2,987 matches
-
ceremoniei funerare organizate în onoarea soldaților căzuți în bătălia de deschidere a războaielor peloponeziene, avea să fie eșafodajul a ceea ce numim azi democrație. Tucidide, participant la acel miting funerar, a recreat din memorie discursul. Iată câteva propoziții ș1ț din respectiva cuvântare: "Sistemul nostru de guvernare este democratic pentru că puterea este în mâinile nu a unei minorități ci în cele ale întregului popor. Când este vorba de dispute particulare, toți sunt egali în fața legii. Când intră în discuție numirea unei persoane înaintea
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Ioan Cuza: "Este o introducere, în care cele mai multe pagini servesc pentru a vărsa d. Sturdza ura sa particulară în contra lui Cuza-Vodă". Sentimentele și resentimentele politice nu au ce căuta în publicațiile academice, iar precedentul grav cu introducerea la volumele de cuvântări ale Regelui Carol I demonstra că Dimitrie Sturdza înțelegea să facă din istorie câmp de acțiune politică. Maiorescu, postulând autonomia absolută a domeniului cultural, nu putea accepta o asemenea atitudine. Răspunsul ministrului Cultelor la interpelarea lui Maiorescu pomenește doar dreptul
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
pustie". Câteva momente ale acțiunii pot fi remarcate pentru bunul efect pe care îl realizează în economia romanului. Unul dintre ele este episodul XXVI în care, amenințat cu moartea, vrăjitorul Nahor trebuie să-și "mărturisească" legea creștină în fața filosofilor idolatri. Cuvântarea lui demnă de... nepotul lui Rameau - vrăjitorul este și el un alter-ego al autorului - în care demontează "maieutic" religiile politeiste, este pur și simplu antologică. De altfel, însăși confruntarea dintre împăratul anticreștin și fiul său ține de expresivitatea unei retorici
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
extrem de grea". Dan Voiculescu: "Ca român, sînt mîndru de acest succes". Mult mai profesionale și obiective au fost transmisiile directe din timpul scurtei vizite a președintelui american la București. Traducerea (oare cine o fi fost alesul? părea un native american) cuvîntărilor lui Bush și Iliescu din Piața Revoluției a fost de tot hazul. Gînd la gînd, cei doi președinți au putut afla că sînt și "șold la șold". Asta, în chirițismul translatorului, era englezescul "shoulder to shoulder", adică, iubite domnule Pruteanu
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
disperare de cauză, opoziția ar trebui să oblige puterea să prezinte un program clar privind procesul de aderare. Știu că nu sunt capabili să pună singuri pe hârtie câteva fraze. Noroc că a făcut-o în locul lor președintele Bush, în cuvântarea din Piața Palatului Regal. Sunt doar trei puncte (exact acelea ignorate de experții de la Bruxelles, dedulciți în chefuri balcanice): lichidarea birocrației, lichidarea corupției și lichidarea Securității. Măcar în ceasul al treisprezecelea, toată această piticime roasă de ambiții și cariată de
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
disperare de cauză, opoziția ar trebui să oblige puterea să prezinte un program clar privind procesul de aderare. Știu că nu sunt capabili să pună singuri pe hârtie câteva fraze. Noroc că a făcut-o în locul lor președintele Bush, în cuvântarea din Piața Palatului Regal. Sunt doar trei puncte (exact acelea ignorate de experții de la Bruxelles, dedulciți în chefuri balcanice): lichidarea birocrației, lichidarea corupției și lichidarea Securității. Măcar în ceasul al treisprezecelea, toată această piticime roasă de ambiții și cariată de
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
de victorie sunt nule, pentru că înfruntarea nu respectă regulile, iar arbitrul e surd și orb. Dar el nu e și mut, astfel încât deciziile lui nu fac decât să reia, în Braille-ul nesimțirii, deșănțării și impertinenței securiste, scenariile demult cunoscute din cuvântările dalmațienilor. Departe de ochii românului nelacom (vă amintiți, cel "care se mulțumește cu puțin") prosperă, naiba știe cum, românul care nu se mulțumește cu nimic. Dacă la bază îl poți determina să-și vândă mama pentru o cinzeacă de tărie
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
auzeam folosită în limba română o asemenea propoziție, la persoana întâi. Să ai așa ceva... Celălalt a tăcut, înțelegător, pe urmă a întrebat unde, iar primul a precizat în familie. Dădusem deseori de acest cuvânt prin ziare, prin cărți, la conferințele, cuvântările, analizele cu luări la mișto, de pe la t.v., dar în vorbirea curentă, de zi cu zi, în cele câteva sute de vorbe strict necesare întrebuințate ca să trăim cu toții de azi pe mâine, nu. Nu auzisem până atunci. Era ca o
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
bine stabilit, convenit". În greacă, rhetós își are obârșia în aceeași rădăcină cu unul din verbele vorbirii (eíro "a spune, a zice") și se înrudește de aproape cu alte cuvinte precum rhétor "vorbitor, cel care cuvântă, ins priceput în arta cuvântării" și rhetoriké ștékhneț "meșteșugul cuvântării frumoase, retorică", eíron "prefăcut, unul care spune mai puțin decât are în minte" și eironeía "vorbire prefăcută, care nu dezvăluie întru totul gândirea cuiva". Dintre termenii aceștia, au intrat în română ca împrumuturi neologice retor
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
rhetós își are obârșia în aceeași rădăcină cu unul din verbele vorbirii (eíro "a spune, a zice") și se înrudește de aproape cu alte cuvinte precum rhétor "vorbitor, cel care cuvântă, ins priceput în arta cuvântării" și rhetoriké ștékhneț "meșteșugul cuvântării frumoase, retorică", eíron "prefăcut, unul care spune mai puțin decât are în minte" și eironeía "vorbire prefăcută, care nu dezvăluie întru totul gândirea cuiva". Dintre termenii aceștia, au intrat în română ca împrumuturi neologice retor, retorică, ironie, pe care însă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
Uniunii Scriitorilor din China, care a avut mai multe contacte cu scriitorii români, a evocat în alocuțiunea sa viața și opera lui Eminescu. L-a apreciat elogios ca pe „Luceafărul poeziei românești” și „o stea luminoasă pe bolta poeziei universale”. Cuvântările au fost urmate de un recital, în limbile chineză și română, din opera eminesciană și din creații proprii, susținut de poeți și actori chinezi. Cu acest prilej, poeta Ke Yan a citit o poezie prilejuită de momentul aniversar, o imagine
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
plictisite și perfide aparența agerimii și a sincerității. A schițat un gest, a bâlbâit o silabă. Camera însă, unanimă, nu mai avea nervi destui pentru a suporta glasul pițigăiat și viziunea plumburie a fostului dictator, a intrigantului din culoarele Cotrocenilor. Cuvântarea i s-a oprit în gât, mimica i-a înghețat ș...ț Trăsăturile chipului său compus și supravegheat se trădară o clipă într-o strâmbătură sinistră, într-o mască indeniabilă de gâde oriental; degetele lungi se crispaseră, vinele gâtului se
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Constantin Țoiu Viața mea e o ficțiune, o plăsmuire. Mă confund cu ea și este, câteodată, mai reală decât realitatea din jur (fragment din cuvântarea ținută la premierea din 30 iunie 2003) Ajungeam om mare ! - Permiteți-mi, mai întâi, domnule Țoiu, să vă felicit pentru premiul recent obținut. Legat de aceasta, îmi asum riscul de a vă întreba cum ați devenit scriitor. Spun risc, pentru că
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
mai afirmă totodată că „traco-bizantinii, la fel ca traco-dacii și toți tracii din Europa și Asia Minor au fost romanizați și creștinați În aceste vremuri apostolice și patristice”, iar „moștenirea lor muzicală comună o reprezintă muzica bizantină sacră”. În finalul cuvântării prezentate, George ALEXE subliniază: că „nu este greșit să afirmi - cred eu - că același sistem modal trac a fost și modelul muzical al muzicii sacre bizantine, cât și al celei gregoriene. În acest caz, sistemul modal trac, atât al muzicii
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
Mârzea, acceptă moral vreau să spun, evoluând în sensul întrevăzut de acela care mizase pe el cu îndrăzneală. Astfel devine Dumitrașcu un om de mare suprafață, vedetă politică a Clujului și a Transilvaniei, părăsind, în foiletoanele din "Ardealul" și în cuvântările ținute la întruniri, linia de echilibru pe care o urmase cândva, înclinând tot mai mult acum să dea satisfacție "fundamentalismului ardelenesc", aducător de succese sigure. Îi contrariază prin aceasta pe Mariuțan, pe Rodica Filipescu și pe ceilalți colegi de la ziar
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
loc într-o sală demnă de o asemenea reuniune și s-a bucurat de prezența unui public numeros a fost la deschidere, când președintele parlamentului cubanez, un apropiat al fraților Castro - nu i-am reținut numele -, a rostit o importantă cuvântare pigmentată cu permanente insulte la adresa americanilor, insulte formulate într-un stil de o vulgaritate care să-l umple de invidie și pe președintele Partidului România Mare; a fost prima oară și, sper, și ultima când n-am văzut niciun tânăr
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
defecțiune minoră care se va repara urgent. Și dura toată ziua. Telefonul mai avea încă o funcție importantă pentru cubanezi, în afara celei de comunicare la distanță. Faptul este strict autentic și a fost pomenit și de Fidel Castro într-o cuvântare. La televiziunea din Cuba se puteau vedea discursurile tovarășului Fidel Castro, filme cu viața și activitatea revoluționară a tovarășului și telenovele. Oamenii se dau în vânt după acestea. Dar, ca-n socialism, te poți trezi brusc, în plină telenovelă, când
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
Cunosc și al patrulea Botez, cel prin mucenicie și sânge, cu care s-a botezat și Hristos și care este cu atât mai prețios decât altele, cu cât el nu se mai întinează cu alte necurății”. (Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvântare la Botez, P.G., XXXVI, col. 356) „Felicitas, de asemenea, mergea bucuroasă că a născut sănătoasă, ca să lupte cu fiarele, trecând de la sânge spre sânge, de la moașă la gladiator, ca să se curețe după naștere printr-un al doilea botez (botezul sângelui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, care a fost arhiepiscop al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 381) Martiriul dovada iubirii de Dumnezeu „Este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
41, p. 967) „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât cât mucenicii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 529) Cine sunt martirii? „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 475) „Dar n-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 529) Cine sunt martirii? „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 475) „Dar n-au fost mucenici numai aceia care au fost târâți în fața judecății, cărora li s-a poruncit să jertfească idolilor, și nu s-au plecat, numai aceia care au suferit ce-au suferit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care erau gata să facă aceasta”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce s-au poticnit în fața împrejurărilor vitrege ale vieții și din pricina prigonirii și tulburării poporului..., 19, în vol. Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii, p. 273-274) „Buni, biruitori mucenici” „Iată un lucru și mai minunat! Nu numai că n-au putut călăii, cu toate că s-au înfuriat atât, să le fure comorile ce se aflau în ei, dar i-au făcut să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
orișicine că acela care se luptă cu Dumnezeu trebuie neapărat să fie desăvârșit înfrânt, ca să-și primească plata acestei smintite încercări”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 512) „Ca într-un stat unde domnește tirania, și aici judecătorii au toată libertatea să facă rău, iar drepților mucenici nu le rămâne decât să sufere răul. Așa se luptă tiranii cu sfinții! Și nici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tot trupul. Și așa, erau biruiți. Iar cei care primeau rănile, înălțau trofeu împotriva diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 527) Așa-zisele cauze ale persecuțiilor<footnote Cauzele persecuțiilor au fost: a) politice: creștinii refuzau cultul împăratului; extinderea creștinismului era considerată pericol public; b) social-morale: creștinii erau acuzați pe nedrept de canibalism pentru că se împărtășeau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să ne pricinuiască vreo pagubă atacurile lor. Așa că noi râdem de strădania zadarnică a vicleșugurilor lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 304) Moartea spirituală a prigonitorilor „Căci moartea e a celor ce prigonesc, și nu a celor prigoniți”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. IV, în PSB, vol. 41
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]