16 matches
-
furcă, constituită din 2-4 degete, la extremitatea cărora se deschide câte o glandă cimentară (pedioasă). Cu ajutorul secreției produsă de aceste glande, animalul se poate fixa temporar pe suport. Extremitatea cefalică și piciorul poate fi retras în interiorul corpului prin telescoparea inelelor cuticulare, cu ajutorul unor mușchi speciali. Organul caracteristic al rotiferelor este aparatul rotator situat în regiunea cefalică cu ajutorul căruia se deplasează activ în masa apei. Aparatul rotator este format din una sau două coroane concentrice de ciliatură: trocus (situat preoral) și cingul
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
deplasează activ în masa apei. Aparatul rotator este format din una sau două coroane concentrice de ciliatură: trocus (situat preoral) și cingul (situat postoral), între care se găsește un șanț. Corpul este acoperit la mai multe specii de o platoșă cuticulară numită lorica. Rotiferele au un număr definit, specific, de celule. Astfel, "Epiphanes senta" are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se află
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
de femele partenogenetice. Spre deosebire de ouăle partenogenetice care se dezvolta imediat în camera incubatoare, ouăle fecundate, numită și ouă durabile, au o dezvoltarea întârziată și eclozează numai după revenirea condițiilor favorabile. În camera incubatoare ouăle durabile sunt înconjurate într-o îngroșare cuticulară numită efipiu, care cuprinde și celule cu aer, care le servește ca un bun înveliș protector în timp de iarnă sau de secetă. Efipiul, eliberat prin năpârlire sau moartea femelei, asigură acestor ouă o protecție remarcabilă, care le permite să
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
aspect de cârlige sau croșete. Baza antenelor este înconjurată de fascicule smocuri de perișor. Ocelii lipsesc, iar ochii compuși ocupă o bună parte din suprafața capului. Prima pereche de picioare prezint epifize, picioarele de mijloc au o pereche de excrescențe cuticulare în formă de ac pe articolul tibial, iar ultima pereche - 2 perechi de excrescențe. Toracele este înzestrat cu mușchi puternici . Spre deosebire de majoritatea familiilor de fluturi, aripele hesperiidelor sunt mai mici în comparație cu dimensiunea corpului, dar există și excepții. Aripele au formă
Hesperiidae () [Corola-website/Science/324774_a_326103]
-
a doua specie numită "Enterobius gregorii" (Hugot, 1983), care provoacă oxiuriaza la oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa intestinală a omului. Oxiurii au două creste laterale (aripi laterale) longitudinale care permit identificarea ușoară a acestor paraziți
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
mm în lungime și 0,1-0,2 mm în diametru, în timp ce masculul "Enterobius gregorii", măsoară 1,3-2,8 mm în lungime și 0,1-0,2 mm în diametru. Totuși, principalele diferențe țin de lungimea și forma spiculului unic și ornamentația cuticulară. Spicul are o lungime de 100-141 μm la "E. vermicularis" și 68-80 μm la "E. gregorii". Distincția acestor două specii este totuși contestată de unii autori. Unii cercetători cred că "E. gregorii" ar putea fi o fază de dezvoltare a
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
în proglote, în care se repetă aparatul genital, care asigură hiperfecunditatea (legată de viață parazitară). La formele libere tegumentul este ciliat. La cele mai multe specii tegumentul este acoperit cu o cuticulă, care împreună cu musculatura formează teaca musculo-cutanată. Speciile parazite au formațiuni cuticulare pentru fixare, constând în cârlige, spini, țepi. La formele libere spinii, țepii, dinții reprezintă armături cuticulare ale aparatului copulator. În general sunt hermafrodiți și paraziți (ex. gălbeaza, teniile), dar există și specii care trăiesc liber în apă (ex. planarii). Viermii
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
formele libere tegumentul este ciliat. La cele mai multe specii tegumentul este acoperit cu o cuticulă, care împreună cu musculatura formează teaca musculo-cutanată. Speciile parazite au formațiuni cuticulare pentru fixare, constând în cârlige, spini, țepi. La formele libere spinii, țepii, dinții reprezintă armături cuticulare ale aparatului copulator. În general sunt hermafrodiți și paraziți (ex. gălbeaza, teniile), dar există și specii care trăiesc liber în apă (ex. planarii). Viermii lați au 3 straturi de celule diferențiate: ectoderm, endoderm și mezoderm și 4 sisteme de organe
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
prezintă o rețea bogată de glande și care apar pe tot corpul acestora.La formele parazite există diverse formațiuni derivate din cuticulă și care servesc pentru fixarea parazitului de gazda sa (spini, cârlige, solzi etc.). În cazul formelor libere formațiunile cuticulare reprezintă armături ale aparatului copulator. Sistemul nervos-este prezent sub teaca musculo-cutană. Formele de tip primitiv (Acoela)prezintă un sistem nervos alcătuit dintr-un plex subcutanat și o comasare de elemente nervoase alcătuind un creier rudimentar. La formele mai evoluate elementele
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
pigidiul pot fi retrase unul în altul, ca un telescop, iar apoi întreg pigidiu retras în opistosomă. Sistemul nervos este puternic comasat, reprezintă o masă ganglionară străbătută de esofag. Organele se simț sunt reprezentate, în principal, de perișori și orificiii cuticulare senzitive. Organele de văz lipsesc, dar cu excepția petelor fotosensibile. Însă ele posedă o gamă largă de receptori care furnizează informația necesară. Cercetările au ddescoperit la aceste arahnide 11 tipuri de organe senzitive specializate în: chemorecepție, mecanorecepție, termorecepție etc. Aceste organe
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
se dezvoltă sub forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
hidatic complicat În chistul hidatic complicat simptomatologia devine polimorfă. Ruptura hidatidei într-o bronșie adiacentă se manifestă prin tuse rebelă cu expectorarea unei cantități abundente de spută formată din lichid hidatic, cu gust sărat, sălciu. Uneori sunt prezente fragmente de cuticulară cu aspect de albuș de ou, bolnavul își „scuipă” diagnosticul. În fisurarea chistului evacuarea lichidului se poate face lent și simptomele sunt discrete. Alteori se produce dispneea severă prin inundarea arborelui traheobronșic cu insuficiență respiratorie severă acută și moarte. Când
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei este compensată datorită sistemului radicular și țesutului lemnos foarte bine dezvoltate. În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de secetă accentuată, când
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de secetă accentuată, când planta este amenințată de uscare, xerofitele cheltuiesc apă foarte puțină. Cum se explică această situație? Apărarea excesivă a
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]