4 matches
-
h (cartof) și 0.6 mg/cm2 mbar/ h (morcovi). Tuberculii de cartof insuficient suberificați, din soiuri timpurii, pierd apa mult mai ușor prin deshidratare și transpirație. Cartofii de toamnă nu se recoltează până nu se face proba decojirii (suberificării). Cutinizarea este diferențiată structural în funcție de specie. Cuticula nu acoperă lenticelele sau stomatele, care participă la transpirație înainte de recoltare. După recoltare, stomatele se închid. După Burton, (1982) intensitatea transpirației epidermei cutinizate este de 0,17 mg/cm 2 mbar/h la castraveți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mbar/h la varză. Căpățânile de varză au suprafața reală de contact cu exteriorul de 120 de ori mai mică decât suprafața totală a frunzelor. Frunzele interioare au transpirația aproape nulă, datorită suprapunerii. Pruina (struguri, prune) sau dubla protecție a cutinizării și cerurilor la mere, le micșorează transpirația. La bulbii de ceapă, frunzele cărnoase suprapuse și frunzele pergamentoase diminuează mult circulația apei pe direcția transversală, precum și procesul de transpirație. Pierderea apei se face pe direcția fascicolelor conducătoare Factori externi Temperatura aerului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
modificări sunt de ordin morfologic, citologic, biochimic și fiziologic. Modificările morfologice se referă la realizarea formei și mărimii speciei și soiului, precum și la unele procese specifice, ca lignificarea, pericarpului la alune sau a mezocarpului la nuci, suberificarea tuberculilor de cartofi, cutinizarea, cerificarea celulelor epidermei la fructe sau frunze, gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor. Epiderma devine mai fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se oxidează lent și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
extracelulară de enzime litice și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător, precum și susținerea, ceea ce a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări chimice secundare (cutinizare, cerificare, mineralizare, suberificare, lignificare). Așa cum menționam mai sus, celula vegetală este traversată de un flux de metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]