84 matches
-
spusele domnului Averescu și ce oare vor afla la această întâlnire de premilitari care erau considerați ca viitori ostași. își aruncă apoi ochii spre dealul Morilor unde era livada și casa lor părintească iar mai jos recunoscu casa lui Nistor Dârdală, nașul părinților săi precum și casa ginerelui său, Vasile Pâslă. își aminti de Profira, fata lui, de ale cărei farmece se pare că era atras. Se gândi că oare va avea ea răbdare să aștepte până după ce va face el armata
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o întrebau pe rusește «nemeț iesti»? și când aceasta clătina din cap în semn că nu sunt nemți, își continuau drumul, ca să se convingă că nu-i așteaptă vreun soldat dușman. și-au instalat bucătării de campanie în grădina nașului Dârdală, în fața casei noastre „de din vale”, casă ce era hărăzită fratelui nostru, Mihai și după ce au aprins focurile, au plecat la vânătoare, dar nu în pădure ci în ogrăzile și cotețele gospodarilor. Au tras rafale și în cârdul nostru de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o vorbă-două, să nu te bușească râsul. Mama lui a fost din Ciumulești Gane județul Suceava. A avut două surori: Maranda și Mărioara, au murit nemăritate. Când eu îl suparăm cu ceva el spunea: "Ghiorghi! să fiu mafleri 5 și dârdală 6 și donț de nu te-oi spune tătâni-tu". Iar la compunerile libere, Dl. Profesor de limba Română, Gh.Ghibănescu [2] zicea: "Rădășanu trebue să fi avut acasă un bătrân foarte sfătos și ghidușos". Iar fostul nostru Director al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Cuza, Ioan, 69 D D'Alembert, Jean le Rond, 27, 30 Dabija, Eustratie, voievod, 21 Dans, Ferdinand, 243, 287, 288 Dărmănescu, Iordachi, 70 Darnton, Robert, 30 Denisko, Joachim, 265, 267, 268, 449 Despina, soția lui Sas, 15 Diderot, Denis, 30 Dîrdală, I., 258 Dogaru, Maria, 10, 11, 17, 20, 21, 64, 229 Dombrowski, Jan Henryk, 269 Döring, Johann, 75 Dornfeld, consilier aulic, 190 Dosoftei, mitropolit, 143 Dracinschi, Manasie, 252 Dragoș, voievod, 10, 13 Drechsel, feldmareșal, 75, 104 Drechsler, Johann, 199 Dubayet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
observațiile făcute de Ion Budai-Deleanu, în ale sale note privitoare la Bucovina, precum și studiile publicate de N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina. 1775-1848, în "Anuarul Muzeului Bucovinei", seria II, an I-II, Cernăuți, 1944, p. 10 și urm.; I. Dîrdală, Desființarea boierescului în ținutul Sucevei, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol"", IX, Iași, p. 221-223. 181 Alfred Peyersfeld, Das Fronwesen in der Bukowina, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums", XIX/1911, Czernowitz, 1912, p. 32-33. 182 DJAN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ați făcut parte din prezidiu, v-ați și înscris la cuvânt, dar nu ați mai vorbit. Printre candidații la Comitetul municipal o găsim pe Bogdănici Camelia (delegat CUASC), iar printre delegați pe Vasile Șalaru (de la Facultatea de Fizică) și Lucian Dîrdală, ca delegat din partea Liceului "Mihai Eminescu" (ca să-i menționăm pe cei pe care îi cunoaștem mai bine astăzi). De ce nu ați mai luat cuvântul atunci, care a fost contextul? D. T.: În timp, s-a ascuțit tensiunea între UTC și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
221 Dima, Al., 421 Dima, Florica, 130 Dima, Maria, 140 Dima, Teodor, 40, 43, 135, 140, 143, 144, 147, 148, 149, 277, 365 Dimitriu, Gheorghe, 121, 555 Dimofte, Iuliana, 129 Dîncă, Paul, 447 Dinu, Cezar, 128 Dinu, Marin, 121, 229 Dîrdală, Lucian, 190 Doboș, Aurel, 221, 293 Dobrescu, Al., 447, 455 Dobrescu, Gioconda, 102, 104 Dobrescu, Miu, 50, 51, 55, 56, 57, 58, 239, 300, 301, 326 Dobriban, Stela, 402 Dobrinescu, Florin, 293 Dobrinoiu, Dumitra, 115, 116 Doca, Gheorghe, 160 Dodea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Sfera Politicii, Monitor strategic, Strategic Issues Review, Globalt focus. Este sau a fost membru al Asociației Britanice de Studii Internaționale (2003-), al societății Române de Științe Politice (2003-2006) și, recent, al Asociației de Științe Politice din zona Australasia (2006). Lucian-Dumitru Dîrdală este absolvent al Universității Tehnice din Iași (1991) și al Facultății de Științe Politice (studii academice postuniversitare) din cadrul SNSPA (1993). Master în relații internaționale și studii europene la Central European University (Budapesta) (1997). Doctorand în științe politice la Universitatea „A.I.
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relațiilor internaționale în care trăim astăzi. Tabloul este unul mult mai complex. Greutatea interpretării vine și din faptul că traversăm o perioadă de schimbare în sistemul internațional, a cărui analiză nu o putem definitiva decât în momentul încheierii sale. Lucian-Dumitru Dîrdală ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL În disciplina relațiilor internaționale, dezbaterile pe tema actorilor au rămas mult timp pe un plan secundar, pe fondul dominației intelectuale exercitate de Școala realistă. Teza potrivit căreia statul este unicul actor semnificativ în relațiile internaționale a
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ci și un plan de schimbare a lumii. Slăbiciunile și forța acestor teorii rezidă tocmai în renunțarea la atitudinea de asistare pasivă la felul în care este structurată lumea și în a accepta provocarea de a încerca îndreptarea ei. Lucian-Dumitru Dîrdală NEOREALISMUL Evoluția disciplinei relațiilor internaționale din ultimele trei decenii a fost puternic influențată de programul de cercetare neorealist, ale cărui începuturi sunt asociate cu lucrarea lui Kenneth N. Waltz Theory of International Politics (1979). Noua direcție de teoretizare a generat
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
jocurilor, se observă că și această tipologie reflectă ideea continuității între orientări. Și în studiile de securitate, neorealismul waltzian a constituit o bază de elaborare a unor demersuri mai puțin parcimonioase, dar poate mai relevante din perspectiva politicii externe. Lucain-Dumitru Dîrdală NEOLIBERALISMUL Programul de cercetare neoliberal s-a conturat, începând cu anii ’80, pe fondul nevoii de reconsiderare și reconfigurare a teoretizărilor liberale și instituționaliste, a căror influență intrase într-un aparent declin. Evoluțiile din politica internațională, în primul rând deteriorarea
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
op. cit., pp. 120-122. 28 Stanislav Secrieru, Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Institutul European, Iasi, 2008, p. 82. 29 Ibidem, pp. 85-86. 30 Martin Griffiths, op. cit., pp.169-170. 31 Mircea Malița, Între ..., p.193. 32 Lucian Dumitru Dîrdală, "Actori în sistemul internațional" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit, p. 59. 33 Martin Griffiths, op. cit., pp. 300-306. 34 Mircea Malița, Între ..., p. 295. 35 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 95-139. 36 Ionel Nicu Sava, Studii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
33 Martin Griffiths, op. cit., pp. 300-306. 34 Mircea Malița, Între ..., p. 295. 35 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 95-139. 36 Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul român de studii regionale, București, 2005, p.65. 37 Lucian-Dumitru Dârdală, "Neoliberalismul" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit., p. 151. 38 Mircea Malița, Între..., p. 13, p. 339. 39 Daniel Biro, "Idealismul utopic sau gândirea internaționaliștilor liberali" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit., p. 89. 40 Joshua S. Goldstein, Jon C.
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Colecția ACADEMICA 102 Seria Știinte politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală DRAGOȘ DRAGOMAN este lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene în cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. A mai publicat: Gestiunea politicilor publice teritoriale și integrare europeană. Politici culturale, sociale și de sănătate în Franța și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Adorel Pașcanu, împreună cu romancierul Turbotin Bangă. Aderaseră, fiind cofondatori, pictorul vitrinier Afrodisiu Șodromog și doi cunoscuți compozitori. Unul, Rigo Fachiol, luase premiul de consolare în 1987 la festivalul interjudețean „Obancea tradiții cântate“, pentru oratoriul „Muma Gerulei“, pe versuri de Nicoleta Dârdală, decedată cu un an mai înainte, la 14 octombrie 1986, ziua în care Nicolae Ceaușescu primise titlui de „Eroul al Noii Revoluții Agrare din România.“ Celălalt compozitor, Dumitru Mânzuleț, era autorul imnului formației locale de baschet, câștigătoarea campionatului interjudețean, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Sfera Politicii, Monitor strategic, Strategic Issues Review, Globalt focus. Este sau a fost membru al Asociației Britanice de Studii Internaționale (2003-), al Societății Române de Științe Politice (2003-2006) și, recent, al Asociației de Științe Politice din zona Australasia (2006). Lucian-Dumitru Dîrdală este absolvent al Universității Tehnice din Iași (1991) și al Facultății de Științe Politice (studii academice postuniversitare) din cadrul SNSPA (București) (1993). Master în Relații Internaționale și Studii Europene la Central European University (Budapesta) (1997). Doctorand în Științe Politice la Universitatea
RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
Poartă Otomană, Ignatius Mouradgea d'Ohsson, incepand cu data de 25 aprilie 1795, în Europe and the Porte: New Documents on the Eastern Question. Volume I: Suedish Diplomatic Reports 1795-1797, Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction and Notes translated by Lucian-Dumitru Dîrdală, The Center for Romanian Studies, Iași-Oxford-Portland, 2001, p. 19 și urm. 15 Loc. cît. 16 Loc. cît., p. 232 (art. 3). sistemul adoptat de Poartă era cel al neutralității stricte, determinat de cauze ce vor fi analizate în capitolele următoare
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
avoir un établissement solide sure le territoire de l'Egypte" (s. Ven.C.) (cf., Europe and the Porte: New Documents on the Eastern Question. Volume ÎI: Swedish Diplomatic Reports, 1798-1799, Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction and Notes translated by Lucian-Dumitru Dîrdală, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2001, p. 64). 29 Cf., loc. cît. 30 Conform acelorași relatări, imediat după cucerirea Alexandriei, generalul Napoleon Bonaparte a început să răspândească "des largesses au Peuple; declare, que leș Français șont Monotheists
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sau lipsa lor de consistentă (cf., raportul său din 24 martie 1795, în Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question, Volume ÎI: Swedish Diplomatic Reports 1798-1799, Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction and Notes translated by Lucian Dumitru Dîrdală, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2001, Anexă III, p. 195-196). 59 Cf., raportul lui Mouradgea d'Ohsson către prințul regent al Suediei, din 5 august 1795, în Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
mortelle de l'Autriche"; în cel de al doilea caz, deoarece, desi fusese "amie naturelle de la Russie", îi devenise adversara, "à căușe du démembrement dela Pologne" (s. Ven.C.)63. Cel mai Ciobanu. Introduction and Notes translated by Lucian Dumitru Dîrdală, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2001, p. 67 și urm. 60 Cf., loc. cît. 61 Loc. cît., p. 69. 62 Care era "également Voisine della Porte, della Russie et de l'Autriche, gémissante sous le joug des
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
41. 52 Cf., raportul lui von Knobelsdorff către rege, din 10 februarie 1795, în Europe and the Porte: New Documents on the Eastern Question. Volume ÎI: Swedish Dilomatic Reports 1798-1799, Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction and Notes translated by Lucian-Dumitru Dîrdală, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2001, p. 192. 53 Loc. cît., p. 221; cu acel prilej, reis efendi l-ar mai fi informat "qu'il avoit appris, qu'il existoit un refroidissement entre la Cour de Petersbourg
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
trois cours, en conséquence des étroites liaisons qui existent 58 Loc. cît. 59 Cf., Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question, Volume I: Swedish Diplomatic Reports 1795-1797, Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction and Notes translated by Lucian-Dumitru Dîrdală, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2001, p. 36; la 16 aprilie 1795, Friedrich Wilhelm al II-lea, regele Prusiei, l-a autorizat pe trimisul sau extraordinar, von Knobelsdorff, să comunice, în secret, Porții Otomane tratatul de pace
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
127, 130, 132-136, 142, 143, 150, 153, 154, 165, 167, 170, 174, 176, 181, 185, 188, 189, 191, 208, 211, 213, 215, 217, 236-238, 251, 252, 256, 261, 263, 265, 268, 271-273, 275, 279, 281 Diez, Heinrich Friedrich von, 55 Dîrdală, Lucian-Dumitru, 25, 29, 168, 169, 212, 214 Dolfin, Daniel, 14, 260 Drabeck, Anna M., 17, 51 Dresda, 22, 119 Driault, Edouard, 27, 28, 53, 55, 76, 86, 104, 108, 109, 121, 128, 129, 137, 138, 140, 150-152, 242 Drino, 27
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Colecția UNIVERSITARIA 124 Seria Știin]e politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală Jean Blondel, politolog francez, este Profesor Emerit la Institutul Universitar European din Florența. A studiat la Paris și Oxford, iar cariera didactică și de cercetare sa desfășurat cu precădere în Marea Britanie, la Universitatea Essex (19641984), dar a activat și în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a României înregistrează doar sporadic studii sau cărți dedicate provinciei nord-moldovenești, acestea vizând mai ales monografii de sate. Doar câteva publicații au abordat diferite aspecte sau momente ale istoriei orașelor 13. Remarcăm totuși că în 2006 apare monografia lui Ionel Dârdală 14, îmbogățind istoriografia zonei de la poalele munților. Istoriografia anilor 2000 se remarcă și prin spațiul mult mai vast acordat minorităților din România, și implicit celor din nordul Moldovei, regiune care până la al Doilea Război Mondial se caracteriza printr-o bogată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]