104 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > SOLFEGII ALBE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Un tempou clasic, atât de firesc Interval cu trei trepte Aparent ursuze O cvarta și o cvintă par să cânte în unison S-a dus naibii lecția de solfegiu Octava a înghețat printre fragmente Secundele nu mai au farmecul de început Ton, ton, semiton Aud în surdină Și îmi închid ochii Las’ să bată
SOLFEGII ALBE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1426270173.html [Corola-blog/BlogPost/348659_a_349988]
-
Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza de doctorat la autor. Referință Bibliografică: Dr. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, Repertoriul păstoresc din Nordul Mehedințiului / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
înflorim în astă primăvară, Magnolii dezvelite în dansuri liliachii Sub amețeli-narcise, ce pentru prima oară, Se împletesc culorii de nu-mă-uita azurii. Într-o acustică ce pare într-o doară, O joacă stilizată, sprințară, În fapt normală, firească, împletire siderală În cvarte perfecte de ghitară. Referință Bibliografică: Cântec / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂNTEC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lia_vana_1428062090.html [Corola-blog/BlogPost/374513_a_375842]
-
Produse plate SAl. Rulouri "310 767 SAl.a Rulouri laminate la cald pentru relaminare 558 839 SA2. Tablă groasă 143 654 SA3. Alte produse laminate plate 250 148 SA4. Produse aliate 101 120 SA5. Foi de tablă aliată format "în cvarto" 22 208 SA6. Foi de tablă aliată, laminată la rece și placată 97 561 SB. Produse lungi SBl. Bare 31 440 SB2. Sârmă 121 783 SB3. Alte produse lungi. 232 102" Notă: SA și SB sunt categorii de produse. SA1
32004R1386-ro () [Corola-website/Law/293090_a_294419]
-
membre. Adoptat la Luxemburg, 27 iunie 2005. Pentru Consiliu Președintele L. LUX Anexa I SA - Produse laminate plate * * * [VEUILLEZ S'IL VOUS PLAÎT INSÉRER LES CHIFFRES DE L'ORIGINAL] * * * SA1. Rulouri SA4. Produse aliate SA5. Foi tablă aliată format "în cvarto" SA3. Alte produse laminate plate SA2. Tablă groasă SA6. Foi tablă laminată la rece și placată SB - Produse lungi SB1. Bare SB2. Sârmă SB3. Alte produse lungi Anexa II *** [PLEASE INSERT FIGURE] *** Anexa III *** [PLEASE INSERT FIGURE AND REPLACE TEXT
32005R1899-ro () [Corola-website/Law/294416_a_295745]
-
pagini suplimentare. Anexa IV ***[PLEASE INSERT ORIGINAL TEXT]*** Anexa V LIMITE CANTITATIVE Produse Anul 2005 Anul 2006 SA. Produse laminate plate SA1. Rulouri SA2. Tablă groasă SA3. Alte produse laminate plate SA4. Produse aliate SA5. Foi tablă aliată format "în cvarto" SA6. Foi tablă laminată la rece și placată SB. Produse lungi SB1. Bare SB2. Sârmă SB3. Alte produse lungi 908 268 190 593 389 741 97 080 21 509 100 095 44 948 172 676 292 376 930 975 195
32005R1899-ro () [Corola-website/Law/294416_a_295745]
-
ANEXĂ LIMITE CANTITATIVE PENTRU ANUL 2006 (tone) Produse 2006 SA. Produse laminate plate SA1. Rulouri 995 554 SA2. Tablă groasă 201 025 SA3. Alte produse laminate plate 462 118 SA4. Produse aliate 103 015 SA5. Foi tablă aliată format "în cvarto" 22 010 SA6. Foi tablă aliată laminată la rece și placată 109 604 SB. Produse lungi SB1. Bare 50 373 SB2. Sârmă 195 080 SB3. Alte produse lungi 289 151 Note: SA și SB corespund unor categorii de produse. SA1
32006R1204-ro () [Corola-website/Law/295424_a_296753]
-
sunt de asemenea diferite. Dansurile sunt compuse într-o manieră clasică, având unele asemănări cu scriitura barocului. În Dansul profan discursul muzical se dezvoltă într-un mers-împreună al instrumentului solist și al orchestrei, folosindu-se modurilor și intervalele de cvinte, cvarte și octave paralele. Introducere și Allegro este un concert solistic miniatural, în care harpa solistă are rolul central, iar locul orchestrei este luat de un sextet instrumental - ce poate fi extins la o mică orchestră de cameră. Unii harpiști, ca
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
avea să fie scris cinci ani mai târziu.” Partea a treia, cu programul cel mai amănunțit, emană o atmosferă de nostalgie pe care Enescu o creează introducând o melodie lentă, în care predomină modul dorian și intervale de cvintă și cvartă, alături de tritonuri surprinzătoare. Cântecul păstorului amintește prin timbrul cornului englez de Preludiul actului al treilea din "Tristan și Isolda" de Wagner, cântat de oboiul din culise. Tot cu ajutorul instrumentelor din culise este ilustrat cântecul păsărilor călătoare și al corbilor, Enescu
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
la contrabas). Nici acest instrument nu s-a răspândit. Forma contrabasului actual se deosebește întructva de instrumentele din familia violei da gamba. Corpul său se subțiaza în sus, curbura de la mijloc fiind mai pronunțată. Cele patru coarde se acordează în cvarte. Mai nou, pe instrumentele prevăzute cu o tastiera lată se pune și o a cincea coardă (progresele tehnice făcute în construcția instrumentelor permit acest lucru, problema tensiunii și a stabilității acordajului fiind rezolvate). Acea a cincea coardă are de obicei
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
clară este făcută între moduri și hexacorduri. Modurile 9 și 13 au fost acceptate în secolul al XVI-lea și au fost ulterior redenumite gamele re minor (naturală) și Fă Major. Modul Locric nu a fost folosit deoarece are o cvarta mărită în triada în cadența pe finală (toate celelalte moduri au o cvinta perfectă). Treptat, un mod nu a mai fost considerat numai din punctul de vedere al intervalelor dintre două note că în tehnică contrapunctală, cât mai ales al
Mod (muzică) () [Corola-website/Science/315453_a_316782]
-
Suprafața valabilă de lovit cuprinde partea superioară a corpului, din cap până în pliu inghinal, și anume, trunchiul, brațele, manșeta mănușii și masca. Primul sistem de apărare la sabie a fost creat de maestrul maghiar László Borsody (d. 1941); cuprinde terță, cvartă și chintă. Stilul modern la sabie, cunoscut și ca „al doilea sistem”, a fost creat de maestrul italian Italo Santelli (1866-1945) când lucra în Ungaria; cuprinde primă, secundă și chintă. Mișcările fiind extrem de rapide la sabie, o probă de sabie
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
rock nici până astăzi, fiind un excelent instrument de improvizație atât pentru chitaristul de jazz, cât și pentru cel de rock. Pianistul Mircea Tiberian explică stabilitatea atât de mare a acestui mod prin simetria construirii sale (din două structuri de cvartă perfectă identice). Dintre chitariștii de rock care au explorat sonoritățile blues, trebuie amintiți: Jimmy Page, Eric Clapton, Jimi Hendrix, Angus Young ș.a. Muzica de blues s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX pe trei căi: filiera proprie (a muzicienilor
Blues () [Corola-website/Science/303809_a_305138]
-
având o funcție „paralelă” cu cele majore. Astfel, triada vi este notată Tp (tonica paralelă), deoarece are baza pe tonica gamei paralele celei majore (La minor fata de Do major). Treptele iii și ii, fiind o cvintă peste și o cvartă sub treapta vi, au primit firesc numele Dp (dominanta paralelă) și respectiv Sp (subdominanta paralelă). Sistemul este dezvoltat simetric în game minore (notația este și ea simetrică: T devine t, Tp devine tP, etc.). De exemplu, acordul T=(Do,Mi
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
cu coarde ciupite. Ea are un gât lung, delimitat cu ajutorul tastelor (en. "frets"), și o cutie de rezonanță ale cărei ambe fețe sunt plane. În lateral, se formează „umerii” caracteristici, rotunzi, care dau corpului forma cifrei 8. Acordajul standard în cvarte perfecte (cu o singură excepție) aduce cu cel al instrumentelor din familia violei (viola da gamba, violone ș.a.). Chitara joacă un rol important în numeroase genuri muzicale aparținând folclorului, dar îndeosebi muzicii de consum. Între aceste genuri, se numără muzica
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
ukelelele este un instrument muzical asemănător cu o mică chitară. A fost inventat la sfârșitul secolului al XIX-lea în Hawaii, printr-o modificare a unui instrument al marinărilor portughezi. De obicei are doar patru coarde care sunt acordate în cvarte. În funcție de tip, poate avea în total între 53 și 76 cm lungime. le este un instrument cu patru coarde, folosit ca instrument principal în muzică din Insulele Hawaii, Tahiti și Insula Paștelui, având inițial cinci coarde. Este o adaptare a
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]
-
finanțate de către autorități. Există în acest curent o adevărată frenezie creatoare de planuri ale orașelor ideale, care se vor dovedi, economic, aproape imposibil de realizat până la formarea a trei elemente considerate de către autori indispensabile: fortificații sau ziduri puternice (Palatul Versailles), cvartele destinate clădirilor și alături de străzi -piețe, element care demonstrează că acest spațiu urban predestinat relațiilor sociale este considerat indispensabil. Simțul urbanisticii, fericita rezolvare a piețelor, a palatelor, în special a parcurilor care prezintă imaginea unei naturi supuse legilor rațiunii, au
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
American Idol, Jordin Sparks a stârnit interesul ascultătorilor prin intermediul vocii sale puternice, iar abilitățile sale interpretative au fost remarcate de critica specializată. Profilul vocal al interpretei se încadrează în categoria altistelor, iar întinderea sa vocală însumează două octave și o cvartă perfectă. Vocea cântăreței poate coborî până la mi din octava mică și atinge la din a doua octavă. Din punct de vedere vocal și interpretativ, primul său album a primit recenzii mixte, Sparks fiind apreciată pentru felul în care și-a
Jordin Sparks () [Corola-website/Science/312777_a_314106]
-
este o scară sonoră care are cvinte (prin urmare și cvarte) și terțe mari și mici (prin urmare, sexte mici și mari) pure. (sau "justă") este folosită mai ales în interpretarea compozițiilor vocale. Tonul mare (Ț) este diferența dintre o cvinta (3/2) și o cvarta pure (4/3). Este egal
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
are cvinte (prin urmare și cvarte) și terțe mari și mici (prin urmare, sexte mici și mari) pure. (sau "justă") este folosită mai ales în interpretarea compozițiilor vocale. Tonul mare (Ț) este diferența dintre o cvinta (3/2) și o cvarta pure (4/3). Este egal cu 9/8=1.1250 sau 203.9 de sutimi. Tonul mic (ț) este diferența dintre o terță mare pură (5/4) și un ton mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
mic (ț) este diferența dintre o terță mare pură (5/4) și un ton mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi. Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvarta pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde/septime mici și mari) și 70.7 de sutimi (egal cu t-s
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
lucrări. Totuși, începând cu anii 1960 compozitorii au început din nou să acorde atenție acestui gen. Cvartetele compuse în perioada clasică au părți cu o structură asemănătoare unei simfonii: Modificări substanțiale ale acestei forme au fost realizate de Beethoven în cvartele sale târzii și, deși există excepții, compozitorii din secolul al XX-lea au abandonat treptat această structură. Multe alte ansambluri de cameră sunt văzute ca modificări ale cvartetelor de coarde: cvintetul de coarde este un cvartet de coarde cu o
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
multiple ale frecvenței fundamentale) este mai mică. Astfel, intervalul este perceput mai „pur”. Trei tipuri de intervale pure apar în diferite scări sonore: octava (raport 2:1), prezentă în fiecare scara sonoră, cvinta perfectă (raport 3:2), care împreună cu o cvartă perfectă (raport 4:3) formează o octavă, și terț mare (raport 5:4), care împreună cu o sextă mică (raport 8:5) formează o octavă. Intonația naturală are cvinte și terțe mari pure, sistemul Pitagora are cvinte pure, iar scara sonoră
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
lărgească tiparele tradiționale ale cântării pe o singură voce. Așadar, inviolabila psalmodie în unison a coralului gregorian vede la un moment dat alăturându-i-se o a doua voce care evoluează într-un strict paralelism cu ea, la interval de cvarta sau cvinta - asa zisul organum. Vocea de bază se numea cantus firmus, cea suprapusa era vocea organală. În secolele X - XI, melodia ce se suprapunea peste cantus firmus capătă din ce in ce mai mult independența, execută mișcări contrastante în raport cu direcția vocii fundamentale iar
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
Sunetele muzicale sunt explicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei numerice. Astfel, diferențele dintre sunete le apar ca "raporturi numerice", sunetele muzicale fiind astfel determinabile matematic. Pitagora stabilește raporturile numerice pentru principalele intervale muzicale: octava 2:1; cvinta 3:2; cvarta 4:3; ton 9:8. Numerele au o funcție explicativă și pentru corpurile cerești. Tot Aristotel este cel care relatează că pitagoricienii considerau că zece fiind numărul perfect, corpurile cerești trebuie să fie tot zece la număr. Dat fiind că
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]