fiul vreunui prietene avea nevoie de un costum nou pentru a solicita o slujbă, iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]