196 matches
-
nunțile țărănești. Efecte remarcabile le obține etnomuzicologul și la cântecul satiric ,, S-ar ținea mândra de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist și reluat de cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon este folosit între sopran și bas. Pe Tudor Jarda îl leagă de comuna Leșu și o relație de înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Articolele Autorului CONTRABAS E vocea ta,-ntre toate, cea mai gravă Și hotărâre ne transmite glasul, Secunda se aude clar în ceasul Când ne pândește ură și otravă. Dar melodia ne-nsoțește pasul, Care străbate roua din otavă, Când trece peste cvintă și octavă, Cu forță neclintită, contrabasul. Și ne transmite tot mereu putere, Mai multă armonie și acorduri, Dar tot ne-ncearcă răul din părere, Că ne-am pierdut busola în fiorduri Și rătăcim, când viața noastră piere, Prin suduri reci
CONTRABAS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1465400357.html [Corola-blog/BlogPost/385290_a_386619]
-
Prietenie > RONDEL ANIVERSAR - PRIETENEI NOASTRE, OLGUȚA TRIFAN Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trec anii în șir, primăveri înflorite Cu-al lor portativ progresiv mai bogat, Alegro, andante, din terțe la cvinte, Un ton, o nuanță sub cer înstelat. Prin ei adunat-ai cuvinte dorite Și-n scrieri plăcute tu lumii le-ai dat. Trec anii în șir, primăveri înflorite Cu-al lor portativ literar mai bogat. Să ai sănătate și forțe
PRIETENEI NOASTRE, OLGUȚA TRIFAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1464739727.html [Corola-blog/BlogPost/368212_a_369541]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SOLFEGII ALBE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Un tempou clasic, atât de firesc Interval cu trei trepte Aparent ursuze O cvarta și o cvintă par să cânte în unison S-a dus naibii lecția de solfegiu Octava a înghețat printre fragmente Secundele nu mai au farmecul de început Ton, ton, semiton Aud în surdină Și îmi închid ochii Las’ să bată struna În tempouri
SOLFEGII ALBE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1426270173.html [Corola-blog/BlogPost/348659_a_349988]
-
când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza de doctorat la autor. Referință Bibliografică: Dr. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, Repertoriul păstoresc din Nordul Mehedințiului / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din punct de vedere ritmic - analiza corectă din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima; se va analiza solfegiul în plan teoretic; 3. la liceele de artă, specializarea coregrafie: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - proba practică - dans clasic - studiu la sala; repertoriu-spectacol; prezentarea și susținerea teoretică a repertoriului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148842_a_150171]
-
280/983. (3) Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestiune a laptelui și produselor lactate, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 La art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 280/98, cuvintele "31 decembrie 1999" se înlocuiesc cu cvintele "31 decembrie 2003". Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Se aplică începând cu 1 ianuarie 2000. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și este direct
jrc4635as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89801_a_90588]
-
sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima; se va analiza solfegiul în plan teoretic; 3. la liceele de artă, specializarea coregrafie: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - proba practică - dans clasic - studiu la sala; repertoriu-spectacol; prezentarea și susținerea teoretică a repertoriului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148813_a_150142]
-
sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B), se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din punct de vedere ritmic - analiză corectă din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din punct de vedere ritmic - analiza corectă din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă; se va analiza solfegiul în plan teoretic. (3) La liceele de artă, specializarea coregrafie, structura probelor de examen este: ... - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - probă practică - dans clasic - studiu la sală; repertoriu - spectacol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211969_a_213298]
-
sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B), se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din punct de vedere ritmic - analiză corectă din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metroritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă; se va analiza solfegiul în plan teoretic. (3) La liceele de artă, specializarea coregrafie, structura probelor de examen este: ... - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - probă practică - cu etapele: (i) dans clasic/dans modern
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
muzicale interpretate simultan. Un acord este un concept fundamental diferit de cel de interval deoarece acordul "nu" poate fi redus la intervalele constitutive. De exemplu, triadele majoră și minoră sună diferit deși ambele acorduri conțin intervalele terța mare, mica și cvinta perfectă. Noțiunea de acord ar putea fi privită ca fiind evoluția conceptului de "sonoritate" (en. "sonority", ger. "Zusammenklang"), o evoluție care presupune o diferență între ceea ce este perceput (sonoritate) și ceea ce este reprezentat mental (acord). Acordul reprezintă principalul mod de
Acord (muzică) () [Corola-website/Science/315371_a_316700]
-
notația și structura unui acord, vedeți Acord (notație). Toate notele acordurilor diatonice aparțin gamei. Deoarece notele gamei diatonice nu sunt distribuite la intervale egale, structura acordurilor diatonice depinde de treaptă pe care acordurile au baza. Sunt numite și acorduri de cvinta, după intervalul dintre sunetul cel mai grav (baza) și cel mai înalt (vârful). Acestea sunt: Acestea sunt formate prin adăugarea unei a 4-a note la triada. Acordul de nona este format din 5 note. Cu adăugarea de noi note
Acord (muzică) () [Corola-website/Science/315371_a_316700]
-
-I, intervalul de sexta mărită crește la o octava. Sexta mărită (între treptele IV și VI în octava vecină) este obținută prin dublă alterare (cu un semiton în sus pe treaptă IV și în jos pe treaptă VI) a unei cvinte mărite. Astfel, acest acord are cel puțin două alterații accidentale (1 diez și 1 bemol). Tonica este întotdeauna parte din acest acord. O nuanțare a acestui acord se face cu a 4-a notă care poate ocupa mai multe poziții
Acord (muzică) () [Corola-website/Science/315371_a_316700]
-
sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B, se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din punct de vedere ritmic - analiza corectă din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Poloneza în La major op.21.” Wieniawski a prelucrat de asemenea mazurci, dintre care două au devenit populare. Au fost publicate în op. 19 sub denumirea de „mazurci caracteristice”: „Oberte spontane” și „Dudziarz” (ro. Cimpoierul), în care sunt redate fidel cvintele caracteristice cimpoiului. Multe miniaturi, compuse în special la începutul anilor cincizeci, au fost însă doar lucrări tipice, cu un caracter sentimental sau spectaculos, deseori folosind ritmuri de dans popular. De cea mai mare popularitate a beneficiat „Concertul de vioară în
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
genul sunt de asemenea diferite. Dansurile sunt compuse într-o manieră clasică, având unele asemănări cu scriitura barocului. În Dansul profan discursul muzical se dezvoltă într-un mers-împreună al instrumentului solist și al orchestrei, folosindu-se modurilor și intervalele de cvinte, cvarte și octave paralele. Introducere și Allegro este un concert solistic miniatural, în care harpa solistă are rolul central, iar locul orchestrei este luat de un sextet instrumental - ce poate fi extins la o mică orchestră de cameră. Unii harpiști
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
Bartók, care avea să fie scris cinci ani mai târziu.” Partea a treia, cu programul cel mai amănunțit, emană o atmosferă de nostalgie pe care Enescu o creează introducând o melodie lentă, în care predomină modul dorian și intervale de cvintă și cvartă, alături de tritonuri surprinzătoare. Cântecul păstorului amintește prin timbrul cornului englez de Preludiul actului al treilea din "Tristan și Isolda" de Wagner, cântat de oboiul din culise. Tot cu ajutorul instrumentelor din culise este ilustrat cântecul păsărilor călătoare și al
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
acceptate în secolul al XVI-lea și au fost ulterior redenumite gamele re minor (naturală) și Fă Major. Modul Locric nu a fost folosit deoarece are o cvarta mărită în triada în cadența pe finală (toate celelalte moduri au o cvinta perfectă). Treptat, un mod nu a mai fost considerat numai din punctul de vedere al intervalelor dintre două note că în tehnică contrapunctală, cât mai ales al acordurilor care pot fi obținute cu notele acestui mod. Diferite acorduri se înlănțuie
Mod (muzică) () [Corola-website/Science/315453_a_316782]
-
o scară muzicală simetrică derivată dintr-o pentatonie anhemitonică folosită de afro-americani în muzica lor tradițională. În cadrul ei apar celebrele "blue notes": terța mare, septima mare și - începând cu epoca muzicii de jazz bebop (a doua jumătate a anilor patruzeci) - cvinta perfectă sunt coborâte cu mai puțin de un semiton, dând naștere unor sonorități ambigue din punct de vedere tonal, imposibil de reprodus la pian; din acest motiv, tradiția a impus folosirea combinată a stării nominale a scării (ca în majorul
Blues () [Corola-website/Science/303809_a_305138]
-
fragmente). O compoziție polifonică (de exemplu, un motet în stilul contrapunctului renascentist) este alcătuită din mai multe linii melodice de aceeași importanță. În polifonie, armonia a utilizat intervale, nu acorduri. De exemplu, un interval favorit în Evul Mediu a fost cvinta perfectă, care este intervalul dintre prima și a cincea notă dintr-o gamă. Armonia compozițiilor polifonice determină și este rezultatul evoluției acestor linii melodice unele față de altele, de exemplu dacă variații în cvinte paralele sunt permise (discant) sau nu (contrapunct
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
interval favorit în Evul Mediu a fost cvinta perfectă, care este intervalul dintre prima și a cincea notă dintr-o gamă. Armonia compozițiilor polifonice determină și este rezultatul evoluției acestor linii melodice unele față de altele, de exemplu dacă variații în cvinte paralele sunt permise (discant) sau nu (contrapunct). Polifonia a fost înlocuită de omofonie în perioada barocului. Basul cifrat a fost principalul mod de analiză a armoniei unei compoziții în perioada barocului. În contrapunctul baroc, armonia este generată prin succesiunea bine
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]