1,698 matches
-
o școală a inspirației care e întețită prin repartizarea efortului. Procedând cu rigoare, T.M. se învățase să nu taie zborul fanteziei spre înălțime. Pe A.K. îl convocase să-l însoțească în promenada prin parc, înainte de masa de prânz, conform cutumei. Descins în grabă la locul stabilit, cu mult înainte de cum se perfectase, A.K. n-a îndrăznit să modifice programul, a amânat momentul de prezentare, ca să nu-l supere pe amfitrion. Chiar dacă vizitatorul nu pomenește detaliul respectiv, putem bănui că
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
lui Vermeer. Fiecare cadru îți evocă pictura epocii, până și Portia pare decupată dintr-un profil de Ghirlandaio. Tocmai acesta e paradoxul temporal al filmului. Era nevoie de postmodernism, de contragerea acestei epoci în artefacte specifice ei, pentru a escamota cutumele sale și pentru a le trage către noi, determinându-ne să fim îngăduitori. Ca de obicei, postmodernismul e cea mai bună cale de a estetiza - totodată depolitizând - un produs discursiv. Înapoi la o pildă nereușită de cinema european. Tot o
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
timpul" . Quod erat demonstradum: un film cu adevărat bun, structural corect (după mine), echilibrat și antrenent din punct de vedere vizual. Dar întrebați-vă în ce context a apărut și veți reveni asupra soartei triste a documentarului. E deja o cutumă a industriei ca, după apariția unui lungmetraj blockbuster (în cazul de față, ,Alexandru" ) pe o temă istorică, producătorii de documentare să ia în primire aceeași temă încercând să exploateze interesul stârnit al spectatorilor primei pelicule, scoțând astfel ceva mai mulți
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
numai un drept, ci și o obligație, nu e normal să înlăturăm orice tabuizare? Am mai putea nutri simțămîntul unei libertăți autentice acolo unde ne împiedicăm de prefabricate ale judecății, fie ele și avînd o aparență "onorabilă", din care derivă cutuma complezenței? Spre cinstea d-sale, dl. Mihai Zamfir nu pregetă a incrimina comportamentul Bisericii Ortodoxe Române, care, în duhul deloc invidiabil al fundamentalismului, se năpustește furibund asupra unui adversar mai curînd inventat decît real și anume "secta fanatică și criminală
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
la gură. Aparțin unei umanități primare și întunecate, devastată de stihiile unei istorii care nu pare să mai aibă nici un înțeles. Preda se întreba retoric, comentînd Desculț, unde a putut vedea conjudețeanul său lumea pe care o descrie, începînd de la cutumele atît de neobișnuite și sfîrșind cu onomastica absolut bizară. Și Stancu, și Preda (și Rebreanu, de altfel) au părăsit satul de foarte tineri. Preda s-a întors la el fără sentimentalism, dar nu și fără nostalgie: în ipostaza de cel
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
aceasta din urmă operelor strict contemporane. Distincția are o anumită finețe. Căci noi nu pierdem "plăcerea" cititului unor cărți care, estetic, moral sau religios, nu mai aparțin sensibilității noastre nemijlocite. Chiar dacă sîntem obligați să citim "subsolurile", să ne informăm cu privire la cutume sau cuvinte ieșite din uz, ca să nu vorbesc de standarde generale, plăcerea se păstrează. Doar că ea trece prin cunoaștere. Nu ne mai raportăm absolut direct la conținuturile și formele din poeme ori din ficțiuni concepute în funcție de alt cod decît
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
mai realist dintre scriitorii noștri rurali, nu-i dăduse totuși lovitura de grație. Nicăieri, ca în Întâlnirea din pămînturi, țăranul nu fusese mai puțin poetic și mai lipsit de aură în elementaritatea lui. "Dezbrăcat" de farmec, de folclor și de cutume, satul zugrăvit de Preda l-a surprins, prin tranșanța viziunii, pînă și pe hîrșitul E. Lovinescu, acela care, singur împotriva tuturor, a lui Iorga, ca și al lui Arghezi, salutase romanul Ion. Tematic, există în aceste scurte proze un viol
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
Al Șaptelea registru este cel sexual sau libidinos. Este extrem de violent, pentru că încalcă cele mai intime tabú-uri. Ca și în cazul registrului excremențial, și în acesta injuriatorii manifestă o voluptate orgasmică atunci cînd atacă. Organele sexuale ale celor incriminați sau cutumele lor erotice sînt ironizate direct sau prin aluzii, fiind preferate porecla denigratoare, anagrama licențioasă, jocuri de cuvinte cu efect libidinos, metafore și metonimii jignitoare. Fantezia este explozivă în acest registru, tocmai fiindcă ea rîvnește să-l spurce pe adversar în
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
dar nu-și permitea cochetării ieftine, ca usuratecele băbuțe pofticioase ce uită că nu mai sunt copile și se lasă Împinse spre speranțe de amor În acel Paris atotpromitător care, cu Înaltă știință a frivolității, ajunsese să ridice mult peste cutumele obișnuite baremurile vârstelor amoroase. Parisul acela lipsit de prejudecăți, oferind midinete drăgăstoase pentru moșnegii aproape damblagii, dar importând și italienescul termen de gigolo pentru băieții arătoși care nu se sinchiseau de cărnurile vlăguite ale celor care, În ciuda vârstei, Încă mai
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
de administrație și seifurile în care se aude doar ecoul banilor aflați cândva acolo. Guvernul ne poate aresta pe toți, firește, dar asta nu-i va face pe români să scape de foame și de frig. Isteria demontărilor de contoare, cutuma deja adânc înrădăcinată a neplății întreținerii sunt, în clipa de față, singurele realizări indubitabile ale guvernării. Celelalte - stoparea inflației, creșterea economică reală, ridicarea nivelului de trai -: minciuni gogonate, de care sunt șocat că nu le crapă obrazul de rușine. Dacă
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
la faptul că jupîn Dumitrache tocmai își repara casa aflată la mahala, pe o uliță neluminată și lîngă un maidan. De aceea, în spectacol sînt urme de var, de ciment și stropi de noroi pe hainele și pe încălțările locatarilor. (Cutuma era, conform indicației autorului, ca numai Rică, cocoțat pe schele, să aibă praf de ciment pe haine). Eram așadar în sala de curs și, uitîndu-mă pe fereastră, mi-am amintit deodată cum era strada E. Quinet pe vremea cînd începuse
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
sistemului în care încă funcționăm. Ceaușescu a stat până la capăt în umbra lui Dej, după cum Iliescu s-a ferit să întindă prea tare coarda nesupunerii față de Ceaușescu. în lumea noastră, unde Evul Mediu conviețuiește cu postmodernitatea, nu poți încălca nepedepsit cutumele. Dacât să te joci cu focul puterii, mai bine intri, în pielea goală, într-o cameră ticsită cu scorpioni. Nu pot să omit dimensiunea tragi-comică a demersului năstăsiot. în mintea lui, înlăturarea lui Iliescu (pentru că la asta se reduce retorica
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
că d-nii Georgescu și Gheordunescu erau oamenii Securității. Probabil că n-au fost. Dar felul în care au condus serviciile de informații denotă o totală identificare cu interesele acestora, și nu cu interesele societății românești. Ascunzându-se după regulamente și cutume, cei doi domni au opacizat într-atât "structurile", încât ele au devenit de-a dreptul incontrolabile. Dacă evaluăm dezvăluirile petrecute sub Măgureanu și pe cele din perioada Georgescu-Gheordunescu, vom constata, șocați, că tot ce știm despre Securitate, despre organizarea, funcționarea
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
care, precum Cristian Mandeal a regândit un aparat deosebit de complex și de sensibil. Solve e coagula. Pentru publicul meloman, Cristian Mandeal este un alchimist. Nu numai al relațiilor sonore, atunci când stă pe podium, ci și al relațiilor umane ori al cutumelor repertoriale și impresariale, atunci când ocupă fotoliul de manager.
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
ades imitat ulterior - succes o dată cu volumul său din 1987, The Closing of the American Mind: How Higher Education Has Failed Democracy and Impoverished the Souls of Today's Students - un exploziv best-seller în care supune unei critici acerbe norme și cutume din învățământul superior american. Precum Ravelstein în carte, Bloom moare de o maladie incurabilă, SIDA, zece ani mai târziu. Prin portretul pe care i-l schițează, s-a spus, Bellow îi face un mare și neașteptat deserviciu prietenului său Allan
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Egipt, Sudan ș.a.; pe de altă parte, cîteva doamne de pe Sena, specialiste în sociologie, au venit cu părerea că noi, europenii, n-ar trebui să ne amestecăm în practicile sexuale de pe alte continente, liber consimțite, de altfel, și intrate în cutumă. Poziția dnei Accad, născută pe alt continent, mi se pare singura rațională. Așa și canibalismul reprezintă o tradiție și a-l condamna noi, europenii, ar fi un amestec nepermis în tradițiile Africii etc. etc. Sofisticatele socioloage din Franța au găsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
-și zice postmodernism (o tentativă de clasificare a turbulenței din care a fost inițial alcătuit) și în particular seriei optzeciste a poeziei noastre, căreia Stratan îi aparține. Însă pe cînd comilitonii săi de generație șarjează cotidianul, traducînd în limbaj burlesc cutumele, automatismele, poncifele acestuia, poetul în discuție se urcă pe un platou mai înalt, de unde urmărește mecanismele universale pe care le transcrie cu o neliniște și cu o incredulitate ce dibuie fondul lor. Miza discursului pe care-l practică e, în
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
vitale abolite, artificiile care sînt conveniențele, mondenitatea, dandysmul. Monotonia, rutina, stereotipiile golului moral duc la un plictis greu de îndurat, la spleen-ul care nu poate fi învins, ci doar redus prin exacerbarea unor forme desubstanțiate, ale unor protocoluri și cutume proprii unei societăți, care, chiar dacă mai mult ori mai puțin eterogenă, tinde a se "aristocratiza" pentru a-și compensa, prin "distincție", carența de fond. O a doua sursă a Răului e de ordinul concepției literare. Peste starea damnării se suprapune
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
puhavă, contrapunctată, la rîndul ei, de un burdihan mitologic, cam aceasta este imaginea, stilizată sever și eufemizată la maximum, a acelui amestec de sclavagism tardiv, voaiorism în masă și pedofilie camuflată în tot felul de principii de castă și de cutume imemoriale, numită mediatic și convențional nunta prințesei Ana Maria Cioabă. O (sau O,) țară tristă, plină de humor, cum este România, în care setea de evenimente ieșite din comun este mult mai mare decît, să zicem, judecata lucidă și instinctul
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
fie separați pentru a nu mai întreține relații sexuale, Cioabă își păstrează drepturile de părinte, iar despre anchetarea mirelui sub acuzația de viol nu se mai suflă nci un cuvînt. Probabil că baroana Emma Nicholson habar n-avea de această cutumă a romilor căldărari cînd și-a formulat protestul. Oricum, Florin Cioabă, socrul mic, i-a adresat o foarte demnă scrisoare deschisă, care cu siguranță n-a fost redactată de el, dar care mi s-a părut impecabilă. Cioabă i-a
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
Persoana care i-a scris regelui Cioabă scrisoarea pentru Emma Nicholson merită să i se dea de urmă. Iar dacă Cioabă are în jurul său oameni de o asemenea calitate intelectuală, jos pălăria. Emma Nicholson poate că n-a știut de cutuma invocată de Cioabă. Dar autoritățile române știau de ea. Fiindcă până săptămîna trecută nimeni nu s-a sinchisit de nenumăratele nunți de același fel din etnia romilor. E adevărat că mirii nu trec pe la biserică, de cele mai multe ori. Iar aceste
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
calități. Mediocrul măcar știe unde se plasează, conștient că există alții mai buni decât el, și poate, cândva, chiar va produce el însuși ceva de valoare. Pentru șmecherașul cu patalama de partid acestea sunt fleacuri. El „scurtcircuitează” cu aplomb reguli, cutume și ierarhii. El e protejat de ticăloși mai mari decât el, de bandiți care-au furat o țară, și nu un amărât de ghid medical, un grad universitar și-o funcție de director. Cine nu înțelege aceste lucruri — dar cine le
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
celui fără măsură (ametros). Drept care, la vechii greci, ridicolul se manifesta ca o încălcare a măsurii umane și a codului etic ce decurge din aceasta. Nu ca o încălcare a legii, întrucît infracțiunea nu poate fi hazlie. Însă abaterea de la cutuma morală era sancționată prin rîsul batjocoritor și prin jocul oglinditor al actorului de comedie. Ridicolul se ivea din împrejurarea de a nu-ți da seama de limitele ființei tale ori din tendința de-a le forța în numele unui lucru derizoriu
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
este, cu un titlu cam lung, Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, cu un sumar pe cât de bogat, pe atât de divers. El recunoaște cu satisfacție că a primit o influență covârșitoare din partea mediului german, că și-a schimbat „reflexe și cutume” (să înțelegem, cum precizează el însuși în altă parte, comuniste, dogmatice), s-a impregnat de o altă mentalitate care l-a marcat profund și de aici (îi citez propriile cuvinte) „o nepotrivire de comunicare cu cei din țară”, ceea ce se
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
vag și mister, cu izvoare în arta cinetica. Mesajul piesei lui Eugen Ionescu și al spectacolului lui Robert Wilson este acesta - rinocerizarea poate fi preîntâmpinata/ evitată numai și numai prin cultivarea caracterului integru, prin autocontrol riguros, prin respectarea strictă a cutumelor și a tablei de valori ale umanității, verificate de-a lungul secolelor, prin educație, cultura și trăire spirituală profundă. Inscripția de pe frontonul Templului lui Apollo din Delphi - Nosce te ipsum!/ Cunoaște-te pe tine însuți! - se impune a fi aplicată
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]