3 matches
-
de familii românești. Buc. 1893 p. 272] Satul CERMEGEȘTI - Voievodul Mihnea Turcitul da în stăpânire, la 2 septembrie 1580, lui Toma, Stanciul și lui Tatu Moșia Cermegești și îi mai întărește lui Toma moșia în Cermegeștii de Sus, partea lui Dârjala, toată.Cs și celelalte sate din com. Lădești, Cermegeștii au fost, dintotdeauna, sat de moșneni, de oameni liberi.Cermegeștii de Sus, se vor numi, mai tarziu, Chiricești. Satul mai apare menționat în vremea lui Matei Basarab v.v, la 13
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
stani, constituie trasee turistice de intrare, dinspre sud, în masivele Căpățâna și Parâng. Unul se desfășoară pe cumpănă apelor dinspre răsărit și urmează traseul Dealul Mare-Frăsinet-Jariștea-Cârciuma lui Dincă-cabana Vârful Roman-Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior spre Groapă Mălăii, Dârjala și spre cabană și stana Piatră Roșie. Al doilea drum, cel de pe cumpănă apelor dinspre apus, urmează traseul Dealul Capela-Fântâna din plai-Comanda-Izvorul cumpenelor-Marginea Găuriciu-Cășeria-Coasta lacurilor-Vârful Nedei-Târnovu-Curmătura Oltețului-cabana Obârșia Lotrului- Lacul Gâlcescu. • Muzee: NU • Manifestări, evenimente etnofolclorice, târguri: Evenimentul Dată și
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa bordeiului se numea praftoriță și era de obicei o împletitură de smicele pe dârjală, adică nuiele pe un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau blănuri de oaie. Vitele stăteau în ocoale sau în staul, după averea fiecăruia. La răsărit de sat, către nord față de sediul fostului CAP, au existat, până
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]