39 matches
-
așezată deasupra unor ochi adânciți în boltele lor și deasupra nasului fin, o gură cu buze subțiri, o bărbie rotunzită, ochii mulțămiți, cum am zice, de ei înșii privesc c-un fel de conștiință de sine care - ar putea deveni cutezare, espresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastră și se uită în grădină jos la iarba moale, crescută-n umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și negru stă așezat deasupra unor ochi adânciți de boltele lor și deasupra nasului fin. O gură cu buze subțiri, o bărbie rotunzită, ochii mulțămiți de ei înșii privesc c-un fel de conștiință de sine care - ar putea deveni cutezare - expresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastă și se uită în grădină jos la iarba moale, crescută în umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
deasupra unor ochi adânciți în [de] boltele lor și deasupra nasului fin; o gură cu buze subțiri, o bărbie rotunzită, ochii mulțămiți, cum am zice, de ei înșii privesc c-un fel de conștiință, de sine care - ar putea deveni cutezare - espresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastă și se uită în gradină jos la iarba moale, crescută-n umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul si
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trăgeau strâmte și noroioase pin noianul de case mici și rău zidite din cari constă partea cea mai mare a așa-numitei capitale a României. Tropăiai pin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de-a pune piciorul c-un pas înainte. De prin cârciumi și prăvălii pătrundea prin ferestrele mari și nespălate o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Din când în când treceai pe lângă vro fereastră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
caier, cu un capușon alb - vânăt în cap, princesa B., una din frumusețile marelui oraș. Lui îi plăcuse de mult acea princesă înaltă și barbată, tânără și frumoasă, puternică și dulce totodată. Dar de unde și până unde ajunge el la cutezarea de-a se sui alături cu ea în cupe, a-i pune brațul pe după gât și a o săruta? - Șezi binișor, zise ea zâmbind și prefăcîndu-se a se apăra. Curând ajunseră la palatul frumos al damei, el îi dete brațul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mult petrecere, și cât se poate mai îndelungată. Să vă spun oare, de v-o fi interesând, cum petrec eu, cu[m] trăiesc eu? Zău, dacă ar fi fost acesta scopul scrisoarei mele mai bine n-o mai scriam, căci cutezarea mea, orcît de mare să fie, n-a ajuns încă până acolo, ca [să] cred că v-ar interesa într-un grad oarecare să știți cum se află umilita [me]a personalitate. Eu vă scriu, v-o spun curat, ca să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care zic că au fost ucis ovreii până la 40.000 de oameni, și nu numai atât au făcut, ci și carnea ucișilor au mâncat și cu sângele lor pe obraz s-au uns. Această dară crudă și vrăjmașă obrăznicie și cutezare a ovreilor ca să potolească acea răzmeriță și să-i pedepsească. Miră-să însă mulți acea sculare a ovreilor și grozăvie ce făcuse romanilor (...) Că iată, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăției lui până la al optsprezece, adecă a lui Traian
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
1869-1871] M[ult] st[imate] d. C[ermena], De mine nu vă veți fi aducând aminte, deși am avut onoarea de-a vorbi cu d-voastră, poate că v-a scăpat chiar și urma numelui meu, prin urmare este o cutezare a mă-ndrepta la d-v. c-o întrebare pe care, credeți, numai deplina nesiguranță în care sta[u] m-a putut sili s-o fac. Posito că un om strein. v-ar ruga pentru o lămurire care ar fi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
stăpânit parcă de-o oarbă ursită, rămânea surd la aceste admonițiuni bine întemeiate; dar se convinse îndestul de curând de adevărul lor când sosi uimitoarea știre cumcă Ivanco (Alexie) se făcuse nevăzut din capitală la Filipopole și c-a avut cutezarea de-a ridica acolo flamura răzvrătirii. Încremenit de știrea unui eveniment atât de neașteptat, neștiind cum să puie pe picior de bătaie o oaste îndestul de puternică și neștiindu-se sfătui cu lipsa sa de energie și de putere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mod considerabil. În oastea lui Moharaed aripa stângă o comanda principele sârbesc Ștefan, pe cea dreaptă Ewrenos beg cu fiii săi. De la începutul bătăliei Hassan, aga ienicerilor, nu numai că trecu cu toți oamenii săi la Mohamed, dar avu chiar cutezarea de-a veni călare spre șirurile de bătaie ale lui Musa și de-a le provoca energic de-a se lepăda de Musa, a cărui tiranie e îndeobște cunoscută, și să ia parte lui Mohamed, un regent exemplar, pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
versuri și neveste./ Poeții și amanții, de visuri îngânați,/ N-au timp pentru comploturi, ei sunt prea ocupați. August rămâne inflexibil în judecata sa severă despre poetul care pervertește moravurile romane : Cinismul fără margini, brutal cât și o stâncă,/ Nebuna cutezare și vițiul abject/ În mintea lui secat-a tot simțul de respect./ Corumpător de inimi, poet de saturnale,/ El ofensează cerul cu scrierile sale,/ [...] Am vrut să fac din Roma regină suverană,/ El cată ca să facă din ea o curtizană
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-o împăratul. —Prea strălucite domn, i-a răspuns ea, aș dori să nu mai văd mutra lui câzlar-aga și a acoliților săi. Pe lângă lipsa pe care o au, sunt și urâți. Soliman a privit-o cu luare-aminte, mirat de asemenea cutezare. Era pentru el o femeie nouă, cum nu mai văzuse. Ieșind din harem, i-a aruncat pe umăr basmaua de matasă. Când l-a primit, bărbatul a găsit în ea mai mult decât nădăjduia, a luat mai puțin decât voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
autorilor aproape nu mai interesează. Variațiile sînt pe aceeași temă, un șir de cuvinte asociate ilogic și bizar, redate în versuri tipografice de diferite lungimi. Idei, simțiri — nu există. În schimb imagini pulverizate, cuvinte în dezordine, formule cabalistice, semne telegrafice, cutezări impudice — cîte doriți!”. Din păcate, ironia autorului degenerează aproape de fiecare dată în pamflet suburban și în medicalizări improprii unui studiu academic. Un citat din poemul „Strada” de Al. Tudor-Miu este susceptibil de un diagnostic clinic: „n-ar fi rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
marginal în nota bene: "Defunctul au încetatu din vieață la douăzeci și una septembrie anul corent și s-a îmormîntatu de preotu fără autorisațiunea Primăriei ear declararea s-a făcut astăzi, de cătră părintele defunctului, ear pe Preotu seva înnainta Parchetului, pentru cutezare"170. Pentru noul an universitar, poetul s-a înscris la 8 decernbrie 1873. Munca științifică i-a fost împiedecată de noul șef al Legației, N. Crețulescu, care era pisălog și-i mînca timpul prețios, cu treburi mărunte. I-a redus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]